56,498 matches
-
are decît de cîștigat de pe urma intrării în UE. Pusă în regim de concurență acerbă, România își va da seama că singura condiție pentru a face față acestei concurențe este să-și păstreze identitatea. Fără ea, nu va mai exista nici o concurență, ci descompunere treptată. Sînt cel puțin două idei spectaculoase în cartea lui Ion Papuc. Primul e că religia unui om nu înseamnă atît relația lui cu Dumnezeu, ci întîi de toate legătura lui cu strămoșii. Ecclesia este adunarea credincioșilor vii
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
Peste tot în lume industria cărții e în declin. România nu face excepție de la această regulă, deși târgurile de carte reprezintă semnficative zvâcnete - dacă nu chiar neașteptate salturi înainte - într-un domeniu primejduit și, din nefericire, suportând înfrângere după înfrângere. Concurența internetului și pirateria pe scară largă dau lovituri constante circuitului firesc al cărții. (Poate că termenul "firesc" e neclar, poate că trebuie să ne regândim strategiile și să reinterpretăm percepțiile.) Am să dau un exemplu din care am înțeles că
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
dispus să îmbrățișeze viziunea religioasă cea mai consolatoare, mithraismul a fost soluția cea mai eficientă a primelor secole de după Hristos. Doza de siguranță pe care o insufla în sufletele sclavilor sau cetățenilor liberi o preschimbau într-o credință lipsită de concurență. Pe scurt, în privința randamentului atins de reacția satisfacției psihologice, eficiența mithraismului o bătea pe cea a creștinismului, și tocmai de aceea, la început, prima a dat semne că va cîștiga partida. Conflictul dintre cele două religii va fi însă acerb
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
străin", generator al unei xenofobii de stat, cu consecințe vizibile pentru forma mentis a membrilor fiecărei comunități naționale. Căderea comunismului și tranziția la economia de piață au pus cetățeanul-asistat în fața unor opțiuni dificile, cu grave consecințe psihologice: adaptarea rapidă la concurență, redescoperirea spiritului întreprinzător, acumularea cu orice preț a capitolului investițional. Cursa declanșată astfel a fost pierdută de cei mai mulți, complexului față de bunăstarea occidentalului adăugându-i-se cel față de concetățenii capabili de reușită economică prin orice mijloace. Oligarhiile din statele Estului s-
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
Gheorghe Grigurcu, Fișele unui memorialist, (Ed. "Timpul", Iași, 2006), lucrare edificată în memoria mamei sale, cu o scurtă introducere de "conferințe (numai pentru prieteni)", de câteva tot atât de lapidare "însemnări de zile grele", iar apoi de 77 de capitole în liberă concurență tematică/ memorialistică, sub formă de fișe de variate dimensiuni. Cele mai multe aparțin autorului, altele sunt citate din autorii preferați, cât și din presa curentă, câtă vreme ideea ar fi că aceste fișe își datorează existența unui scop utilitar. Ele ar prefigura
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
s-a reproșat abstragerea din arena criticii de întâmpinare are chiar asupra acestei "arene care pătează" (cu formula lui Adrian Marino) o privire mai atentă și mai lucid-exigentă decât a unor "gladiatori" foiletoniști, înfierbântați de luptele cu fiarele și cu concurența... E comic sau tragic să vezi cum lucrurile se repetă cu o exactitate din sfera fizicii sau a astronomiei? Aceleași și aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori de monumentale sinteze vs. foiletoniști impresioniști, garanți ai
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
al unui nou-născut alături de renăscuta sa iubită într-un rol matern, prostituata Dairy Queen. Un ultim schimb de focuri are loc în chiar snack-ul unde ea lucra în formulă casnică, onestă, sugerînd cumva natura viitoare a acestui menaj. Nici concurența sa nu se lasă mai prejos, iar Mr. Hertz (Paul Giamatti) cel care conduce operațiunea infanticidă, personaj de o ironie zburdalnică vecină cu demența, se străduiește să ajungă în timp util la aniversarea propriului fiu, traseu care trebuie cu necesitate
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
prejudicii vieții culturale din România. Există edituri-pirat care profită deșănțat de expirarea termenului de șaptezeci de ani de la moartea unor scriitori pentru a le retipări cărțile în grabă, superficial, fără profesionalism, numai pentru a obține un profit maxim. Într-o concurență neloială cu specialiștii care lucrează ani de zile la ediții critice, aceste edituri sunt, tocmai datorită neseriozității lor, mai rapide și saturează piața de carte cu producția lor toxică. Alte edituri-pirat împing imoralitatea până la ilegalitate, sfidând existența unor copy-right-uri și
