2,322 matches
-
socială, politică sau culturală; c) demistificarea certitudinilor științifice, a rațiunii sau a „științei providențiale” și practicarea sistematică a principiului metodologic al îndoielii. Pentru a înțelege mai bine mesajele lui Giddens și Beck, care de fapt vizează o ruptură între modernitatea consacrării și cea reflexivă, să privim un pic mai înapoi și să observăm că societatea industrială a fost încă de la începuturile ei supusă unei critici culturale, filosofice și sociale aspre. Nietzsche sau Marx, Baudelaire și toate formele de modernism cultural au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
suficientă măsură, ori că nici nu trebuia de fapt să se despartă de ele. Două alternative care uitau de prezent și priveau fie spre un trecut idilic, fie spre un viitor al împlinirilor. Prezentul construcției a rămas mereu domeniul de consacrare al societății industriale, trecutul și viitorul fiind invocate numai pentru a legitima construcția prezentă. Prezentul actual relevă însă o altă stare pe care Beck și Giddens o analizează pentru a-i releva specificul. În principiu, este vorba despre implicarea activă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pretinse exhaustivități, am preferat să le selectez pe acelea care ar evidenția cât mai pregnant distincția fiecărui stadiu al modernității. Tabelul 2.4. Instanțe constitutive ale modernități și schimbării asociate Stadii ale modernității Instanțe constitutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu socia Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune și tradiție Modernizarea tradiției pentru consacrarea modernității Modernizarea modernității Principiul constitutiv al modernizării Evoluție și progres Teleologia istorică în sensul progresului spre viitor Construcția reflexivă a modernității Întrucât încă nu ne-am desprins de modernitate, așa cum pretind unii postmoderniști, ci de-abia am intrat în acea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
parte, calitatea vieții acționează ea însăși ca o variabilă independentă de care depind modurile de abordare a factorilor ce o influențează. Rezultă o cauzare circulară în care individul, gradul de individualizare și traiectoriile individualizării circumscriu modurile specifice de configurare și consacrare ale calității vieții. De exemplu, în condițiile în care calitatea vieții nu a atins încă pragurile de satisfacere extinsă a nevoilor materiale ale vieții, iar inegalitățile economice induc polarizări sociale pregnante, este foarte probabil să crească tensiunile, incertitudinile și riscurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întâlnesc și se despart, adică se află în raporturi concomitente de continuitate și discontinuitate. Modernitatea reflexivă este înainte de toate tot modernitate, dar și reflexivă, adică ea continuă principiile sau matricea fundamentală și referențială a modernității inițiale și a celei de consacrare, pentru ca în același timp să dea curs de manifestare reflecțiilor sistematice asupra produselor modernității însăși, în vederea propriei raționalizări. Prin aceasta, modernitatea noastră actuală este discontinuă, în sensul că dezvoltă o structură instituțională corespunzătoare propriei reflexivități. Raportul dintre principiile modernității și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității, variabilitatea ei în timpul și spațiul social. Principiile statuează, standardizează, normalizează, pe când structurile instituționale se află permanent sub presiunea acomodării și adaptării, a schimbării și transformării, pentru a face față noilor dezvoltări sociale. Variațiile instituționale ale modernității inițiatoare și de consacrare s-au situat în cadrul sistemului de coordonate ale fiecărui principiu, conformându-se unei abordări de tipul sau/sau. Granițele demarcatoare clare apăreau în formă disjunctivă: cetățean sau străin, familie sau non-familie, cunoaștere științifică (rațională) sau cunoaștere neștiințifică, muncă sau timp
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizarea și o transformă „în forma cea mai avansată [s.n.] de societalizare dependentă de piață, drept, educație etc.”. Relația contradictorie dintre individualizare și societalizare persistă încă și poate fi pusă în evidență de problemele individualizării. Pentru perioada de inițiere și consacrare a modernității, sociologii au analizat cu predilecție două categorii de probleme ale individualizării. Prima categorie s-a referit la acea raționalizare birocratică a organizării sociale ce s-a asociat cu multiplicarea și standardizarea rolurilor sociale practicate individual. A doua categorie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezmembrarea comunităților și pierderea tradițiilor culturale, care au generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de comunitățile locale integratoare și de tradițiile acestora ne apărea prins, în perioada de consacrare a modernității, de o raționalitate tot mai birocratică (cf. Max Weber) și de o stare de anomie socială (cf. E. Durkheim). Altfel spus, rolurile sociale (ceea ce un individ face sau este așteptat să facă) erau definite și organizate birocratic, iar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
