5,238 matches
-
El garantează o anumită stabilitate instituțională, dar constituie o piedică în calea adaptabilității sistemului, după cum a arătat-o și istoria ultimilor ani ai Uniunii Sovietice. Procedurile mai elaborate comportă mecanisme de selecție. Acestea sunt în mod frecvent controlate de instanțele conducătoare ale partidelor politice. Într-un regim totalitar cum a fost regimul sovietic, fusese instaurat și un sistem foarte particular: cel al nomenclaturii. La mai multe niveluri, existau liste - sau nomenclatoare - ale posturilor influente pentru care era necesară aprobarea unei instanțe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
individuale de la un sector al elitei la altul (de la administrația publică la lumea afacerilor, de exemplu) pot fi rezultatul unei omogenități a formației sau al unui consens asupra valorilor. În acest caz, ele sunt indicele unei puternice coeziuni a elitei conducătoare și contribuie în egală măsură la menținerea și întărirea acesteia. În acest caz, circulația în interiorul elitei poate fi considerată ca o veritabilă strategie adaptativă (Birnbaum, 1978, p. 81; Suleiman, 1979, p. 88). Pentru a traduce această adaptare în termenii lui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
categorii ale populației. Pentru Pareto, „reziduurile nu sunt răspândite în mod egal și nici nu sunt la fel de puternice în diferitele pături ale aceleiași societăți” (Pareto, § 1723). În anumite momente ale istoriei, se schițează un fenomen de decadență, care amenință elita conducătoare din interior; „proporțiile de reziduuri” care au servit-o „să pună mâna pe putere și s-o păstreze” se modifică. Din acel moment, preeminența elitei în chestiune este supusă unei duble presiuni: pe de o parte, aportul „familiilor care vin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1969). Constituirea unei contraelite Fenomenele de mobilitate socială ce permit unor elemente din categorii sociale inferioare sau de mijloc să acceadă în rândurile elitei pot fi de natură individuală. Ar fi vorba, într-un fel, despre „infiltrarea” treptată a clasei conducătoare cu nou-veniți. În conformitate cu punctul de vedere al celor care-i observă, ei vor fi priviți cu simpatie sau admirație ca niște self-made men ce oferă dovada fluidității stratificării sociale sau cu aroganță și dispreț, ca niște „parveniți” care nu sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pur și simplu de afacerile lor și ale căror reziduuri din prima clasă sunt puternice”. Dozajele diferite de speculatori și de rentieri (cu alte cuvinte, persoanele la care predomină reziduurile din prima sau din a doua clasă) în rândurile clasei conducătoare sunt revelatoare pentru stilul de guvernare. Potrivit lui Pareto, în clasa conducătoare găsim indivizi care muncesc cinstit în serviciul unor scopuri ideale (A) și indivizi mai orientați către apărarea sau promovarea intereselor (B). Printre aceștia din urmă, găsim indivizi (B-&), care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prima clasă sunt puternice”. Dozajele diferite de speculatori și de rentieri (cu alte cuvinte, persoanele la care predomină reziduurile din prima sau din a doua clasă) în rândurile clasei conducătoare sunt revelatoare pentru stilul de guvernare. Potrivit lui Pareto, în clasa conducătoare găsim indivizi care muncesc cinstit în serviciul unor scopuri ideale (A) și indivizi mai orientați către apărarea sau promovarea intereselor (B). Printre aceștia din urmă, găsim indivizi (B-&), care dispun de putere și de onoruri aducând în același timp clienților
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un mod mai mult sau mai puțin obiectiv li se adaugă elemente intim subiective: „voința de a domina și conștiința posesiei calităților cerute” (Mosca, 1955, pp. 328-329). În opinia lui Mosca, modificările trăsăturilor cerute pentru a face parte din elita conducătoare se efectuează uneori foarte încet. În acest caz, nou-veniții care se infiltrează unul câte unul în clasele conducătoare nu-i modifică rapid „caracterul și spiritul”. Dimpotrivă, în anumite epoci, modificările sunt „rapide și tumultoase”. În acest caz, transformarea elitei conducătoare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conducătoare se efectuează uneori foarte încet. În acest caz, nou-veniții care se infiltrează unul câte unul în clasele conducătoare nu-i modifică rapid „caracterul și spiritul”. Dimpotrivă, în anumite epoci, modificările sunt „rapide și tumultoase”. În acest caz, transformarea elitei conducătoare „prin substituirea de elemente noi celor vechi” poate avea loc „în spațiul uneia sau a două generații” (ibidem, p. 329). Pentru Mosca, atunci când evoluția durează mult, tendința dominantă este cea „aristocratică”; atunci când este mai rapidă, predomină tendința „democratică” (ibidem, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
