2,274 matches
-
devenirea lor, de la starea originară, ca temelie a cunoașterii umane, la stările ontologice, ca punere în act a imaginilor primordiale. Interacțiunea dintre instanțele textuale și instanțele metatextuale construiește matricea semantică activă a textului. "Circumstanțele textuale" devin "instanțe discursive", valorificând, astfel, complementaritatea text metatext ca procesualitate discursivă. "Vocile discursive", specifice nivelelor de analiză, reprezintă, pe de o parte, complexul dinamic de imagini, prezent în devenirea de la arhetip la mit imaginea arhetipală, imaginea mitică, meta-imaginea , iar pe de altă parte, complexul constant de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe tine te vreu de cumătră, pentru că tu ești cu dreptate; tu omori pe toți la hurtă, fie ei săraci sau bogați; tu nu-i mai alegi!"146 "Lumea neagră" din basme nu are conotații negative, este văzută ca o complementaritate a "Lumii albe": "Și au mers cu ei în pădure. Sosind la locul acela, au aflat copaciul smuls și o dâră prin pădure (...). Și așa s-au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu apă lină, / Pe la mândra prin grădină, / Cine bea de dor s-alină. / Hai, mândră, să bem și noi, / Să ne iubim amândoi."154 Spațiul poetic construiește un univers semantic al contrastelor, prin intermediul paralelismului negativ care explică, în același timp, complementaritatea eu lume: "Eu doinesc, pădurea crapă, / Mândra patru boi adapă, / Nu-i adapă că li-i sete, / Ci-i adapă, că mă vede."155 Omul cosmos este evidențiat de retorica imaginilor poetice care transfigurează incertitudinile universale: "Trandafir cu creanga-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
călătoare / Te usucă pe picioare."171 Uneori, însă, destinul cosmic, jinduit de ființa umană, stă sub semnul posibilului (propoziții condiționale, verbe la condițional optativ), prezentificarea acestuia /verbe la indicativ prezent trăiesc, mi-e dor) anulând puterea comparațiilor de a realiza complementaritatea inițială om univers: "De-aș trăi ca plopu-n vale, / Nu m-ar mânca atâta jale; / De-aș trăi ca plopu-n munte, / N-aș avea doruri prea multe; / Da trăiesc ca plopu-n coastă, / Mi-i dor de dragostea noastră."172 Microtextul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a creației. Soarele prezintă alternanța viață / moarte / renaștere, fiind un "simbol al învierii și al nemuririi". Soarele este "inima" sau "ochiul lumii", în simbolismul vedic, Atmă, Spiritul universal. "Simbol cosmic", soarele a impus o adevărată religie astrală, alături de lună, impunând complementaritatea yang-yin, dar și dualitatea activ / pasiv, masculin / feminin, foc / apă.77 În mitologia primitivă, soarele era asociat adesea cu Luna, în schimb, în civilizația clasică, zeii solari devin zei supremi. În mitologia egipteană, cultul solar a fost dominant, Zeul-Soare era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vândă mândra și șalul, / Să-mi deschidă cremănarul; / Să vândă boii din jug, / Să-mi dea drumul să mă duc, / Să mă duc în țări străine, / Unde nu cunosc pe nime, / Numai frunza și iarba, / Care-i pe toată lumea."309 Complementaritatea vorbire directă vorbire indirectă, din cadrul discursului poetic, învestește cucul cu puteri justițiare care restabilesc ordinea existențială în cursul vieții: "Cucule, pană surie, / Pe cine-oi avea mânie / Blestemă-l străin să fie; / Că nu-i șfară / Ca străinătatea-n țară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
erau gândite astfel încât să atingă un scop general clar definit. Prin urmare, pe lângă faptul că uneori aveau rezultate contradictorii, erau imposibil de evaluat în termeni de eficiență și eficacitate. Preocuparea NMP pentru scopurile pe termen lung care să asigure coerența, complementaritatea și congruența deciziilor prezente și viitoare este acompaniată depreocuparea pentru relația cu mediul extern. Birocrații structurilor tradiționaleerau anonimi, nu aveau legături cu publicul, cu presa ori cu alte organizații. Noul management public susține ideea de vizibilitate a celor care fac
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom. 2002a Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, traducere din limba franceză de Vasile Sporici, Iași, Editura Polirom. 2002b Basarab Nicolescu, Nivelurile de realitate și sacrul, în Știință și religie antagonism sau complementaritate (volum colectiv editori Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi), București, Editura Eonul Dogmatic. 2004 Basarab Nicolescu și Michel Camus, Rădăcinile libertății, traducere de Carmen Lucaci, București, Editura Curtea Veche. 2006 Basarab Nicolescu, în dialog cu reprezentanții Phantasma (Centrul de Cercetare a Imaginarului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