patologie socială care, mai devreme sau mai târziu, solicită corecții. Dezintegrarea comunităților tradiționale și înlocuirea lor de către statele naționale în perioada primei modernități și a modernității organizate au coincis cu afirmarea rolului statului în raționalizarea și organizarea națiunii și cu consacrarea unei identități corporatiste colective proprii, care s-a repercutat asupra tuturor cetățenilor săi. Cetățenia a fost o formă primară de individualizare a persoanelor în modernitate, ce are încă o puternică forță de legitimare actuală. Ea s-a asociat cu structurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a muncii. Clasele sociale, ocupațiile și habitus-urile culturale ordonau structurile de roluri în categorii ce separau și în același timp uneau indivizii, adică individualizau și clasau (grupau) în mod concomitent. De-a lungul întregii perioade de inițiere, organizare și consacrare a modernității, putem observa cum s-a ajuns la acea legitimare prin care persoana individuală a fost considerată și i s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apartenență la o categorie socială este în derivă atunci când cei mai mulți se identifică real sau imaginar cu mult-lăudata și imaginata „clasă de mijloc”. Astfel de procese și tendințe justifică opțiunea pentru părăsirea cadrului tradițional de analiză a structurii de clasă în vederea consacrării unui nou cadru centrat pe procesele individualizării și pe consecințele lor. A analiza structura de clasă și mai ales clasele sociale coincide fie cu conformarea la un model marxist care admite aprioric și ideologic structura și antagonismul de clasă, fie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și asocieri din spațiul de oportunități oferit de deschideri sociale impredictibile. Școlarizarea este arbitrul individualizării Școlarizarea și piața muncii se află într-o relație atât de strânsă încă nu s-au clarificat, încât nici sensurile determinării și nici cele ale consacrării. Un fapt este însă cert: poziția pe piața muncii și veniturile personale sunt direct proporționale cu nivelul de școlaritate. De aceea, obținerea unei diplome cât mai înalte de la o instituție școlară cât mai prestigioasă a devenit o opțiune personală tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se confruntă cu probleme similare exact în aceleași sectoare ca și noi. Ordinul de mărime și impact poate fi diferit, dar consecințele nu diferă. În principiu, este vorba despre apariția unor incertitudini și inegalități induse de piața muncii și de consacrarea unor riscuri pe care fiecare trebuie să le gestioneze în mod individual. Piața muncii a ajuns să fie scindată între două traiectorii: una ce corespunde societății industriale și se distinge prin standardizare, uniformitate și continuitate și alta care este produsul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Conformarea identitară tradițională este înlocuită de o selecție identitară ad-hoc și de o reconstrucție a identităților specializate. Aici pot apărea dispute, conflicte sau mișcări de proporții, menite să traseze frontiere ale individualizării în forma unor noi identități specializate. Aria de consacrare a acestora apare fie atunci când noul sistem pătrunde în cadrul ordinii tradiționale consacrate a identităților pentru a-i forța convertirea la individualizare, fie ca rezultat al expansiunii unor analize sau dezvoltări ce zguduie credințele sau stereotipiile consacrate (de exemplu, în lumea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
interoga cu privire la propria identitate. Succesiuni ale identității Identitatea vieții personale apare în prim-planul existenței cotidiene odată cu dezintegrarea comunităților și cu inițierea individualizării capitaliste din societatea industrială. Proprietatea sau sărăcia, evidența civilă și statul sunt instanțele care au contribuit la consacrarea „identității de hârtie”, adică a acelor documente care atestau că cineva este singular și distinct într-o mulțime încă prea puțin diferențiată. Cei care aveau proprietate și mai ales proprietăți întinse și aveau grijă de protejarea și de perpetuarea moștenirii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe scena socială noi roluri și a oferit deschideri pentru asumarea individuală a rolurilor ce ar fi corespuns inițiativei private. Normele și rolurile, prescrierile și asumările se despart până acolo încât indivizii descoperă posibilități de explorare și experimentare, chiar de consacrare. În felul acesta, apar roluri noi, schimbătoare, prinse în fluxurile asumării și mai ales ale combinațiilor diverse. Combinațiile sunt adeseori eclectice, îmbină roluri prescrise normativ cu roluri create ad-hoc, ca produse ale inițiativei personale în cadrul deschiderilor