imuabilă. „Triumful absolut al tendinței democratice” este în egală măsură de neconceput, pentru că așa ceva ar presupune ca generația copiilor să nu mai moștenească „mijloacele materiale, relațiile și cunoștințele de tot felul” care au permis părinților să acceadă în rândurile elitei conducătoare (Mosca, 1955, p. 329). Referitor la acestea, Mosca se declară împotriva concepțiilor marxiste, care văd în proprietatea privată (pământuri, capitaluri, mijloace de producție) principala cauză a reproducerii ereditare a influenței politice. Consideră că, dacă proprietatea asupra mijloacelor de producție ar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1995, pp. 644-647). Între 1985 și 1988, eforturile echipei Gorbaciov vizau înlocuirea „elitei gerontocratice din 1982” cu o nouă nomenclatură, mai tânără, de o formație mai recentă, cu calificări adaptate mai bine exigențelor epocii (ibidem, pp. 647-648). Dincolo de întinerirea elitei conducătoare, strategia gorbaciovistă a putut fi privită ca o tentativă pragmatică de adaptare la logica globalizării capitaliste, care amenință să marginalizeze complet economiile de tip sovietic. Așadar, era vorba despre o ruptură de facto cu o „formulă politică” discreditată de două
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
White, 1996, p. 716). Așadar, unda de șoc care a dus la schimbări de natură revoluționară în toate țările europene ale fostului „lagăr socialist” a plecat din Rusia. Și totuși, în aceste țări, a fost cea mai puternică aptitudinea elitelor conducătoare de a supraviețui peripețiilor tranziției, ceea ce constituie o adevărată ilustrare a adevărului paretian potrivit căruia este „greu de deposedat o clasă conducătoare ce știe să se servească de viclenie, de fraudă, de corupție într-un mod inteligent” (Pareto, 1916, § 2179
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lagăr socialist” a plecat din Rusia. Și totuși, în aceste țări, a fost cea mai puternică aptitudinea elitelor conducătoare de a supraviețui peripețiilor tranziției, ceea ce constituie o adevărată ilustrare a adevărului paretian potrivit căruia este „greu de deposedat o clasă conducătoare ce știe să se servească de viclenie, de fraudă, de corupție într-un mod inteligent” (Pareto, 1916, § 2179). Analiza a trei generații de conducători politici (generația Brejnev, generația Gorbaciov și generația Elțîn) arată că, la mijlocul anilor ’90, aproximativ 75% dintre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se degajă din toate acestea este cea a reorganizării unui sistem de putere oligarhic și autoritar, combinând o mare parte a continuității globale (atenuată, la prima vedere, prin efecte de generație) cu procese de circulație accelerată în chiar sânul elitei conducătoare. În celelalte state plasate în orbita sovietică, procesele care anticipau cu mult înainte evenimentele din 1989 au fost, de asemenea, de o pertinență incontestabilă. La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența treptată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Evenimentele perioadei de tranziție au fost pregătite printr-o fază de degradare a economiei socialiste în țările respective (Rona-Tas, 1994, p. 47). Așadar, avem de-a face cu un proces care s-a derulat în doi timpi: teza circulației elitelor conducătoare se aplică fazei de degradare a economieie socialiste, în timp ce teza reproducerii elitei se aplică fazei următoare: cea a tranziției (ibidem, pp. 47-48). Datele adunate în Ungaria în 1989 și în 1991 indicau că vechile cadre ale regimului comunist se adaptau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
două opțiuni sunt echivalente. Oricum, scena pare emblematică pentru epocă și pentru lupta pe care o duc cele două școli pentru a-și asigura dominația în câmpul filosofic. Adepții Porticului și ai Grădinii împărtășesc această idee a morții ca geniu conducător al gândirii: ineluctabilă, imperioasă și definitivă, ea înseamnă punctul final al oricărei aventuri existențiale. Bine, bine, dar până atunci? Zenon optează pentru asceza care renunță, pentru gestul moralizator, pentru reproș, pentru refuzarea trupului și a plăcerilor cărnii, el incarnează - dacă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
capitalismului, pentru că presupune straturi de diferențiere instituțională care atenuează și maschează impactul politic al crizelor sociale și economice (Coates, 2000; Hall și Soskice, 2001; Jessop, 2002). Prin contrast, în capitalismul de stat, recompensa pentru acceptarea doctrinei „necesității asumate”, a rolului conducător al partidului comunist, este promisiunea statului de a reinvesti surplusurile care rezultă din activitatea economică la nivel național și de a distribui o parte a acestui surplus în așa fel încât întreaga populație să beneficieze de anumite drepturi economice garantate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de stat) la capitalism liberal poate fi înțeleasă ca schimbare a mecanismului prin care se realizează transformarea în marfă a forței de muncă, a banilor, a pământului și a altor factori de producție. Doctrina „necesității asumate”, fundamentarea regimului pe rolul conducător al partidului comunist devine din ce în ce mai greu de susținut și este respinsă, în