se anunță ca unul fundamental, fără de care teatrul își pierde funcția de comunicare și face caduc rostul în sine al creației: Teatrul, ca artă independentă, exclude supremații străine specificului său, elimină posibilitatea divergențelor ierarhice text-spectacol, regizor-actor, scenă-sală, existând doar prin complementaritatea acestor relații.8 Din acest motiv, chiar dacă nu poate să se retragă cu totul în spatele propriilor spectacole, chiar dacă nu le poate îndepărta de la sine, Alexa Visarion adoptă luciditatea exegetului, lămurindu-se pe sine și pe ceilalți cu privire la ceea ce creația ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o autentică voluptate a interpretării, în care gesturile mici devin fundamentale pentru o clipă, ca să eșueze în trecut în clipa imediat următoare... (Leonida Teodorescu) Am văzut un excepțional spectacol cehovian, gândit și jucat, cu aleasa noblețe a nuanțelor, într-o complementaritate tragi-comică, modernă, desăvârșită. (Edgar Papu) Unchiul Vanea este la ora actuală cel mai frumos spectacol al lui Alexa Visarion. În fișa personală de lucru a regizorului, fișă destul de compactă în raport cu "anii de meserie" puțini, această piesă ocupă un loc preferențial
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
verdict, o catalogare a unui mod de lucru în teatru și film, pe care mi-l doream tocmai lipsit de restricții și capabil să deschidă și să reverbereze, legând foarte nuanțat posibilitățile raționale de cele instinctuale, raportul cunoscut-necunoscut în idee, complementaritatea dintre luciditate și afectivitate în analiză. Eram fericit când cineva voia să înțeleagă modalitatea mea de lucru, dar astăzi întrebarea " Cum e la domnul, cu starea?" mă irită. Cu starea, domnule, e ca și cu viața. Se poate răspunde oricând
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adevărul, adevărurile se înfruntă, ne divizăm și ne epuizăm în van forțele fără vreo șansă de a ne convinge unii pe alții; în timp ce dacă, plecînd chiar de la considerente diferite, adoptăm o atitudine de cercetare, căutăm împreună, diferențele devin îmbogățire și complementaritate. Am găsit acest spirit de cercetare în Grupul celor Zece. Ce aveam în comun? Eram cu toții mai mult sau mai puțin marginalizați în cadrul disciplinelor noastre, și din aceleași motive. Ne puneam aceleași întrebări și începusem aceeași cale. Fiind compus din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
responsabilitate deosebită față de problemele cele mai urgente ale timpului nostru"166. Ideea că metodele oamenilor de știință pot fi transpuse în politică nu se regăsește doar la unii membri ai Grupului celor Zece. În aceeași perioadă, Max Born evoca teoria complementarității drept experiență transferabilă în domeniul politicii: "Aș dori să încerc să aplic în poli-tică metoda verificată în fizică și care constă în a ne reînnoi în mod radical punctul de vedere; aceasta ne-ar permite să descoperim situații compatibile, complementare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
eului/al noneului; real/ideal, individual/universal, uman/di vin, angelic/demoniac, concret/abstract, aparență/esență etc. La nivelul întregului text, văzut ca un „corpus“, aceste planuri structurale se combină paradigmatic, corelate prin raporturi de analogie, de opoziție sau de complementaritate. 2.6. Moduri de expunere în opera literară Modul de expunere este maniera concretă în care scriitorul își construiește textul, apelând la forme discursive adecvate contextului stilistic și situației de comunicare artistică (directă/indirectă). Modurile de expunere sunt: narațiunea, descrierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Harry Potter sau Stăpânul inelelor, au avut un ecou imediat, determinând apariția unui interes imens pentru lectura cărților pe care se bazează filmele. În concluzie, relația dintre literatură și cinematografie nu trebuie să fie de com petiție ireductibilă, ci de complementaritate. Situația ideală este, cred eu, aceea în care filmul completează în mod fericit lectura, punând în slujba operei ecranizate toate mijloacele specifice de expresie artistică: imaginea, sunetul, limbajul și mișcarea. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Modul în care se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sensului" ajungem numai dacă pornim de la corelațiile obiectivate ale trăirii. În cap. III (3) vom arăta că "trăirea" lui Dilthey nu este în nici un caz lipsită de reprezentativitate și de semnificație suprapersonală și că ea se subordonează principiului hermeneutic al complementarității dintre parte și întreg. Prin urmare, deși uneori dimensiunea hermeneutică nu este, poate, îndeajuns de bine pusă în evidență, aceasta nu înseamnă că ea reprezintă o descoperire ulterioară, menită a-l ajuta pe Dilthey să-și obiectiveze demersul epistemologic. Hufnagel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se înseriază într-o "conexiune a vieții" și nu este lipsită de reprezentativitate. Înțelegerea trăirilor se subordonează unui principiu hermeneutic pe care Dilthey îl aplică în mod consecvent ori de câte ori este vorba despre interpretarea faptelor, indiferent de natura acestora: cel al complementarității raportului dintre parte și întreg. Așadar, "trăirea" nu este un fenomen strict personal, fără relevanță, ci ea ne deschide calea spre înțelegerea întregului. Ca atare, nu socotim că "trăirea" poate fi interpretată ca un simplu fenomen accidental, "pur psihologic-spiritual, sau
