7,563 matches
-
respect reciproc, rigidita tea ocupării fiind destul de ridicată, iar pe de altă parte, mult mai puțini sunt cei care afirmă că piața muncii din România este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat-angajator, cu practici de angajare și concediere care respectă principiile de etică; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme și foarte puțini dintre respondenți consideră că serviciile financiare sunt mai puțin importante în asigurarea succesului pe piață; majoritatea respondenților
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat angajator, cu practici de angajare și concediere care respectă principiile de etică; b) este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; c) este rigidă, dominând relațiile de tip autoritar la locul de muncă și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și respect reciproc, rigiditatea ocupării fiind destul de ridicată, iar pe de altă parte, mult mai puțini sunt cei care afirmă că piața muncii din România este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat-angajator, cu practici de angajare și concediere care respectă principiile de etică; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme și foarte puțini dintre respondenți consideră că serviciile financiare sunt mai puțin importante în asigurarea succesului pe piață; majoritatea respondenților
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat angajator, cu practici de angajare și concediere care respectă principiile de etică; b) este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; c) este rigidă, dominând relațiile de tip autoritar la locul de muncă și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de muncă. Cum să ucidem balaurul Obiectivul nu este să concediem orice persoană care ni se pare a fi cinică, ci de a restaura legăturile de Încredere și de a crea angajați productivi și mulțumiți. Totuși, vor exista ocazii când concedierea va fi necesară. Atunci când vine vorba despre angajați cinici, cel mai rău lucru pe care puteți să-l faceți este să rămâneți nepăsător. Transformarea eșecului În victorie 1. Păstrați Întotdeauna deschise liniile de comunicare cu angajații, mai ales dacă suspectați
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cazuri de privatizare studiate. În opt din cele 12 cazuri, productivitatea întreprinderilor a crescut după privatizare, iar în patru cazuri s-a menținut la același nivel. În pofida tuturor temerilor, rata șomajului nu a crescut. Pentru sporirea eficienței s-au făcut concedieri izolate, compensate însă prin crearea de noi locuri de muncă. În nouă dintre cazurile examinate s-au constatat efecte pozitive asupra întregului nivel de ocupare a forței de muncă în urma privatizării. Reducerea barierelor din calea investițiilor și dereglementarea piețelor au
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
interese, cei dintâi dorind să îi facă să muncească pe cei din urmă, cu un salariu cât mai mic, ca să obțină un profitxe "„profit" cât mai mare, chiar dacă asta înseamnă să recurgă la mijloace de înfricoșare și intimidare (hărțuiri, violențe, concedieri). Când lucrătorii dobândesc conștiințăde clasă,xe "„conștiințădeclasă" devin capabili să lupte, dar au nevoie de o „avangardă revoluționară” care să îi conducă (Marxxe "„Marx,Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Ideologia germană). Finalul unei astfel de lupte îl reprezintă construirea societății care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
angajează la o distanță mai mare de 50 km de locul de domiciliu), se diminuează cu 15%. Abrogarea prevederilor actelor normative care stabilesc acordarea - din bugetul asigurărilor de șomaj - de drepturi bănești, inclusiv plăți compensatorii/venituri de completare, în cazul concedierilor colective. Această măsură a fost promovată din următoarele motive: a. Piața muncii continuă să fie influențată de efectele crizei economice și financiare, care se manifestă inclusiv prin creșterea numărului de șomeri. Acest lucru generează influențe financiare semnificative asupra bugetului asigurărilor
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
