15,474 matches
-
a libertăților fundamentale și cele ale art. 4 referitor la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 41. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică. Astfel, prin Decizia nr. 379 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1241 din 29 decembrie 2021, Decizia nr. 291 din 6 mai 2021, publicată în
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
acel moment -, sub incidența căreia s-a definitivat concursul de infracțiuni. ... 43. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, Curtea observă că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, față de critici similare, prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1163 din 2 decembrie 2020, Decizia nr. 248 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
normativ nu au legătură cu soluționarea cauzei, solicitând respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate cu un atare obiect. În subsidiar, referitor la dispozițiile art. 291 din Codul penal, arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 712 din 5 noiembrie 2019. Alin. (1) al art. 292 din Codul penal instituie tragerea la răspundere a oricărei persoane care cumpără influență. Apreciază că legiuitorului, potrivit art. 61 alin. (1
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
acestor îndatoriri, deci, în concret, să cumpere influență asupra funcționarului public. Cât privește susținerea că orice persoană poate deveni subiectul acestor infracțiuni, mai ales al infracțiunii de cumpărare de influență, instanța judecătorească arată că aceste critici nu vizează aspecte de constituționalitate, ci de drept penal special, în condițiile în care multe infracțiuni reglementate în partea specială a Codului penal nu au subiect activ circumstanțiat. ... 15. Instanța judecătorească susține că legiuitorul nu poate reglementa orice situație care ar putea apărea în viața
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 291 din Codul penal este inadmisibilă. ... 23. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 292 din Codul penal, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 546 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 7 noiembrie 2017, Decizia nr. 134 din 9 martie 2017, publicată în
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, paragrafele 31 și 32). Așadar, omisiunea legislativă cu relevanță constituțională atrage competența instanței de contencios constituțional de a proceda la corectarea acesteia pe calea controlului de constituționalitate. Dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil sunt drepturi garantate la nivel constituțional, iar dreptul la împăcare, în cauzele în care legea prevede în mod expres aceasta, este un drept fundamental în legislația penală actuală; or, părțile din
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
citirii actului de sesizare a instanței. ... 53. Este de precizat, totodată, că, prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014, precitată, Curtea Constituțională nu a analizat o problemă de drept similară celei de față, respectiv nu s-a exprimat asupra constituționalității termenului impus de art. 159 alin. (3) din Codul penal, ci a rezolvat, printr-o decizie interpretativă, lipsa unei norme tranzitorii care să permită incidența împăcării în cauzele aflate în curs de judecată, dar în care s-a depășit momentul
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
teza finală din Codul penal cu art. 386 din Codul de procedură penală, se ridică problema localizării exacte a viciului de neconstituționalitate la nivel normativ, astfel încât soluția pronunțată de Curtea Constituțională să ducă la restabilirea stării de legalitate și constituționalitate. ... 59. Astfel, cu privire la momentul citirii actului de sesizare a instanței, prevăzut de art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, până la care împăcarea părților poate interveni și produce efecte juridice, Curtea s-a pronunțat în precedent
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
din Codul de procedură penală, aceasta urmând să fie singura interpretare obligatorie, în virtutea art. 147 alin. (4) din Constituție, în procesul de interpretare și aplicare a acestor dispoziții legale. Privite individual, fiecare dintre cele două texte corespund exigențelor de constituționalitate examinate în prezenta cauză, însă doar coroborate și aplicate în ipoteza schimbării încadrării juridice într-o faptă pretabilă împăcării părților, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, acestea capătă, prin interpretare sistematică, valențe neconstituționale. Prin urmare, Curtea va pronunța o
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate potrivit alin. (4). “ ... 13. Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
mai sus citată, paragraful 31) că problema de interpretare a textului de lege criticat rezultată din practica judiciară, la nivelul completurilor de filtru ale instanței supreme, își poate găsi rezolvarea prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. Controlul de constituționalitate vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o interpretare generală și continuă la nivelul instanțelor judecătorești, neputând fi efectuat asupra conținutului normei juridice rezultat din interpretările eronate și izolate ale unor instanțe judecătorești. Prin urmare
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
Curtea Constituțională este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 20). ... 23. Ca atare, având în vedere că
