868 matches
-
Aveți un exemplu mai recent de moment în care v-ați simțit în mod special rău?”, etc. Dacă un terapeut recontextualizează în sensul lucrurilor care merg bine, pacientul simte probabil că nu este înțeles și terapeutul nu dezvoltă suficientă empatie (comprehensiune în legătură cu ceea ce trăiește pacientul). Pacientul riscă, în această situație, să caute să convingă terapeutul, argumentând în legătură cu starea sa de rău, cu privire la veridicitatea suferinței sale, și relația colaborativă nu s-ar instala. O bună recontextualizare - centrează atenția pacientului asupra trăirilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentul problemă persită prea mult timp. Programul este următorul: - prima ședință: organizarea terapiei; - a doua ședință: analiza funcțională a lui Hubert; - a treia ședință: analiza funcțională a lui Carolyn; - a patra ședință: recadrare după analiza funcțională a lui Hubert; verificare, comprehensiune și punerea în practică a modificărilor comportamentului; - a cincea ședință: recadrare după analiza funcțională a lui Carolyn; verificare, comprehensiune și punerea în practică a modificărilor comportamentului; - a șasea ședință: punerea în practică a unei resensibilizări progresive față de senzualitate pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Hubert; - a treia ședință: analiza funcțională a lui Carolyn; - a patra ședință: recadrare după analiza funcțională a lui Hubert; verificare, comprehensiune și punerea în practică a modificărilor comportamentului; - a cincea ședință: recadrare după analiza funcțională a lui Carolyn; verificare, comprehensiune și punerea în practică a modificărilor comportamentului; - a șasea ședință: punerea în practică a unei resensibilizări progresive față de senzualitate pentru a se obține o distanțare față de „abandonarea erecției” și de atitudinea de spectator; - a șaptea ședință; desfășurarea unui program de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de terapie comportamentală și lector la Universitatea Paris X. Este util să explicăm pacientului, în termeni care îi sunt accesibili, informațiile teoretice prezentate în aceast capitol, astfel încât să-și poată cunoaște mai bine boala și să dobândească un sentiment de comprehensiune și de control, favorabil progreselor terapeutice. Anxietate de performanță. Inhibiție în fața situațiilor neobișnuite. Aceste criterii trimit la expresia "Social Anxiety Disorder", subliniind astfel filiația cu anxietatea socială benignă, dar amintind de asemenea, prin neutilizarea termenului de "fobie", faptul că evitările
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
principiu catalizator, dinamic, causa causans ce conferă putere de actualizare ideilor, sentimentelor, reprezentărilor; recursul la deducția transcendentală a categoriilor din analiza acțiunii sociale pentru construcția teoriei cadrelor și manifestărilor voinței sociale, a conceptelor de unități, procese și relații sociale; valorizarea comprehensiunii în metodologia explicației fenomenelor și a proceselor sociale. Dacă D. Gusti ar fi construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
naturale și științe ale spiritului - se datorează unui număr de două moduri diferite de raportare a obiectului cunoașterii la știință. Legile naturii pot fi descoperite în măsura în care trăirile și impresiile noastre despre natură se retrag în spatele aprehensiunii abstracte. În schimb, „Procedeul comprehensiunii este cel prin care viața se clarifică pe sine în profunzimile sale; iar pe de altă parte, ne putem înțelege pe noi înșine și pe alții numai în măsura în care transpunem viața noastră trăită în orice fel de expresie a unei vieți
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pe sine în profunzimile sale; iar pe de altă parte, ne putem înțelege pe noi înșine și pe alții numai în măsura în care transpunem viața noastră trăită în orice fel de expresie a unei vieți, proprii sau străine. Conexiunea trăire, expresie și comprehensiune este astfel pretutindeni procedeul științific prin care umanitatea este prezentă pentru noi ca obiect al științelor spiritului. ș...ț O știință aparține numai atunci științelor spiritului când obiectul ei ne este accesibil printr-o atitudine întemeiată în articularea vieții, expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
astfel pretutindeni procedeul științific prin care umanitatea este prezentă pentru noi ca obiect al științelor spiritului. ș...ț O știință aparține numai atunci științelor spiritului când obiectul ei ne este accesibil printr-o atitudine întemeiată în articularea vieții, expresiei și comprehensiunii”1. Clarificarea acestei distincții are consecințe metodologice. Logica practicii științelor spiritului cuprinde autoreflexia și privilegiază comprehensiunea în fața explicației. Lumea spiritului este accesibilă ca o „conexiune interacțională sau ca o conexiune conținută în produsele ei de durată șcareț se deosebește de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ș...