5,839 matches
-
la această Comisiune. Austria n-a voit să primească propunerea Stătescu. Între acestea vine d. Sturza la putere și, firește ca un dar de bună sosire, se grăbi a face Austriei un cadou frumos. A declarat Austriei că România ar consimți ca unul din cele două posturi de delegați ai Comisiunii Europene în sânul Comisiunii de supravegheare să se încredințeze în mod perpetuu delegaților austriaci și că chiar prezidenția de drept a Comisiunii de supravegheare să fie asemenea dată în mod
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
monarhia. Vrednicul de amintire Alexandru Ioan I. Cuza n-a fost răsturnat de conservatori: conservatorii s-au mărginit a nu-l susține când adversarii lui politici au voit să-l răstoarne. Și motivul care i-a îndemnat pe conservatori a consimți la răsturnarea unui monarh era cu desăvârșire monarhic: le părea că o dinastie străină va fi mai trainică decât una pământeană. De aceea ei nu au consimțit decât după ce răsturnătorii, oamenii cu idei republicane, au luat angajamentul de a sprijini
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
voit să-l răstoarne. Și motivul care i-a îndemnat pe conservatori a consimți la răsturnarea unui monarh era cu desăvârșire monarhic: le părea că o dinastie străină va fi mai trainică decât una pământeană. De aceea ei nu au consimțit decât după ce răsturnătorii, oamenii cu idei republicane, au luat angajamentul de a sprijini dinastia străină. Acei răsturnători au pornit, dar n-au sprijinit dinastia decât condițional, câtă vreme aveau interese particulare de a o sprijini și și-au dat totodată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și nimănui nu-i este permis nici a improviza o cuvântare care n-ar fi fost autorizată dinainte, nici a schimba ceva în textul discursului său. în Franța, care este o republică, așa se petrec lucrurile. D. Grevy n-a consimțit să asiste la banchetul de inaugurare al noului Hotel de Ville decât după ce a fost complecta înțelegerea între guvern și municipalitatea Parisului asupra coprinderii discursurilor ce trebuia rostite și nu era vorba atunci decât de chestiuni curat interioare. La noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a se gândi la altceva. Apoi necesitatea păcii e atât de mare încît nici un suveran n-ar îndrăzni să ia asupră - și răspunderea de-a desfășura flagelul îngrozitor al războiului. Răspunderea ar fi atât de zdrobitoare încît nimeni nu consimte și nu vrea să și-o asume. E. [1 ianuarie 1889] 334 {EminescuOpXIII 335} {EminescuOpXIII 336} {EminescuOpXIII 337} [""BINELE PUBLIC", REPETÎND ASERȚIUNEA... "] 2264 "Binele public", repetând aserțiunea "Romînului" că noi am fi declarat "cumcă în țara aceasta, de la Cerneți până la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căpetenie era dreptul de supravegheare, inspectoratul general, respins de Congres. O depeșă vagă și întunecoasă a d-lui Bălăceanu din Viena reproduce o conversație cu baronul de Haymerle în decursul căreia răposatul cancelar zicea că daca guvernul român nu ar consimți a se uni cu vederile guvernului imperial (fără a spune ce vederi) acesta se va adresa aiurea. Acest aiurea era Sofia. I se promitea guvernului bulgar că reședința inspectoratului general va fi la Rusciuc, care va deveni un centru de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
el, și nimenea 'ncolo. ["CITIM ÎN "JOURNAL DES DEBATS ":... "] 2264 Citim în "Journal des debats": Se știe că ratificarea Tractatului de la Londra, care regulează cestiunea Dunării, a fost amânată pentru șase luni, pentru a da statelor riverane timpul de-a consimți la aranjamentele cari au fost luate în această privință de cătră puteri. Se asigură pe de altă parte că cabinetul din Londra a făcut cei dentăi pași la București pentru a îndemna pe guvernul român de-a adera la deciziunele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îi omorau cu miile. Era felul lor de a fi credincioși. De aceea au și inventat povestea cu acel Mesia reînviat. Nu te amăgi, copile, moartea nu e foame. Viața nu are grade de comparație, exceptând poate împrejurarea în care consimți că a sosit vremea să mori. Dar chiar și-atunci trebuie să fii sigur că o faci pentru un scop măreț, pentru Domnul Dumnezeul tău sau pentru cei care te urmează. Asta trebuie să fie prima învățătură pe care o să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în spațiul îndepărtat, spre planeta Z. Vechile legi consacrau consensul ca unică metodă de luare a deciziilor. Durdrin era însă convins că regula aceea fusese șchioapă încă de la început de vreme ce esența oricărei legi era posibilitatea de a fi încălcată. A consimți unanim la încălcarea legii era aproape monstruos. În Statul Major însă, consensul era imposibil de stăvilit. Expediția spre Kyrall fu aprobată fără ca acest lucru să surprindă pe cineva. - Asta înseamnă că presupusul spion din psiac este de acum preocuparea ta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