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
Acizii pot proveni din alimente, din metabolismul bacteriilor bucale dar, mai ales, din stomac, în caz de reflux gastro-esofagian. Un pH acid favorizează dezvoltarea în exces a fungilor - de exemplu Candida. Și administrarea de antibiotice poate să o favorizeze, eliminând „concurența” bacteriilor. Stomacul Din cauza acidului clorhidric, puține microorganisme supraviețuiesc în mediul gastric. Se pot găsi mai ales lactobacili acidorezistenți. Tot aici trăiește Helicobacter pylori care este implicat în a produce sau favoriza numeroase afecțiuni: gastrite acute sau cronice, exudative până la atrofice
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
rău!" (treiursuleti.ro). Cum se vede și din unele exemple de mai sus, nu e rară plasarea secvenței în contexte tehnice, în asociere intenționată cu limbajul specializat: "câmpurile de resurse sunt nașpa rău" (forum.travian.ro). Utilizarea lui rău (în concurență cu foarte și tare) cu valoare de intensificator nu este o tendință recentă. Iorgu Iordan o descria deja, în Stilistica limbii române (1944): "se aud mereu construcții ca acestea: cutare bărbat e deștept rău; cutare femeie e frumoasă rău etc.
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
distreze prea bine și fără el. Constatarea asta îl întristă, firește, se simțea inutil. Văzând că momentul e prielnic, Maria Bonaparte le propuse să le arate un film. Toți acceptară, chiar și Melina, care socotea cinematograful o artă ce făcea concurență teatrului. Bonaparte deschise geanta de voiaj și scoase un aparat de proiecție. Cum afară lumina era încă puternică, hotărâră să intre în casă, astfel încât sufrageria se transformă pe dată în sală de cinema, chiar dacă distanța între proiector și perete era
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
locații", dar evitând "super" și "hiper"-"market"-urile, întrucât acolo nu poți plăti pentru că ele oferă fie "cele mai mici prețuri", fie "cele mai bune oferte". Așa stând, dar, lucrurile, am optat pentru un extra-market căruia - respectând sacrele legi ale concurenței - nu-i pot da numele spre a nu-l avantaja sau dezavantaja în raport cu altele. Cei care vor citi aceste rânduri îl vor recunoaște, totuși, dacă voi adăuga că el distribuie perlele, în cele mai diferite formate și culori, până și
Topîrceanu - pescuitor de perle by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9300_a_10625]
-
Tudorel Urian În anii '80, Ion Pop era o legendă a mediului universitar. Conducea una dintre cele mai celebre publicații culturale ale epocii ("Echinox", revista studenților la litere din Cluj, aflată în permanentă concurență cu surata ei din Iași, "Dialog") și avea reputația specialistului numărul 1 în problemele avangardei literare românești, ceea ce, la vremea respectivă, putea fi perceput ca o jumătate de disidență. Chipul său în imaginar era completat de șansa incredibilă pe care
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
problematizare, fără vreo veleitate artistică. Prozatorii adevărați se felicită pentru capacitatea lor de a rezista, legați de catargul propriei Opere, sirenelor consumerismului. În timp ce autorii de best-seller-uri jenante caută cu disperare critici care să-i gireze... În pofida acestei polarizări, determinată de concurența a două coduri culturale, au apărut câțiva scriitori care încearcă - și reușesc - marea conciliere. Proza lor mizează pe stratificare și elasticitate, putând fi parcursă atât de lectori pretențioși, interesați de modalitățile scriiturii, cât și de cititori avizi ai câte unei
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
de fasoane a partenerelor. Cu toate diferențele inerente, iubitele sale sunt simple și directe, sincere, firi bune, prețăluite ca atare. Una singură, însă, va rămâne definitivă: Ileana, actuala soție, care și-a rărit și apoi și-a eliminat cu totul concurența. Și care, la data scrierii jurnalului, îl cam culpabilizează pe diarist, pentru sinceritățile lui neavenite. Dar - se apără el - ce scriitor mai e acela pentru care unele subiecte sunt tabú? Și, dacă ne autocenzurăm trecutul, cum să ne mai scriem
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii sunt în relații de concurență între ei pentru a accesa resursele. Or, cea de-a doua verigă slabă a cadrului instituțional devălmaș pe care am indicat-o mai devreme constă în faptul că a apărut și a funcționat în circumstanțe speciale: resursele comune pe care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
