1,332 matches
-
collography / carborundum) Procesul specific acestei tehnici se bazează pe seducția fizică, în sine, a unor materiale comune, mai puțin obișnuite pentru gravură, precum: țesătură textilă sau metalică, nisip, bucăți mici de lemn sau carton, plastic etc. Aceste inserții se organizează compozițional prin lipirea pe placa de gravură cu cleiuri speciale, ansamblul rezultat fiind ceea ce se numește în limbajul de specialitate un colaj. Farmecul acestei maniere constă în alăturarea expresivă a unor texturi naturale, puse într-un dialog credibil, prin măestria artistului-gravor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
al gravării chimice sau electrolitice. Materialitățile redate în această tehnică sunt rezultatul preluării directe a unei realități captate de aparatul de fotografiat. Compensarea acestui atribut al formei reale realizat numai prin mijloace optice-mecanice se realizează prin elaborate soluții de montaj compozițional sau chiar prin intervenții directe, spontane, nemijlocite ale mâinii artistului, așa cum menționam într-un capitol anterior. MATERIALE ȘI SCULE SPECIFICE TEHNICILOR ȘI MANIERELOR GRAVURII III.1. INTRODUCERE „Stampa posedă în sine un caracter enigmatic ce provine din puterea sa de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ș.a. Funcția decorativă a numeroase zone verzi este completată și amplificată de oglinzile sau de cursurile de apă. Apa folosită în diferite modalități (oglinzi, bazine, cascade, fântâni arteziene, ș.a.) induce o „vibrație” proprie ce amplifică efectul decorativ al elementelor din cadrul compozițional respectiv. Funcția decorativă este completată și de estetica sonoră a unui spațiu verde, componentă exprimată prin foșnetul frunzelor, vâjâitul vântului prin coroana arborilor, murmurul apei, ciripitul păsărelelor, etc. Calitatea estetică (decorativă) a unui peisaj, a unei zone verzi sau a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
se poate crea un contrast între natura înconjurătoare ca element dominant și construcția propriu-zisă ca element dominat; elementelor construite este indicat să li se confere un specific etnografic local; calitatea esențială a compoziției fiind naturalețea se va prefera un stil compozițional și un gen corespunzător (de exemplu: stil natural peisager, genul pitoresc); expunerea mai directă la intemperiile climatice, lipsa adăposturilor antrenează măsuri sporite de protecție împotriva vântului, insolației, spulberării zăpezii, căldurilor mari, etc. CERCETAREA ȘI ANALIZA TERENULUI PE CARE URMEAZĂ PROIECTAREA
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dezvoltate și care urmează să fie menținute, starea fiziologică și fitosanitară, exemplarele care vor trebui păstrate sau înlăturate; vegetația ierboasă existentă (specii, asociații) etc.; fixarea locurilor de unde se deschid cele mai frumoase priveliști, locurile cele mai indicate pentru fixarea centrelor compoziționale, axele de perspectivă posibile a se realiza etc.; posibilitățile de îndreptare prin efecte optice a unor condiții defavorabile (forme ale terenului prea lungi sau prea late, perspective prea scurte sau prea lungi etc.); suprafețele pretabile pentru construcții; punctele cele mai
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lățimea mică a spațiului impune o tratare diferită față de spațiile largi. Corelarea armonioasă a dimensiunilor face posibilă o structurare corespunzătoare, în care liniile principale de vedere să fie orientate pe direcția celor mai mari dimensiuni. Relieful terenului reprezintă un factor compozițional foarte important în crearea peisajelor. Pe teren plan, orizontal, volumetria ansamblului se bazează, în general, pe vegetația lemnoasă. Pe terenul cu un microrelief mai variat se oferă mai multe posibilități și efecte peisagistice. În unele situații, intervențiile asupra reliefului inițial
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
culorii rocilor, etc. Când sunt poziționate atent, rocile pot constitui un excelent punct de interes într-o grădină mică. Este indicat să alegeți roci interesante, cu forme și culori cât mai atrăgătoare. Acestea sunt utile în mod special ca centru compozițional în grădinile mici, cu prundiș sau cele proiectate în genul grădinilor mediteraneene sau chiar japoneze (cele în stil Zen). În grădinile alpine se folosește și pietriș, acesta fiind mobil, ușor de așternut și este folosit adesea pentru a face o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
peisager se recomandă o trasare liberă, sinuoasă. Trasarea drumurilor se face diferențiat în funcție de: locul spațiului verde (situarea terenului în intravilan, extravilan, pe reliefuri plane sau accidentate, etc.); punctele și zonele de interes funcțional de mare trafic: intrări și ieșiri, centre compoziționale, intersecții, esplanade, terase, piețe din fața unor obiective; asigurarea funcționalității obiectivelor în dotare; natura traficului (pe jos, cu vehicule). Clasificarea drumurilor După natura traficului, drumurile pot fi: drumuri pentru circulația vehiculelor; alei pentru pietoni; căi de circulație mixtă. După intensitatea traficului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pătrate sau circulare (după Iliescu A.-F. și col., 2001). Circulația în parcuri și grădini Este sistematizată în funcție de: structura stradală exterioară, care determină poziția intrărilor și uneori direcțiile dominante de circulație interioară; organizarea interioară cu referire la: centrul sau centrele compoziționale, amplasamentul clădirilor și amenajărilor cu diferite destinații condiționează proiectarea aleilor care trebuie să asigure o accesibilitate firească, o bună legătură între acestea și diferitele sectoare ale parcului; stilul de compoziție ales - amenajarea geometrică regulată a unor sectoare sau a întregului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