secolului al XIX-lea. Instabilitatea reține în mai mare măsură atenția mediologilor, care sînt interesați de alte motoare ale lucrurilor decît ideile. Psihanaliza era caracterizată drept "embriologia sufletului"; mediologul visează la o embriologie a credințelor și a miturilor. Dacă el consimte să privească nou-născuții, primele momente ale diseminării, ale fecundării in vivo îl vor captiva și mai mult. Sacralizările se transformă, dar sacrul social nu pare niciodată relaxat (chiar dacă a cunoscut eclipse, de la Sfîntul Lenin la Sfînta Rusie, de exemplu). În
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a domeniului grafic în universul moral și simbolic. Instrumentul inscripționării modifică spiritul semnului, dar și trăsăturile spiritului unei epoci, stilul unui Zeitgeist. O scară de valori străveche plasează la înălțime interioritatea, spiritul, conștiința, iar la bază, mărcile materiale în care consimt să se depoziteze. A așeza suportul mai presus de lumea spiritului și de spiritul lumii zdruncină puțin instinctivul și augusta ierarhie. Sudînd puterea de soclu, mediologia este mai rea decît un materialism: este un "materism"; i-ar fi utilă cuplarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
piedica se află în interiorul instituției statului, dar că nu există constrîngere fără discurs sau, în termeni nobili, potestas fără auctoritas. Forța nu are totdeauna rațiune, dar are totdeauna motiv. Dacă monopolul folosirii legitime a violenței publice presupune existența unei idei consimțite asupra legitimității, se poate deduce de aici că o teorie asupra autorității publice necesită cîteva lămuriri asupra metodelor de convingere proprii cutărei sau cutărei mediasfere. Asta cu atît mai mult cu cît statele democratice moderne au învățat de multă vreme
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu cuvîntul, ci solitudinea lui într-un anume context dictează. De aici și diversele ritualuri, protocoale, delegații și puneri în scenă destinate să înalțe un cuvînt, să discearnă pentru a consacra, instaurînd în jur liniștea legitimă (a altora). Cine tace, consimte. Arta de-i face pe ceilalți să cînte la unison (cea a consensului) postulează arta de a-i reduce la tăcere, astfel încît liniștea să domnească nu prin ordin ori somație, ci ca reculegere spontană și binefăcătoare. "Profunda logofobie" pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 82, în Filocalia, vol. II, p. 83 footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 119, în Filocalia, vol. I, p. 247 footnote>. În tot lucrul pe care-l săvârșim, să avem pe Dumnezeu înainte și să cugetăm că
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 82, în Filocalia, vol. II, p. 83 footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 119, în Filocalia, vol. I, p. 247 footnote>. În tot lucrul pe care-l săvârșim, să avem pe Dumnezeu înainte și să cugetăm că
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
devine dependent de propria creație. Delocalizarea va deveni un proces cu sens invers, dinspre lumea în curs de dezvoltare spre lumea dezvoltată. De fapt, a și început să devină. 5. De la Silicon Valley la Energy Valley De ce, totuși, America a consimțit la externalizarea capacităților sale de producție într-o proporție așa de mare, încât se poate vorbi despre o dezindustrializare a SUA? Dintr-o neînțelegere a rolului producției, ar putea fi un răspuns. De care ne-am ocupat. Mirajul câștigului, fără
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
apărării decât predecesorii săi. Deci este vorba despre o orientare constantă a Americii și nu de numele sau de orientarea politică a președinților săi. America pariază pe puterea sa militară și o transformă într-o prioritate evidentă. Faptul că SUA consimt să înghețe orice alte cheltuieli, cu excepția celor legate de apărare, spune mult. Spune mult mai ales în cazul acestei țări, care s-a distins prin atenția specială, am spune unică, acordată învățământului, cercetării, sănătății, pregătirii și protejării cetățenilor săi. America
