866 matches
-
Persoanele care suferă de tulburări anxioase și fobice sunt cele care au îndoieli, întărite ca urmare a lunilor și anilor de suferință fără susținere medicală. Ori, aceste îndoieli readuc în discuție încrederea pacientului față de terapeut, capacitatea sa de a se confesa acestuia (sentimente de rușine și de neîncredere) și implicarea sa în terapie. Informarea în legătură cu medicamentele permite: - o bună observare a tratamentului; - sentimentul că pacientul controlează terapia; - întărirea alianței terapeutice; - menținerea dialogului și a încrederii; - optimizarea tratamentului psihoterapeutic susținut de cârja
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la un psiholog care a constatat că sunt deprimată și m-a acceptat la terapie, unde îi vorbeam despre viața mea, despre copilărie, despre părinți. Terapia a durat mai mulți ani. Fără rezultat asupra temerilor mele, chiar dacă faptul că mă confesam mă ajuta puțin. Terapeutul mi-a eliberat niște certificate pentru ca să-mi pot urma cursurile prin corespondență. Chiar și pentru acest lucru era important pentru mine să continui terapia. Mi-am dat bacalaureatul în calitate de candidat școlarizat prin corespondență. La facultate era
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Am văzut mai înainte rezultatele unei astfel de atitudini. Care ascultă și se arată interesat de problemele celuilalt mai degrabă decât să vorbească el însuși. Se poate întâmpla ca însuși tatăl să traverseze o criză personală în legătură cu care s-a confesat fiului său, dezvăluindu-și propriile sale slăbiciuni și mărturisindu-și erorile din tinerețe, situație care consolidează efectele restructurării cognitive. Vezi mai sus. Terapeutul trebuie chiar, la sfârșitul unei ședințe, să efectueze o relaxare și să propună pacientului un scurt moment
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se încăpățânează să n-o coboare niciodată pe pământ; platonizează inspirat, situându-și ofranda în spațiul misticii erotice, trecută prin filtrul spornic al creștinismului. Alte poeme postume recapitulează tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un fel de vorbire esențializată. Remarcabile sunt poemele de aparență narativă, în care poetul își povestește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai amintirea. Dincolo de modelul „lumii rurale a lui Francis Jammes” sau de estetica urâtului de sorginte baudelairiană, afinități confesate de autorul însuși, dincolo de umbra lui Arghezi, pe care poetul îl descoperă spre a se găsi pe sine, după cum demonstrează Mircea Martin, Moldova copilăriei lui F. se recompune mozaicat din amintirea târgurilor patriarhale ale Herței, unde „miroase a ploaie, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
putem spune cu exactitate ce. Nu mare ne va fi surpriza când ne vom trezi atașându-ne de ființele cel mai puțin atașante. Autorii Desperado au o mare dragoste pentru exasperant. Eroii aceștia resimt o nevoie acută de a se confesa, cu toate că le e interzisă confesiunea ca atare. Singurul lor refugiu este să-și ordoneze amintirile într-un fel sugestiv, ordinea memoriei lor sugerând ceea ce simt, ce vor cu încrâncenare să ascundă. Ei recreează continuu prezenturi trecute. Memoria e inundată de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poruncile zadarnice ale tunetului și se dă bătut. Viața nu poate câștiga. Poemul întreg este un strigăt de disperare. Iubirea a fost ștearsă de pe fața pământului și nu poate fi recuperată. Încarcerat în singurătate, vulgaritate și spaima de a se confesa, de a capitula ("înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" iubirea), Eliot și-a exprimat întreg infernul interior, strigând pe rând cu vocea lui Dante, Shakespeare și a multor altora. Ceea ce face din The Waste Land poemul epocii este intensitatea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am dorit să fiu scriitor englez. S-ar putea ca reușita mea să se bazeze tocmai pe faptul că n-am izbutit