vizitatorilor, atât după lărgimea lor cât și după direcționarea în corelație cu formele naturale ale terenului și obiectivele construite. Ca forme ale traseului, aleile, fie principale, secundare sau de detaliu, pot fi rectilinii, curbe centrate sau sinuoase, asamblate în funcție de maniera compozițională adoptată și de conexiunile necesare. Aleile rectilinii au în general laturile paralele. Ele pot defini compoziții geometrice, pot lega, pe direcția cea mai scurtă și mai circulată, diferite obiective din cuprinsul amenajării. Aleile curbe centrate pot fi sectoare de cerc
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
suprafețelor, liniile fluide de alei, pot fi plăcut percepute. În parcurile moderne, circulația îmbină structurile geometrice de alei cu traseele sinuoase; acestea din urmă domină în suprafața terenului, fiind mai usor adaptabile poziției diferitelor dotări și amenajări. Indiferent de maniera compozițională, aleile trebuie să asigure tranziția plăcută și agreabilă fizic și vizual și rezolvarea satisfăcătoare a conexiunilor necesare între punctele de interes. Aleile rectilinii pot defini și compoziții geometrice asimetrice. Aici traseele de circulație sunt adesea mai puțin precise, fiind întrerupte
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
libere spre centru și decorate cu pete de flori, specii de arbuști și eventual arbori amplasați mai spre periferie. La proiectarea parterelor se va ține seama că: amplasarea parterelor este indicată în jurul clădirilor, la intrări și ieșiri, în apropierea centrelor compoziționale etc.; suprafața parterelor va fi proporțională în raport de cea a piețelor și clădirilor lângă care vor fi amplasate; respectarea proporției între înălțimea clădirilor, dimensiunile piețelor și mărimea parterului însuși va fi urmată de echilibrul și proporția părților componente ale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Atenție!, Liniște!, Sus!). Din perspectiva gramaticilor transfrastice, enunțul, ca obiect material scris sau oral, concret, observabil și analizabil, în baza recunoașterii acestor trăsături, poate fi distins de text, considerat un obiect abstract, conceput în cadrul unei teorii care vizează structura sa compozițională. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se încearcă mai întîi delimitarea sferei conceptuale a enunțului în cadrul teoriei discursului, însă definiția dată, de exemplu, de L. Guespin nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de exemplu: textele științifice, proverbele, definițiile de dicționar etc.). Plan (al textului). În lingvistica textuală, termenul plan denumește un nivel de organizare a textului, fiind considerat esențial în compoziția macro-textuală a sensului. În construirea oricărui text intervin considerente de ordin compozițional, care duc la o anumită ierarhizare a enunțurilor și la identificarea secvențelor textuale (nivel diferit de cel al frazei). Planul textului rezultă astfel din structura secvențială specifică lui, putînd fi sau nu explicit evidențiat la suprafața textuală, prin diverse modalități
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
romanul gen, chiar dacă transgresarea genurilor și modurilor este habituală. În orientările de tip cognitivist, care propun modele de analiză modulară, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că, într-o tipologie textuală globală, este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși, se poate aprecia că există o dominantă (discursiv-)textuală supraordonată la care tind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punct de vedere sintactic, au fost remarcate (Haegeman 1994: 50, 71, Avram 2003: 140) mai multe asimetrii între subiect și obiect: ● alegerea obiectului poate afecta rolul tematic al subiectului, însă alegerea subiectului nu afectează rolul obiectului; ● rolul tematic este atribuit compozițional subiectului, fiind determinat de semantica verbului și de ceilalți constituenți din VP; ● verbul atribuie mai întâi rol tematic obiectului, iar complexul [verb + argumente] atribuie rol subiectului; obiectul este argumentul intern, marcat direct, iar subiectul este argumentul extern, marcat indirect; ● în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rezultativ); nu există o separare între Lexicon și Sintaxă; (b) neoconstrucționiste: Arad (1998), Borer (1994, 199874), Hoekstra (1992)75 etc. folosesc reprezentări sintactice mai elaborate, asociate cu interpretări semantice specifice; sensul construcției este codat direct în sintaxă și este derivat compozițional din sensul verbului. Susținătorii acestor teorii