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
realitate, o problemă de greșită aplicare a legii, de natură să conducă, în acel litigiu concret, la nerespectarea dreptului la un proces echitabil al părților, iar nu un viciu de neconstituționalitate care să afecteze însăși prevederea legală supusă controlului de constituționalitate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, excedând competenței Curții Constituționale. Aceasta poate verifica doar concordanța dintre conținutul normativ al dispozițiilor legale și prevederile Constituției, dar nu este înzestrată cu atribuția de a examina și sancționa eventuala încălcare punctuală a unui drept
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție 43. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate și nici decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 44. Judecătorii-raportori au apreciat că
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
a excepției de neconstituționalitate, întrucât consacrarea caracterului definitiv al unei astfel de încheieri are în vedere finalitatea procedurii executării silite, celeritatea acesteia, prin evitarea unor manopere abuzive din partea justițiabililor. De asemenea, arată că există jurisprudență în materie în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 821 din 10 noiembrie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 18.751/211/2017, Tribunalul Cluj - Secția civilă
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
la justiție, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 129 - Folosirea căilor de atac. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, prin care a constatat constituționalitatea acestora. ... 16. Curtea a reținut că finalitatea soluției
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, prin care a constatat constituționalitatea acestora. ... 16. Curtea a reținut că finalitatea soluției legislative criticate constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
permise trimiteri la acte normative cu forță juridică inferioară legii, emise de puterea executivă. Pentru soluția de respingere ca inadmisibilă pronunțată, Curtea a reținut că întreaga motivare a autorului excepției se circumscrie în sfera unei problematici care excedează controlului de constituționalitate a dispoziției legale invocate, întrucât vizează, în realitate, aspecte referitoare la lămurirea înțelesului unei norme de trimitere și selectarea dispoziției legale aplicabile în cauză, în vederea angajării răspunderii polițistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unității. ... 23. Curtea a mai pronunțat o
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
conduce inevitabil la o interpretare sistematică și la o aplicare practică a textului de lege analizat care se plasează în afara cadrului și a limitelor Constituției. Curtea a arătat constant în jurisprudența sa că este competentă să realizeze controlul de constituționalitate asupra unui text de lege și să constate neconstituționalitatea acelei interpretări sistematice, cvasiunitare în practica judiciară sau administrativă care conduce la o aplicare eronată și la deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim. În acest caz, Curtea are competența
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
primar se poate adresa instanțelor judecătorești care, pe calea contenciosului administrativ sau a excepției de nelegalitate, analizează conformitatea actului administrativ infralegal cu legea în temeiul căreia acesta a fost emis. Aceasta constituie însă o problemă de legalitate, și nu de constituționalitate, plasându-se în afara competenței Curții Constituționale. ... 37. Față de cele mai sus expuse, Curtea nu poate reține nici critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 31 din Constituție, în sensul că normele
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
în realitate, dispozițiile Legii nr. 360/2002, ci pe cele cuprinse în acte normative cu caracter infralegal, care, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. ... 38. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 360/2002 va fi respinsă ca neîntemeiată. ... 39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
Prin urmare, textul art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 apare lipsit de claritate prin raportare la art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. ... 6. Totodată, instanța apreciază că prin textele supuse controlului de constituționalitate se aduce atingere prevederilor art. 53 din Constituție. Astfel, „în condițiile în care, după aplicarea măsurilor fiscal-bugetare privind trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, drepturile salariale au coborât sub nivelul grilei din anul 2022, fiind mai mici decât
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
nivelul de trai. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, sau Decizia nr. 77 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
plafonării la nivelul anului 2022 a drepturilor salariale anumite categorii de personal plătit din fonduri publice ajung în situații apreciate ca defavorabile, în raport cu alte categorii de personal ale căror venituri cresc, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea prevederilor art. 38 alin. (6) din lege, de vreme ce premisele specifice fiecărei categorii sunt diferite. Situația obiectiv diferită a categoriilor de persoane plătite din fonduri publice justifică, așadar, un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]