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Shendang, iar Volkswagen producea automobile germane la Shanghai. În 1986 am vizitat uzina de la Shanghai a cunoscutei firme germane de automobile. Ceea ce ne-a impresionat cu adevărat nu a fost atât modernitatea fluxurilor tehnologice, ci altceva: prin contract firma germană consimțea ca în uzina respectivă să fie calificat nu numai personalul care urma să lucreze acolo, ci alte sute și sute de oameni, grupați în serii precise. Am întrebat pe partenerul german: Ați fost de acord? Da, ne-a răspuns; un
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și speculațiile cu privire la proveniența „ideilor” care au conceput un astfel de program au fost curând depășite prin creșterea încrederii în forța creativă a metodelor empirice și în capacitatea aparent nelimitată a științelor naturale de a aduce beneficii practice. Deși se consimțise statutul naturii fizice ca primă sursă de cunoaștere a științei și se accepta omul ca parte a naturii, în acea perioadă cercetării științifice a naturii umane nu i-a fost însă acordată însemnătatea cuvenită. Faimoasa și neîncetata dezbatere Înaintea elaborării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aceasta ar fi presupus ca, pe lângă secularism și progresism ca fundamente ideatice ale modernizării (existente și În cazul eugeniei, În forma ei mai tolerabilă), să existe Încastrate și celelalte fundamente: umanismul care tratează indivizii ca scopuri În sine, capabili să consimtă liber, inclusiv În privința guvernării, raționalismul ce instituie ideea că orice individ adult fără handicap mintal sever Își cunoaște propriile interese și discerne pentru sine, universalismul, care acreditează faptul că orice ființă umană, indiferent de sex, rasă, etnie, religie, clasă, este
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Învățat să se autoresponsabilizeze, adică implicit să se respecte pe sine. Susținem lucrul acesta, deoarece se știe că sînt oameni care respectă „legea morală” doar din teamă, din obligație sau din simplă obișnuință. * „Nu i se face nedreptate celui care consimte la ea.” (Ulpian) Și invers: nu este o binefacere reală aceea care este făcută celui care nu o acceptă În forul său interior, deoarece știe bine că nu o merită. Se Întîlnesc și situații cînd exigențele conștiinței proprii merg pînă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bucura de sănătate, a-ți exersa din plin cele cinci simțuri, a pleda pentru lux, de acord. Numai că Beccaldi încarcă barca ceva mai mult: el celebrează adulterul, sexualitatea liberă, plăcerile trupești; critică virginitatea, susține amorul liber între parteneri care consimt la aceasta, și inclusiv între frați și surori, între religioși și laici și nu uită nici punerea în comun a femeilor - după modelul Republicii lui Platon... Ca principiu, epicurianul consideră că animalele și oamenii se deosebesc prin niște detalii dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru fericirea pe care o încerci atunci când ești în apropierea lui, de data asta ca prieten al lui Dumnezeu. Tehnicile de acces la această voluptate țin de asceza clasică a filosofilor antici: a te elibera de pasiunile triste, a nu consimți la plăcerile care ne alienează, a da trupului numai ceea ce poate primi, fără a pune în pericol fericirea atât de scump dobândită. Creștinul adaugă: a elibera înlăuntrul ființei tale partea spirituală pentru a cunoaște, aici și acum, plăcerea și bucuria
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
terestre sunt lipsite de importanță, secundare, inexistente în comparație cu ele. Trupul cere, sufletul răspunde acestei exigențe: puternic, demn, mare și frumos, el poate înjosi dar poate și mântui. Când rezistă în fața negativității, a necazului, a suferinței, a morții, sufletul excelează; când consimte la manifestările instinctelor, a pulsiunilor primitive, el își pierde forța. Bogățiile, onorurile, satisfacțiile senzuale grosiere, dansurile și cântecele, parfumurile și vinurile dau naștere unor satisfacții iluzorii și trecătoare. Odată aceste dorințe satisfăcute, ele reapar și antrenează o adevărată sclavie care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei vieți terestre, condiție pentru a o obține. Recursul la plăcerile vieții terestre presupune moderație. Odată îndepărtate voluptățile triviale, celelalte trebuie gustate cu măsură. Abuzul de plăceri, fie ele și licite, nu este recomandabil... Este și cazul sexualității: Erasmus nu consimte la ura față de trup, oficială la creștini, nici la condamnarea relațiilor sexuale practicate în afara procreației, dar consideră castitatea ca fiind de preferat. Soțul trebuie să-și iubească soția așa cum îl iubește pe Hristos! A o iubi pentru plăcerea sexuală pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]