1,551 matches
-
comunicării prin variabilele pe care aceasta le implică. Interesantă este și definiția comunicării oferită de Roberts K. și Hunt D., care precizează că aceasta este: ”dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației”. Autorii citați pun un accent important pe valoarea comunicațională a emițătorului, introducerea unui element la o primă vedere precomunicațional și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației în procesul propriu-zis al comunicării, reprezintând o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. 1.2 Axiomele comunicării umane
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
nimic, aceasta este un fel de a spune ceva. Respirația care se accelerază, obrazul care se înroșește sau pălește, transpirația care se observă pe frunte, privirea care se întoarce în altă parte, toate aceste semnale comunică ceva, deci sunt comportamente comunicaționale. Din acest punct de vedere, doi oameni care vorbesc, de pildă un profesor și un elev, nu sunt decât expresiile vizibile ale unui ansamblu care comunică, ansamblu constituit din toate persoanele prezente (unul privește visător pe fereastră, altcineva își aranjează
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
omogen și mecanic, comunicarea didactică se prezintă ca un proces dinamic, în cursul căruia unele strategii se înlocuiesc cu altele, conducându-i pe interlocutori la „deplasarea” unuia spre celălalt. În cazuri bine determinate se admit chiar și deplasări de statut comunicațional. Chiar și atunci când comunicarea pare unidirecțională, de la profesor la elevde pildă ea nu este univocă întrucât, simultan cu fluxul comunicațional principal, va lua naștere un flux adiacent, important prin funcționalitate și consecințe, cel al feedback-urilor care reglează comunicarea. Această
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
conducându-i pe interlocutori la „deplasarea” unuia spre celălalt. În cazuri bine determinate se admit chiar și deplasări de statut comunicațional. Chiar și atunci când comunicarea pare unidirecțională, de la profesor la elevde pildă ea nu este univocă întrucât, simultan cu fluxul comunicațional principal, va lua naștere un flux adiacent, important prin funcționalitate și consecințe, cel al feedback-urilor care reglează comunicarea. Această retroacțiune este atât de importantă încât, uneori, dacă nu se ține cont de ea, întregul releu informațional se poate bloca
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
care reglează comunicarea. Această retroacțiune este atât de importantă încât, uneori, dacă nu se ține cont de ea, întregul releu informațional se poate bloca. Dacă profesorul nu decriptează la timp reacțiile elevilor săi și nu și reglează la timp conduita comunicațională, întreaga activitate educațională poate fi compromisă. Orice comunicare realizează un circuit închis, iar, ca să se deschidă comunicarea trebuie să fie bilaterală. Dealtfel, expresia „comunicare unilaterală” este un nonsens. Actul informativ poate fi unilateral (de la un radioreceptor, de exemplu), dar comunicarea-niciodată
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
greutăți ori relații tensionate. De aceea, gospodărirea comunicării este importantă. Barierele în calea comunicării sunt multiple și pot fi clasificate în diverse categorii. Cercetătorii fenomenului informațional descoperă bariere de infrastructură (exprimă posibilitățile desfășurării concrete), de structură (reprezintă realitatea desfășurărrii fenomenelor comunicaționale și pot fi lingvistice sau extralingvistice) și de suprastructură informațională (rezultatul tehnicizării, numite și bariere de acces). Astfel în comunicarea profesor elev pot apărea: a) Blocaje datorate stilului didactic autoritar al profesorului. Un profesor adept al stilului de lucru tradițional
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
interlocutor sau de natura obiectului comunicării); 5 să controlăm (adică să urmărim calitatea și pertinența mesajului, precum și procesele care pot perturba transmisia). Pentru un profesor, respectarea acestui ansamblu de exigențe ale unei comunicări didactice eficiente înseamnă a dispune de competență comunicațională. În relația de comunicare, profesorul trebuie să își asume rolul de o asemenea manieră, încât elevul să simtă că se dorește întâlnirea cu el ca persoană și ca partener de dialog. Situația care poate favoriza cel mai bine exprimarea elevului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
aceasta prin imposibilitatea de de a se folosi limbajul nonverbal, emoțional, și, poate, prin lipsa cunoașterii de către emițător a reacției spontane a receptorului. Noul curriculum de limba și literatura română trebuie direcționat spre formarea progresivă a copilului cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii săi, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură, și la cel creat de om (dacă putem
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pe tine. Comunicarea reprezintă mai mult decât vorbe , cuvinte. Pentru a comunica/ a conversa între ei, oamenii zâmbesc , se încruntă , adoptă o anumită expresie facială, o anumită postură a corpului etc. potrivite situației. Conversația diferă de alte tipuri de interacțiuni comunicaționale deoarece accentul cade pe interacțiunea din jurul unui subiect de interes comun mai degrabă decât pe comunicarea unor nevoi concrete, dorințe, transmiterea unor instrucțiuni sau urmarea acestora. Din cele arătate mai sus deducem că rolul conversației în dezvoltarea limbajului este deosebit de