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
jucat de corelațiile trăirii, expresiei și comprehensiunii în structurarea științelor spiritului, ne simțim însă datori să mai facem câteva precizări metodologice: prima are în vedere problema traducerii termenului de Zusammenhang, cea de-a doua se referă la relația lui de complementaritate cu un alt concept de referință, pe care noi l-am numit pars pro toto, iar a treia subliniază funcția de simpli operatori metodologici a amândurora. A) Sensurile termenului de Zusammenhang Ca și alți termeni-cheie ai filozofiei lui Dilthey (de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
înseriază într-o "conexiune a vieții". Aceasta "nu este o sumă sau o îngrămădire a unor momente succesive, ci o unitate constituită prin relațiile care leagă toate părțile"90. Credem că aici nu mai este nevoie să insistăm asupra evidentei complementarități a conceptelor de Zusammenhang și pars pro toto. La rândul lor, structurile psihice sunt prinse într-un agrenaj social, istoric și cultural, într-un anumit context de viață, astfel încât, pe lângă corelația individuală, există și o corelație teleologică a structurii (vezi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rețelei de conducte de pe Glob; această cifră cuprinde și rețeaua de 863 km. de oleoducte de pe teritoriul Israelului, ce trebuie inclusă în mod obligatoriu în economia generală a sistemului de oleoducte din lumea arabă, cu care are fie legături de complementaritate geoeconomică (oleoductul Elat - Ashqelon, ca alternativă la ruta Canalului Suez), fie puncte directe de racord, chiar dacă temporar neutilizate (oleoductul Kirkuk - Haifa, via Iordania). Procentul pare relativ mic, raportat la mărimea rezervelor petrolifere și la importanța regiunii din acest punct de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
autoritarism al mai marilor zilei. Dacă ești autoritar nu poți fi docil. Docilitatea sexului (adică sexul care se lasă sedus), compensează spiritul rigid și nesupus al unui mod autoritarist de a fi în politică. Astfel sexul și politica sunt în complementaritate de relații. Pentru că sufletul și spiritul erau în Antichitate ceva vizibil, scânteietor, manifest, cotidian, fără a avea reprezentarea modernă de invizibile ale umanului, preocuparea de sine și o viață social-politică armonioasă erau imperative filosofice și morale ale fiecărui cetățean. Numai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în reformarea unui proces de civilizație rămas nereformat: capitalismul. Nu opozițiile și contrariile creează progresul uman, ci o serie de invenții, descoperiri științifice, idei originale și inovații tehnice care, de altfel, merg mână-în-mână una cu cealaltă, se află într-o complementaritate de gândire și de acțiune. Nu știu în ce măsură gânditori ce au creat Revoluția Industrială, precum J. Watt, sunt responsabili pentru atitudinile patronilor englezi față de muncitorii lor și, implicit, de formarea ideologiei socialiste în primele decenii din secolul al XIX-lea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
apariția: neputința ISM de a acționa asupra mersului lucrurilor se relevă într-un mod tragic. Cum concepe ea lupta pentru pace și care sînt principiile sale referitoare la aceasta? În timpul conferinței de la Geneva din august 1920, accentul fusese pus pe complementaritate, caracterul indisociabil dintre socialism și democrație existînd în termenii următori: "Socialismul nu caută să suprime democrația; misiunea sa istorică este, dimpotrivă, aceea de a desăvîrși democrația" prin stabilirea unei legislații adecvate, aceasta însemnînd situarea sa în lumina tezelor socialismului internațional
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
tradiționalistă nu se opune poeziei moderne cu care este consubstanțială, pe când tradiționalismul, ca atitudine generală, și nu ca mișcare exclusiv poetică, se opune modernității". Citându-l pe Ion Pillat cu iluminantul său studiu "Tradiție și inovație" (1943) în care intuiește complementaritatea poeziei tradiționaliste și a spiritului modern, Mircea A. Diaconu nu uită să amintească aparent paradoxala aserțiune a lui N. Manolescu conform căreia avangarda ar avea afinități mai mari cu poezia tradiționalistă decât cu cea modernă (a se vedea cazul exponențial
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ca natura criticului să fi primit, dublîndu-se astfel, capacitatea imaginativă și în sensul creației propriu-zise, vocația Autorului. Fără a spune că excelența în domeniul artei devine și condiția sine qua non a competenței critice, G. Călinescu lua în discuție situația complementarității de esență între substanța artistului și cea a criticului. "Literatura" critică a autorului se edifică impetuos, grevată de nerv perceptiv și dicțiune memorabilă. O prezență a vocii potențial creatoare, o manifestare a latențelor operei literare nu fac decît evidentă natura
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]