ce mi-am pus în gând. LV. Poezia ta se clădește pe sensiblitate. Privești și notezi. Nu te confesezi. Îți manevrezi cititorul, îl faci să-ți exploreze imaginația. Poezia ta e un covor fermecat care plutește deasupra planetei. Ai vocația omului universal din Renaștere (poate așa se explică faptul că scrii și pictezi). Cum e să fii poetul a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și depistează cauza transmiterii tifosului, prin paraziți. Fracastoro îl va completa. De asemenea ideea sa că absența fierului din organism duce la anemie va fi demonstrată în 1832 de medicul Boulot. În De vita propria (despre viața personală), Cardanus își confesează viața sa ciudată și plină de contrarietăți, ca și gândirea sa. Istoricul, filosoful și psihologul german Wilhelm Dilthey (1833 - 1911) va afirma despre Cardanus că este una dintre cele mai „demonice“ personalități din Renaștere, fiind caracterizat de un spirit nemulțumit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fascina prin temperament și farmec, dovadă, mulțimea de admiratori pe care i-a avut, unii fiind devastați de pasiunea pentru frumoasa și senzuala dansatoare. Și ea a iubit mulți bărbați cu sinceritate, a reprodus sensul epicurean al vieții, după cum se confesează în cartea Ma vie, publicată după moartea ei tragică. În presă, scriitoarea și jurnalista Federica Montseny a descris-o ca fiind o femeie excentrică, cu o mulțime de amanți, care a cunoscut tot felul de iubiri, și-a povestit viața
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să le mai creadă și, în vâltoarea remușcărilor, sunt mistuite de iubirea lor... Ele iubesc ori cu inima ori cu simțurile... Marguerite vroia să fie liberă, să facă ce simte, își dorea un iubit tânăr, nebănuitor, îngăduitor. În jurnal se confesa: Îmi doresc să găsesc un bărbat atât de deosebit ca să nu-mi ceară socoteală despre viața mea și care să-mi fie mai mult amantul sufletului decât al trupului... Pentru a trăi după voia ei, tânăra curtezană își vindea iubirea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dat un avans pentru o săptămână. A tentat-o ideea de a dansa, i s-au promis cinci sute de dolari pe săptămână. Despre Elveția nu știa mare lucru, doar că este țara ceasurilor, ciocolatei și brânzei. În jurnal se confesa, s-ar fi putut considera ori o victimă a lumii în care trăia ori o aventurieră. Și-a asumat cea de a doua variantă, aceea de a fi o aventurieră. Drept care a învățat franceza, a ajuns la Geneva și s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a mobilizat pentru a face față concurenței, pentru a avea mai mulți clienți și pentru a câștiga bani. Ce făcea de fapt ? Își vindea doar trupul pe durata a unsprezece minute de sex. Pentru a nu-și pierde sufletul, se confesa în jurnal. Sărutul era tabu, ținea de sacralitatea iubirii, era exclus în relațiile cu clienții. Maria a avut, printre alte experiențe, și aceea a practicii sado-masochiste, trăind asocierea durere suferință plăcere, transformarea durerii fizice în plăcere, ca o situație de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din Congres. Aceste discuții s-au axat, în primul rînd, pe dreptul Moscovei de a beneficia de Clauză, dar s-au referit, implicit, și la celelalte țări comuniste. Amendamentul lui Jackson l-a înfuriat pe Nixon. El i s-a confesat lui Ehrlichman, spunîndu-i că suporterii lui Jackson sînt "evrei sadea... Eu nu sînt un quaker sadea și ei mă urăsc pentru asta". Nixon voia să trateze cu sovieticii printr-o "diplomație tacită" și era conștient că Moscova nu-și putea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o manifestare plenară. Placa turnantă spre naționalism pe care s-a angajat regimul comunist matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arată în recursul său că „după hotărâtura făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule, precum și o hotarnică, pe care le păstrez în sânul meu”, se confesează el instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]