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
avantajele oricăreia din cele două culturi și două limbaje- cel vorbit și cel mimico-gestual. 3. Metoda comunicării totale - termen introdus de Roy Holcomb în 1967, care susține că pentru a comunica eficient, trebuie să te faci înțeles prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale, accentul punându-se pe modalitatea ce vine în întâmpinarea nevoilor copiilor. În 1976, Denton descria filosofia comunicării totale ca « o utilizare a întregului spectru de metode de comunicare, semne naturale, L.M.G., labiolectură, dactilemele, scris, citit
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
tip de competență, ocupă un loc deosebit pentru zonele interpersonale, de contact și interferență cu personalitatea elevului și cu microgrupul școlar.. În concluzie, competența didactică apare ca o dimensiune inter personală cu multe fațete de relaționare: cognitive și funcțional simpatice, comunicaționale, motivaționale și operaționale. Problema competenței profesorului pentru munca instructiv educativă privită în interacțiune cu comportamentul elevilor și al grupului școlar a suscitat și continuă să suscite interesul cercetătorilor. În lucrările lor nu regăsim un model de cadru didactic universal valabil
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
conștientizarea civică etc.; * asumarea unui rol de influență benefică, educațional, asupra publicului (mai ales bibliotecile publice); * crearea de produse și servicii de interes istoric și cultural local (bibliografie locală, personalia etc.); * revitalizarea formelor de animație culturală ca „ansamblu de activități comunicaționale” și publicitatea, promovarea imaginii bibliotecii; * apropierea publicului de bibliotecă, publicitatea și promovarea imaginii bibliotecii; * eficientizarea sistemului de informare bibliografică și documentare; * evaluarea lecturii; * restabilirea misiunii bibliotecarului în societate. 78. Enumerați câteva exemple de cooperare între biblioteci și cu alte instituții
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
crearea de nevoi și provocarea/dirijarea schimbărilor sociale (școala este văzută ca motorul acestor schimbări). 2. Reducerea nevoilor de procesare de informație: crearea unor structuri organizaționale care diminuează nevoia de distribuire a informației prin descentralizarea sistemelor școlare; 3. Îmbunătățirea capacității comunicaționale și informaționale: - prin utilizarea tehnologiei, prin dezvoltarea competențelor de comunicare ale personalului, prin optimizarea structurilor de decizie, prin promovarea stilurilor consultative și participative de management, prin dezvoltarea unei culturi organizaționale puternice. I.5 Comunicarea în activitatea școlară Comunicarea umană reprezintă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Dignosticarea motivelor sau cauzelor ; * Persuasiunea prin apel la logică; * Schimbarea subiectului; * Punerea în prim plan a propriei persoane; * Încurajarea prin negarea existenței problemei. Important este răspunsul pe care-l primim de la intervenția noastră. Cu unele rezerve, chiar și aceste modele comunicaționale pot avea eficiență, dacă , atât contextul, cât și formele de comunicare nonverbală îl susțin pe elev. Limbajul în sine alcătuiește doar un nivel. Din cuvinte, mimică, pantomimică și tonul vocii elevii interpretează permanent termenii relației pe care o au cu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
organizată și desfășurată. Asigurarea unui nivel corespunzător de pregătire a copilului din punctul de vedere al limbajului și comunicării, pentru a se putea adapta la sarcinile complexe ale învățării cititscrisului, ale asimilării diverselor discipline școlare și la solicitările diverselor situații comunicaționale, constituie o direcție prioritară a pregătirii copilului pentru școală prin întreaga activitate din grădiniță. Intrarea în școală impulsionează dezvoltarea cognitivă a copilului; învățarea devine acum tipul său fundamental și sistematic de activitate. Dezvoltarea intelectuală este evidentă iar spre sfârșitul micii
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
între sensurile cuvintelor din câmpul lexico-semantic al percepției. Autoarea susține existența unei conexiuni semantice universale conform căreia limbile indo-europene "împrumută" termeni și concepte din domenii mai accesibile, precum cel fizic, pentru a exprima procese mai abstracte din domeniul cognitiv, emoțional, comunicațional. Sweetser denumește acest fenomen metafora MIND-AS-BODY72, arătând că se bazează pe corespondențele dintre experiența externă și stările interne, senzoriale, emoționale sau cognitive 73. În accepția cercetătoarei, această relație presupune conceptualizarea unui întreg domeniu, cel cognitiv, în termeni fiziologici și corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
24) A văzut multă suferință la viața lui. (25) Așa ceva nu am mai văzut. 3.2.1.2. Domeniul auditiv Sweetser (1990) consideră că simțul vederii și cel al auzului împărtășesc anumite funcții cognitive 75. Rolul auzului este de natură comunicațională (aud, procesez informația, răspund conform informației primite), procesul auditiv fiind legat de: (i) atenție și de receptarea informațiilor; (ii) procesarea și înțelegerea informațiilor comunicate. Prin urmare, verbele care desemnează percepții auditive înregistrează anumite transferuri semantice în această direcție: (a) "A