consideră că nu există reguli care să influențeze comportamentul variabil al verbelor. Intrarea lexicală a unui verb înregistrează numai sensul principal, și acest sens principal se combină cu sensuri bazate pe eveniment, care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fie invers, prin eliminarea unui rol. Modelul semantic propus de Chierchia (1989), în care autorul își pune problema vericondiționalității și a implicațiilor ei pentru sintaxă (Forma Logică este nivelul Sintaxei la care are loc interpretarea vericondițională, având forma unei relații compoziționale de la FL la fl, notație corespunzătoare, în linii mari, "sensului"), este o logică intensională, în care proprietățile și propozițiile sunt considerate ca fiind primitive. Această logică este interpretată într-un domeniu compus din trei tipuri de elemente: entități − u (people
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se aplică la poziția de suprafață a argumentului: verbul it. arrivare 'a sosi' selectează auxiliarul essere 'a fi' indiferent de poziția de suprafață a argumentelor; construcția rezultativă pentru engleză; diagnosticele referitoare la atribuirea rolurilor tematice sau cele legate de semantica compozițională sunt, de asemenea, diagnostice de adâncime. Levin și Rappaport Hovav (1995: 19−20) sunt de părere că o teorie explicativă a inacuzativității trebuie să arate care diagnostic inacuzativ acționează în ce fel. Multe diagnostice inacuzative sunt restrânse la subclase de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în sat, prima dată, în căruța lui, și cel care îl scoate din sat, în momentul când Dimitrie Cristea trebuie să-l părăsească, de această dată cu mașina, încât cartea capătă, ca și precedentul roman al lui Theodor Codreanu, simetrie compozițională, amintind, sub acest aspect, de romanele lui Liviu Rebreanu. Pe lângă relatarea experiențelor de excepție, prin coborârea într-o lume cu trăsături onirice, intraterestră, după proba înghițirii ritualice a unui ceai, crospec, cu efecte presupus halucinogene, din frunzele unei plante rarisime
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și sensibilitatea proprii, redau indubitabil realități trăite direct, receptate acut de autor prin antene de fin observator al epocii în care a trăit. Într-un cuvânt, în fața obiectivului este plasată foița translucidă a autenticității. Înlesnirea de lectură decurge din eterogenitatea compozițională. Faptul că însemnările nu au un pilon tematic pretextual ori un suport cronotopic nu impune cititorului urmărirea unui flux epic, ci doar stârnește curiozitatea, provoacă imaginația, naște gânduri, iscă întrebări etc. Când intentio auctoris nu este similar cu intentio lectoris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
muncii; ● alte dotări necesare în funcție de specific. 2.7. Planșe de amenajare peisageră pentru lucrări având ca obiect amenajări de: spații verzi, parcuri, locuri de joacă și agrement: ● planșele cuprinzând releveul vegetației existente pe paliere de vegetație și tipuri de elemente compoziționale, după caz; ● planul privind propunerea de amenajare; ● planuri privind extragerile și înlocuirile propuse în cazul vegetației lemnoase, vegetația nou-plantată pe toate palierele de vegetație cu indicații privind speciile și standardele pentru materialul săditor ce urmează a fi plantat. Fiecare planșă
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
muncii; ● alte dotări necesare în funcție de specific. 2.7. Planșe de amenajare peisageră pentru lucrări având ca obiect amenajări de: spații verzi, parcuri, locuri de joacă și agrement: ● planșele cuprinzând releveul vegetației existente pe paliere de vegetație și tipuri de elemente compoziționale, după caz; ● planul privind propunerea de amenajare; ● planuri privind extragerile și înlocuirile propuse în cazul vegetației lemnoase, vegetația nou-plantată pe toate palierele de vegetație cu indicații privind speciile și standardele pentru materialul săditor ce urmează a fi plantat. Fiecare planșă
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
fel de nafură, sarea unei mări de odinioară, cu o compoziție cu totul deosebită, deci incompatibilă vremurilor de astăzi. Sunt tentată și să-i fericesc, de pildă pe franțuji ori italieni, aceia care Își extrag sarea din marea contemporană, compatibilă compozițional deci. Poate de asta Apusul, acela care n’a stat nicicând sub vreo veche mare, nebeneficiind deci de sarea acelor vremuri, a progresat, În acord cu evoluția lumii, iar acest Balcani a tot bătut pasul pe loc. Și totuși. Tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu cinci dimensiuni descrisă pînă acum se concentrează pe nivelul personal, cu individul luat ca unitate de analiză. întocmai ca și la modelul axiologic realizat de S. Schwartz, este atestat faptul că dimensiunile de la nivelul individual pot diferi numeric și compozițional față de dimensiunile de la nivel cultural. Ca să evalueze această posibilitate, Bond și colaboratorii săi din proiectul internațional Social Axioms Surveys (2010) au analizat dimensionalitatea axiomelor sociale la nivel macro, folosind ca date de intrare medii ale itemilor pentru fiecare grup cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]