ț O știință aparține numai atunci științelor spiritului când obiectul ei ne este accesibil printr-o atitudine întemeiată în articularea vieții, expresiei și comprehensiunii”1. Clarificarea acestei distincții are consecințe metodologice. Logica practicii științelor spiritului cuprinde autoreflexia și privilegiază comprehensiunea în fața explicației. Lumea spiritului este accesibilă ca o „conexiune interacțională sau ca o conexiune conținută în produsele ei de durată șcareț se deosebește de conexiunea cauzală a naturii prin aceea că produce valori și realizează scopuri pe potriva structurii vieții psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ediția În limba română, Editura Polirom, Iași, 2001, 272 p. Istoricul Dennis Deletant este unul dintre puțin numeroșii academici din Marea Britanie care au ca obiect de studiu istoria României, În special cea recentă. Cunoscut În lumea profesioniștilor prin seriozitate și comprehensiune, domnia sa a produs mai multe lucrări care abordează istoria românească a secolului XX, Îndeosebi problematica regimului comunist. Cartea de față este o traducere, ceea ce fără Îndoială probează existența În România a unui interes deosebit față de istoria recentă. După propria mărturisire
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acestei monografii cu structură clasică - viața, opera, analiza corespondenței - vine din „complicitatea dincolo de timp, dintre scriitor și criticul literar, dintre bunic și nepoată”, care au împărtășit, voluntar sau forțat, soarta exilului: „comuniunea în amărăciunea exilului a exacerbat, în mod paradoxal, comprehensiunea și autenticitatea dragostei pentru pământul românesc și pentru valorile lui ideale sau reale” (Matei Cazacu). Autoare de versuri în limba franceză - Dans les brisures (1982), Sur les abîmes verts (1985), Bruine de nulle part (1993) - și în limba română (risipite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
caz însă, Aristotel nu ne spune deloc ce fel de caracter capătă "teama și compasiunea" cînd sînt "purificate". Din această cauză, A. W. Benn l-a declarat un rău psiholog 69. Iar adevărul este, poate, acela că grecii nu posedau comprehensiunea cîștigată mai tîrziu pentru metamorfozele sufletului și pentru alunecările sentimentelor. Ceea ce n-a putut exprima Aristotel, în limbajul său psihologic, este poate tocmai ceea ce susține Benn însuși și anume că mila față de caracterele eroice se preface în admirație, iar mila
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
folosește analiza factorială și realizează următoarea tipologie a creatorilor: fanaticii, inițiatorii, diagnosticienii, erudiții, artificialii, esteții, metodologiștii, independenții. Poate cea mai complexă tipologizare este cea care aparține lui I. Moraru, care pornește de la cele 6 eureme fundamentale: eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor; eurema asociativ-combinatorie; eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
eurema de acumulare și comprehensiune a informațiilor; eurema asociativ-combinatorie; eurema energetic stimulatorie; eurema critică; eurema deativperceptivă; eurema de obiectualizare a imaginii (I. Moraru, 1995). 1. Tipul cu indice mic de creativitate este creatorul cu o capacitate redusă de acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate fi acompaniat de abilitate asociativ combinatorie mică, pe un fond energetic-stimulatoriu scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
caritabil, altruismului, a dragostei de semeni, făcând loc precauției și unui început de asistență preventivă. în acest orizont distingem primii pași ai Istoriei Medicinei, complex fascinant prin natura sa multiși interdisciplinară. Conținutul ei avizează intuiția și observarea, aprofundează și lărgește comprehensiunea, întreține autoperfecționarea, animă creativitatea. Sfera sa de atracție iradiază spre orice om de cultură, interesat de supraviețuirea omenirii. Prin direcționarea spre om și viață a Medicinei, istoria ei unește epoci și locuri, școli și doctrine, eforturi și rezultate, pasiuni și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
faptul că omul trebuie să procedeze la o selecție lucidă a Întâmplărilor, evenimentelor sau faptelor importante pentru el În viață. Cu o Înțelegere superioară, dată de experiența de viață, eroul exprimă un șantaj sentimental („dacă mă sinucid?”), cu jovialitate și comprehensiune, pentru imprudența chitului, tânăr, „fără experiență", cuțitul sugerând o variantă, o cale de ieșire din această situație limită: „sunt primul pescar pescuit de el”. In finalul tabloului, Iona devine visător și se simte ispitit să construiască „o bancă de lemn
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este sintetizată într-un tabel/matrice de specificații (Crocker și Algina, 1986; Radu, 2000). Acest tabel de specificații include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
următoarele condiții minime: relația profesor-elev să se bazeze pe încredere reciprocă; modelul ales trebuie observat cu atenție; imitațiile reușite să fie întărite pozitiv; atât profesorul cât și elevul să aibă un comportament demn de a fi imitat. * Învățarea prin înțelegere (comprehensiunea). În antrenament, ca și în viață, ne confruntăm adesea cu probleme care trebuie rezolvate fără sprijin din afară și pentru care nici condiționarea aparentă, nici reproducerea nu pot rezolva situațiile respective. Aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]