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
celuilalt membru angajat în comunicare că-l ascultăm și că-l încurajăm să comunice: ne uităm la el, ne aplecăm ușor spre el, dăm aprobator din cap, îl îndemnăm să continuie, “continuă, te rog” ÎBăban, Petrovai, 2009, 27). în actul comunicațional principalele aspecte ce trebuie avute în vedere sunt: tonul vocii, distanța dintre parteneri, gesturile, mimica și mișcările. Dintre acestea cred că un rol foarte important trebuie acordat tonului vocii.Exercițiu ce se poate realiza la o clasă de elevi: un
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
existenți sau substituie noi înțelesuri. în timp, ele ajung să construiască un vocabular simbolic. Influența internetului asupra comunicării elevilor în ultima perioadă, Internetul cu rețele de socializare precum messenger, facebook, este cel care are ponderea cea mai mare în actele comunicaționale dintre indivizi: școlari mici, adolescenți sau adulți. Facilitățile pe care le aduce Internetul în procesul educațional pot fi împărțite pe trei componente, acestea fiind: - facilitarea comunicării personale: înfrățirea dintre corespondenți, jocul de rol prin elev, jocul de rol prin informator
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
forțele care l-au călăuzit în lupta insurecțională au legitimitatea necesară pentru a-l conduce și pe calea eliberării de ocupația nazistă, iar apoi spre libertate. REVOLUȚIE în sensul modern, termenul „revoluție” trimite la bulversări - revoluție industrială, a moravurilor, biologică, comunicațională etc. - care provoacă o modificare semnificativă a morfologiei și valorilor unui grup social. Revoluția politică își are propria logică: aceasta decurge dintr-o destrămare a contractului social și dintr-un dezacord în chiar cadrul elitei, favorizând o pierdere de legitimitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apariția, pe termen lung sau scurt, a unor disfuncționalități sau chiar a unor efecte negative. Interesant este faptul că cele mai multe dezavantaje ale birocrației provin chiar din avantajele ei. De pildă, dacă „specialistul” își supraevaluează poziția, pot apărea perturbări ale procesului comunicațional (monopolizarea, filtrarea informațiilor etc.); activitățile monotone, înalt formalizate și reglementate, ar putea duce la afectarea relațiilor interpersonale și la scăderea moralului personalului; rigiditatea ierarhiei și-ar putea pune amprenta asupra deciziilor (dat fiind faptul că deciziile se iau la fiecare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la modificarea structurii ierarhice a grupului. Un asemenea fenomen poate avea loc atunci când nou-venitului este numit șef în locul vechiului șef, sau doar locțiitor al acestuia. El poate aduce un nou suflu în viața grupului, poate favoriza realizarea unui proces informațional, comunicațional și afectiv în mai multe sensuri. Dacă până la sosirea sa grupul avea o structură centralizată (toată informația, stima, recunoștința fiind centrate pe șef), acum grupul ar putea căpăta o structură descentralizată (fiecare putând intra în contact direct cu fiecare, nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Dar poate că intervenția psihologului nu este în nici un alt domeniu mai mare și mai de dorit decât în domeniul circulației informațiilor, deci în domeniul comunicării umane. Structurile organizatorice pot da naștere la o multitudine de fenomene psihosociale în plan comunicațional, îndeosebi în privința perturbării comunicării, datorită fie lungimii prea mari a liniei comunicaționale, fie suprapunerii atribuțiilor unor servicii funcționale etc. Fenomene cum ar fi blocajul, bruiajul, distorsiunile, filtrajul comunicării pot interveni curent în activitatea organizațiilor sociale, de aceea ele se cer
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mare și mai de dorit decât în domeniul circulației informațiilor, deci în domeniul comunicării umane. Structurile organizatorice pot da naștere la o multitudine de fenomene psihosociale în plan comunicațional, îndeosebi în privința perturbării comunicării, datorită fie lungimii prea mari a liniei comunicaționale, fie suprapunerii atribuțiilor unor servicii funcționale etc. Fenomene cum ar fi blocajul, bruiajul, distorsiunile, filtrajul comunicării pot interveni curent în activitatea organizațiilor sociale, de aceea ele se cer a fi intuite și prevenite anticipat. În această etapă, cea mai importantă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncă (telefoane, vizite, mesaje scrise) schimbate în decursul unei luni de zile între serviciile și departamentele întreprinderii respective. Fig. 11.16 11.17 Din analiza organigramei reale se desprind o serie de fenomene importante cum ar fi: lipsa oricăror legături comunicaționale între cele trei servicii principale; lipsa legăturilor comunicaționale dintre serviciul B și compartimentele sale subordonate, fapt care duce la excluderea lui totală de la procesul comunicării; lipsa legăturilor comunicaționale dintre compartimentele ierarhice și cele funcționale (îndeosebi dintre A și X, C
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]