sociale. Memoria socială și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este că între ordinea expresivă și cea funcțională a societății apar decalaje, fiecare își urmează propria logică de adecvare. Singura zdruncinată este ordinea expresivă, care, animată de individualizare, absoarbe identitățile specializate și le instituționalizează după ce s-au consumat conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura socială și de contextul cultural existent. Schimbările structurale ale tranziției au fost atât de ample, încât au oferit multiple deschideri pentru asumarea de roluri sociale și ocupaționale noi și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu lipsa unei creșteri corespunzătoare a fondului public de pensii. S-a ajuns astfel la o egalizare în sărăcia generalizată a pensionarilor și la o inegalitate structurală a acestora cu restul populației. Înaintarea în tranziție a devenit un mod de consacrare și accentuare a inegalităților sociale. Procesul nu este specific doar României. Perioada de după 1990 este în general considerată ca una de accentuare a inegalităților, chiar de diversificare a lor în aproape toate țările lumii. Mai mult, este o perioadă de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială nu s-a schimbat și nu se schimbă în mod fundamental. Neschimbată cum este în contururile ei esențiale, această structură socială accentuează și multiplică inegalitățile. Totodată, structura socială a capitalismului emergent din țările în tranziție urmează aceeași cale a consacrării și multiplicării inegalităților. Pe de altă parte însă, se produce o dezintegrare a grupurilor și claselor sociale și o afirmare tot mai puternică a individualității pe piața muncii. Piața capitalistă a bunurilor și a muncii funcționează astfel încât subminează solidaritățile de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în identități prefabricate, ce îi postează în arii precare ale individualizării. Lipsiți de reflexivitatea propriei construcții, rămân cantonați subiectiv într-o stare a lipsei de sens al vieții. Retragerea este o construcție identitară bazată pe ascunderea în invizibilitatea socială în vederea consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea, măcar aparentă, a unei mari părți dintre cele care se întâmplă în jur. Pentru evitarea competiției dintre indivizi, în virtutea unei inadaptări la schimbări prea rapide sau prea numeroase, ca efect al autoapărării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și ceilalți exista o ierarhie economică și de putere incontestabilă. Mai mult, inegalitățile familiale se aflau în strictă corespondență cu cele sociale sau politice bazate pe diferența de gen. În perioadele de început și chiar în cele de organizare sau consacrare a modernității, familia avea două fețe: una ce corespundea societății industriale și alta celei tradiționale. Inegalitățile de gen, ce corespundeau societății tradiționale, păreau a fi, până târziu în evoluția societății industriale, de la sine înțelese, chiar naturale. Treptat, și încă din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
amploare ce corespunde opțiunilor modernității reflexive. Indicii ale modernizării familiei actuale. De la împlinire la neliniște Care ar fi indiciile acestei modernizări? Pe de o parte, sexualitatea, afecțiunea, căsătoria, diviziunea muncii casnice sau socializarea copiilor iau cursuri noi de manifestare și consacrare. Legislația și educația proclamau mai demult și încă în mod insistent egalitatea de gen. Cultura egalității șanselor sau a oportunităților de gen își face însă acum tot mai mult loc în economie și în politică, inclusiv în sectoarele lor profesionale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a unora (a femeilor) cu inegalitatea altora (de data aceasta, a bărbaților). Dimpotrivă, bărbații și femeile trebuie să caute împreună acel parteneriat care să se bazeze pe o egalitate efectivă. Sigur că deocamdată vorbim doar despre prospectări, tatonări și eventuale consacrări, întrucât conflictele, incertitudinile sau ambiguitățile nu au părăsit încă relațiile de gen nici în spațiul public și nici în cel privat. Între autonomia maritală și dependența economică Și în cazul femeilor, și în cel al bărbaților, propriile individualizări și relațiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și inegalitatea dintre bărbați și femei. În ambele alternative, date fiind condițiile de viață ale modernității actuale, soluțiile private centrate pe privatitatea familială nu fac altceva decât să anime contradicția de gen. Dacă individualizarea și independența sunt forme actuale de consacrare a vieții personale, cine va renunța la ele pentru conservarea familiei nucleare? În scopul mobilității ocupaționale cerute de piața muncii, opțiunea unuia induce inevitabil sacrificiul celuilalt. Și cine, dacă nu soția, în virtutea tradiției, a contextului cultural și a oportunităților pieței
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]