această închidere într-o "familie endogamă" extinsă simbolic la națiunea reunificată s-a dezvoltat în cadrul penuriilor materiale, împărtășite la nivel general, prin care s-a neutralizat diferențierea economică și s-a exaltat verticalitatea "virtuții politice". Apariția bruscă a bunurilor pieței, concedierile și șomajul tulbură această orânduială. Incriminarea marginilor subalterne în fața direcțiilor din întreprinderi acuzate de păstrarea posturilor pentru copiii lor și de refuzul de a le da celor ai lucrătorilor, ca altădată indică un gol din ce în ce mai mare pe care termenul de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și lanțul de restructurări ale acesteia au introdus în acest peisaj o ruptură ideologică sigură. Înainte de toate, cursa nebună pentru o productivitate maximală, monopolul "întreprinderilor mondiale" eliminând întreprinderile mici și mijlocii, înrădăcinate în economii naționale devenite precare, provoacă valuri de concedieri repetate și întoarcerea la forme brutale de "comercializare" a muncii. În acest context de pierdere progresivă a garanțiilor sociale și de fragilizare generalizată a actorilor, vechile idei de "participare fuzională" și de construire prin manipulare a adeziunii la întreprindere, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de pozițiile ocupate au dispărut în mod curios într-o lume a muncii tinzând spre îndeplinirea perfectă a sarcinii ei. Aflându-și justificarea și sensul într-o "criză" economică văzută încă drept trecătoare și solubilă, într-o perioadă în care concedierile erau voalate cu pudoare, "cultura de întreprindere" și această formă de management cultural care o însoțea s-au estompat cu atât mai repede cu cât fuseseră ridicate în slăvi; ideologia anilor 2000, înarmată cu o "necesitate economică" teoretizată în universal
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
construcție, echipament tehnic etc.), recrutarea și coordonarea muncitorilor nevoiași, selectați din straturile rurale cele mai sărace (tinere celibatare de preferință) și marcați de o dominare politico-economică de durată. După hazardurile pieței, acești salariați subalterni fac obiectul unor angajări punctuale și concedieri brutale, care nu întâmpină nicio rezistență 71. Într-adevăr, în țările așa-zise ale "socialismului de piață", "rebeliunile" izbucnesc nu în straturile marginale ale acestei populații care se mulțumește cu resturile pieței -, ci în grupurile sociale mizerabile menținute în contact
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
salariații lor. Aceste schimbări sunt multiple și privesc negocierile, confruntările și formele de reprezentare sindicală, presiunea exercitată asupra productivității și rentabilității, definirea raporturilor ierarhice ale categoriilor și clasamentelor, organizarea și controlul muncii, modalitățile de remunerare, dar și de angajare, de concediere, de contractualizare etc. Relaxările ierarhice din anii optzeci (voga managementului participativ), la care s-au adăugat generalizarea și perenizarea șomajului, au favorizat cu precădere izolarea salariaților și fragilizarea organizării sindicale sau corporative, ducând la contestarea cadrelor și la dezmembrarea clasei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiecare membru al colectivului/al echipei să știe clar ce rezultate i se cer, în ce constau obligațiile lui, răspunderea și limitele atribuțiilor lui, etapele muncii). Este necesară delimitarea clară a criteriilor de evaluare, a urmărilor îndeplinirii/neîndeplinirii sarcinilor (avansări, concedieri, premieri, încurajări etc.). • stabilirea unei ierarhii a atribuțiilor; conceperea unor sisteme de transmitere a comenzilor și a unor repere temporare (rezonabile). • punerea la punct a unui sistem de recompense. Este important scriu I. Oglev și Vl. Russev (2005) "ca sistemul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se cere o performanță tot mai mare, dar, pe de altă parte, fără a li se oferi neapărat mijloacele necesare pentru a le obține. În această incomodă situație, evaluările periodice și amenințările cu retrogradarea atunci când nu e vorba chiar de concediere, îi împing pe indivizi să concureze unii cu alții. Se instalează un climat de neîncredere și de teamă, care ia locul unei colaborări sănătoase, în cadrul căreia ei ar putea să găsească în mod constant confortul și plăcerea muncii în echipă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cei cari au trecut prin Ungaria, s-a constatat că ei au abuzat de Crucea Roșie, deci în urma unei înțelegeri între Andrassy și guvernul rusesc, acest din urmă a luat măsuri energice pentru a împiedeca abuzul și a oprit totodată concedierile soldaților din armată. În privirea proclamării de rege a prințului Milan, atât acesta cât și guvernul sârbesc au declarat că doresc statul quo ante bellum. În fine Tisza încheie că guvernul își pune toate silințele pentru mănținerea păcii, fără însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