ultimă instanță, pe măsură ce statele comuniste își pierd abilitatea de a folosi această doctrină pentru a-și mobiliza populațiile, pentru a face față competiției economice mondiale și pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statele comuniste își pierd abilitatea de a folosi această doctrină pentru a-și mobiliza populațiile, pentru a face față competiției economice mondiale și pentru a-și îndeplini promisiunile pe care se bazează pactul social. Înlocuirea „necesității asumate” și a rolului conducător al partidului comunist cu principiul libertății formale a avut consecințe importante pentru felul în care costurile transformării de sistem au fost distribuite în interiorul societății, pentru reorganizarea instituțională a statului, redefinirea rolului statului în economie și crearea de noi relații de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ECE au, deopotrivă, o dimensiune sistemică și una instituțională. Apariția piețelor și reinserarea statelor postcomuniste în economia mondială sunt însoțite de o schimbare în forma pe care o ia comodificarea forței de muncă, a pământului și a banilor. Înlocuirea rolului conducător al partidului comunist cu libertatea formală creează spații mai complexe de intermediere a raporturilor dintre economie și politică. Pe această bază, procesele de reorganizare instituțională rămân o dimensiune importantă a schimbării pentru care teoriile neoinstituționaliste oferă instrumente de analiză extrem de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe adepții săi de realiști, fiindcă și balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de realiști, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi / elite conducătoare din felurite state. O a doua precondiție pentru securitatea colectivă este ca aceste elite să împărtășească o viziune comună, măcar la nivel minimal, cu privire la ce înseamnă și cum pot fi menținute securitatea și stabilitatea internațională. O asemenea viziune ar presupune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vezi capitolul „Teorii marxiste ale Relațiilor internaționale”. Balanța de putere este tratată pe larg într-un capitol ulterior. Din acest punct de vedere, se consideră, de pildă, că Marea Britanie este o mare putere încă din 1688, când își asumă rolul conducător în alianța împotriva lui Ludovic al XIV-lea, luptă pe care o câștigă; în plus, Glorioasa Revoluție contribuie la afirmarea statutului de mare putere al Angliei. Rusia devine o mare putere în secolul al XVIII-lea prin înfrângerea Suediei în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Puteri (care însă acum o servesc pe cea nouă, chiar dacă în mod saltuar) s-au șantajat reciproc referitor la finanțările partidelor și la cazul Montesi 1 poate fi un bun motiv să înnebunești, adică să discreditezi într-atât o clasă conducătoare și o societate în ochii unui om, încât să-l faci pe acesta să-și piardă simțul oportunității și al măsurii și să-l arunci într-o adevărată stare de „anomie”. De altfel, optica nebunilor trebuie luată în considerare în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
presupune o combinație de însușiri și aptitudini ca: inteligență, competență profesională, abilități verbale, autocontrol, senzitivitate interpersonală, extraversiune. În absența acestor însușiri, o persoană nu poate fi un lider eficient, dar prezența lor nu îl face pe individ în mod necesar conducător. Cercetări recente pun în evidență atât faptul că, pentru intrarea într-o organizație și adaptarea la cultura sa, sunt importante trăsături de personalitate specifice și anumite valori ale individului, cât și efectele organizației asupra parametrilor de personalitate ai managerilor. Schneider
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Deciziile sunt luate de organul de conducere al fiecărui nivel, apoi sunt analizate și revizuite de nivelul imediat superior. Prerogativele fiecărui organ de conducere sunt descrise în statutul denominațiunii. Persoana-cheie a structurii prezbiteriene este prezbiterul. Există o deosebire între prezbiterii conducători (dintre cei laici) și cei învățători (preoțimea). Criticile acestui sistem vin din partea celor care pledează în favoarea unui tip mai individualist de conducere sau în favoarea sistemului congregațional. I se reproșează că își are rădăcinile într-o ierarhie despre care nu se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
comparativă” dezvăluie similarități majore: toate cele patru societăți se aflau În ascensiune economică (nu În regres, cum poate ar fi fost de așteptat); Între clasele sociale existau antagonisme Înverșunate; intelectualii și-au părăsit guvernele; mecanismul guvernamental era ineficient; iar clasa conducătoare dădea dovadă de comportament imoral, degradant sau absurd (sau toate trei). Totuși, În loc să se sprijine exclusiv pe această abordare a descrierii „factorilor”, autorul dezvoltă și o metaforă a corpului uman ce suferă de febră pentru a ilustra patternul evenimentelor de-
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]