instituțional tradițional, deoarece multe alte instituții cu un rol important în societatea românească au avut trăsături similare celor ale satului devălmaș. Asumarea abundenței sau fie și numai construcția unor circumstanțe în care se asumă abundența, evitarea în acest mod a concurenței, confruntării cu alții în distribuirea sau în utilizarea resurselor au fost principii care au prezidat modul în care au funcționat multe dintre instituțiile care au existat - ba chiar au persistat o lungă perioadă de timp, inclusiv în condiții exterioare de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
necesare, ele pot să fie furnizate. Abundența sprijinului financiar sau de alt tip este temelia activității întreprinderii socialiste. Ea nu este construită pe principiul că va trăi într-un mediu al rarității; chiar dacă intră în deficit, chiar dacă nu face față concurenței, întreprinderea e sigură că va avea la dispoziție oricâte resurse va dori. Toate acestea privesc nu pur și simplu faptul că întreprinderea socialistă nu era eficientă, ci un aspect mai important - anume că ea nu era construită pentru a face
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
e sigură că va avea la dispoziție oricâte resurse va dori. Toate acestea privesc nu pur și simplu faptul că întreprinderea socialistă nu era eficientă, ci un aspect mai important - anume că ea nu era construită pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu după mult timp. Iată două dintre ele. În primul caz, deși aranjamentul instituțional presupunea abundența, aceasta nu a putut
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și nu a permis schimbări de substanță. O scurtă concluzie Satul devălmaș, la fel ca și alte instituții care au avut un rol fundamental în societatea românească, nu a fost croit astfel încât să stimuleze comportamente eficiente în situațiile în care concurența este puternică, în care pe piață (oricare ar fi aceasta) sunt mai mulți actori. Dimpotrivă, acele aranjamente instituționale dau expresie unui alt tip de soluție la problema acțiunii colective și la cea a furnizării bunurilor colective. Această soluție poate fi
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
mai importantă este aceea că sistemul de resurse disponibile are proprietatea abundenței. Actorii, acționând chiar un timp relativ îndelungat, nu pot afecta această circumstanță. Resursele sunt potențial nelimitate și nu este niciun pericol ca acestea să se rărească. De aceea, concurența dintre actori este doar marginală. Cum nici conflictul nu are un loc central, regulile de luare a deciziilor în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
principiu al exploatării bunurilor după puteri și nevoi să devină o problemă în ceea ce privește menținerea egalității drepturilor de exploatare. Apariția unor noi competitori în cadrul interacțiunilor de exploatare a sistemului de resurse generează competiția pentru utilizarea resurselor și în final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care exploatează industrial pădurea, apare o creștere puternică a nivelului de exploatare. Apariția proprietății private asupra unor terenuri și lipsa reglementărilor clare în ceea ce privește exploatarea sistemului de resurse schimbă total stimulentele de acțiune ale participanților la interacțiunile sociale. Țăranii intră în concurență pentru exploatarea bunurilor comune și se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ospățul vieții. Succesul Într-o societate în care lupta care pe care este legea succesului, timizii și rușinoșii trag mâța de coadă. Lecții În economia de piață izbutesc și fac avere cei ce și-au însușit bine lecțiile dure ale concurenței. Familie Dragoste Căsătorie Părinți Copii Valori Valorile umane sunt ca zăcămintele aurifere. Asociere Când leneșă cu leneș se adună Duc viață amară împreună. Rezistență Familia întemeiată pe dragoste, înțelegere și stimă bilaterală rezistă încercărilor furtunoase ale vieții. Prudență Pentru tihna
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
necazuri mărunte și solidarități cîrcotașe, pe urmă de pe case, de pe redacții, pînă cade lumina și toate se opresc, cînd se trage concluzia unanimă: "S-o dăm dracului de civilizație!". Dați-mi cinematograf? Nevoie... Țara de dincolo de negură, reportajul scris "la concurență" cu Sadoveanu, după o plimbare comună, e plat, nespectaculos. Moralistul Topârceanu n-are îngăduință de poet. De-asta se poartă, cu lumea, cum se poartă, înțepînd-o cît poate, suspectînd-o pentru orice. Chiar și pentru vina de-a schimba adrese și
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]