măsurile compensatorii au avantajat net bărbații. Avantajele financiare, fie ele și pe termen scurt, ale bărbaților au avut un dublu caracter discriminatoriu în relație cu situația economică a femeilor. Pe de o parte, angajatele care au trebuit să facă față concedierilor au primit ajutoare financiare în cuantum mai mic decât al bărbaților, iar pe de altă parte, cele rămase în activitatea productivă au trebuit să suporte costurile programelor sociale de susținere a politicilor tranziției. Problema fundamentală a diferențelor de gen în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
muncă la același nivel de salarizare și că sperați că se simte bine că v-a distrus cariera. Respirați adânc și spuneți „Păi, este o veste destul de șocantă. După ce voi digera puțin anunțul, aș dori să discutăm împreună pachetul de concediere.” Ați decis în cele din urmă să explorați un nou domeniu după ce ați făcut câteva verificări și cercetări. În timpul primei întâlniri în cadrul rețelei, persoana cu care discutați menționează ca din întâmplare că este un domeniu în care se pătrunde greu
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
de origine daneză, flexicuritatea (flexicurity), bazată pe convingerea că flexibilitatea și securitatea nu sunt contradictorii și pot de fapt să se susțină reciproc. Flexicuritatea înseamnă o piață a muncii flexibilă, cu puține restricții atât în ceea ce privesc angajările cât și concedierile, un nivel înalt al securității sociale și o politică activă pe piața muncii. Modelul continental corporatist (Franța, Germania, Austria, Belgia și Luxemburg) pune un accent deosebit pe rolul legislației muncii și pe negocierea colectivă a salariilor. Aceste țări se bazează
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Venus retrogradă. Neptun și Uranus tranzitează Ascendentul În sextil cu Mijlocul Cerului. „Din nefericire, totul se prăbușește din nou În 1993, din cauza unei conjuncturi catastrofale În acest interval de respiro din activitatea mea profesională. Totul se sfârșește cu o nouă concediere În vara lui 1994.” Saturn este În opoziție cu conjuncția natală Mercur-Venus-Soare, care mai primește, de altfel, un careu de la Pluto (careu celest Saturn-Pluto). „În toamna lui 1994, găsesc un post, prin intermediul fostului meu patron. Dar obiectivele care Îmi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de personal ( N ); Coeficientul mișcării totale - evidențiază intensitatea mobilității totale a personalului; Coeficientul fluctuației<footnote I. Enea-Smarandache, I. Murărița, Statistică microeconomică, Editura Universității din Craiova, 2007, p. 10. footnote> - exprimă mișcarea personalului ca urmare a unor cauze de ordin subiectiv (concedieri, demisii etc.), cu implicații negative asupra activității întreprinderii; Coeficientul de stabilitate - reflectă ponderea personalului care nu și-a schimbat niciodată locul de muncă, în totalul personalului întreprinderii. Un alt indicator sugestiv, care reflectă mișcarea/stabilitatea forței de muncă este vechimea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
menținerii controlului absolut de către sovietici, dublat de măsuri represive „împotriva conducătorilor autorităților locale”, pentru că exercitau „înrâurirea corespunzătoare asupra elementelor antisovietice”. Cei arestați - comandantul orașului, șeful poliției, directorul Siguranței etc. - au fost „expediați în penitenciarul din București și, ulterior, eliberați, cu concedierea din posturi”. În cazul când oficialitățile române acționau în forță, pentru a impune autoritatea și ordinea, așa cum s-a întâmplat în timpul evenimentelor de la sfârșitul lunii februarie 1945 (demonstrațiile FND împotriva guvernului Rădescu), sovieticii își schimbau atitudinea. Comandamentul diviziei de trupe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică însă, referindu-se la opera lui Otto Pacht, extinderea proiectului de conectare a privitorului la imagine. Lewis arată că în accepția lui Pacht, percepția în sine este deja
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]