1,488 matches
-
ține de ponderea voturilor "da". Capitolul 3 ROMÂNIA STAT NAȚIONAL UNITAR Statul și caracteristicile sale Ioan STANOMIR Articolul 1(1) din actuala Constituție a României își datorează existența unor circumstanțe ce definesc un moment constituțional particular. Așa cum dovedesc dezbaterile Adunării Constituante de la 1990/1991, motivația principală pentru calificarea statului nostru ca "național" și declararea acestui atribut ca nerevizuibil se explică prin lectura dată "amenințării" maghiare și pericolului secesionist. În același mod poate fi interpretată și opțiunea în favoarea declarării statului român ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Tudor Drăganu, esențial în definirea naturii regimului politic este pentru Dana Tofan funcția de mediere a Președintelui. Autoarea emite o opinie extrem de interesantă ce merită a fi semnalată: articolul respectiv ar fi un "pact" între două viziuni politice din Adunarea Constituantă, cea republicană și cea monarhică, aceasta din urmă fiind justificată datorită faptului că Președintele, ca și monarhul constituțional, nu poate avea o apartenență politică 21. Constanța Călinoiu și Victor Duculescu afirmă fără echivoc faptul că România este o "republică semi-prezidențială
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
autorilor Raportului CON, Constituția a avut la bază o viziune referitoare la felul cum Președintele își poate exercita atribuțiile, viziune care a fost infirmată în practică, Președinții exercitând "o influență politică și personală mult mai mare decât a dorit legiuitorul constituant să le ofere inițial"46. Spre deosebire de Raportul CPARPCR care nu făcea nicio recomandare în privința schimbării actualului regim politic cu un alt regim, Raportul CON face o astfel de recomandare: "o soluție este modificarea legii fundamentale și trecerea la un sistem
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
într-o manieră strălucită de către Aleodor Focșeneanu în Istoria constituțională a României 1859-1991, Editura Humanitas, București, pp. 143-156 . 5 Vezi A. Focșeneanu, op. cit., pp. 138-172. 6 Aceste concluzii sunt rezultatul interviurilor cu douăzeci de membri din majoritatea FSN din cadrul Adunării Constituante din 1990 (interviuri realizate în martie și în aprilie 2003). Criteriile de selecție ale intervievaților: persoanele trebuiau să fie membri ai majorității FSN, aleși în cadrul alegerilor legislative din 1990, fără a mai fi realeși după 1990 și fără să mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fie membri ai majorității FSN, aleși în cadrul alegerilor legislative din 1990, fără a mai fi realeși după 1990 și fără să mai fi ocupat funcții politice sau administrative la nivel înalt după 1992; aceștia nu trebuiau să ocupe funcții în cadrul Constituantei; nu trebuiau sa aibă studii juridice. 7 Amintirea conflictelor violente dintre comunitățile române și cele maghiare de la Târgu- Mureș, din martie 1990, instrumenta lizate de cei de la putere pentru a reconstitui vechea Securitate sub numele de Serviciul Român de Informații
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
luna septembrie a generalului Kornilov și zdrobită de o revoltă populară, iar la stînga, succesele bolșevicilor care au luat parte activ la lupta împotriva puci-ului. Abandonat de toți, șeful guvernului provizoriu nu vede salvarea decît în alegerea unei Adunări Constituante care ar permite poporului să se exprime, ar crea un regim parlamentar și ar scoate în evidență caracterul minoritar al Partidului Bolșevic, pe care îl consideră pe drept cuvînt principalul său adversar. Dar Lenin i-o va lua înainte. Din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
eventuală ofensivă spârtachistă, se abține să aplice un program revoluționar care pînă la urmă este respins de marea majoritate a germanilor. Aceasta se mulțumește să introducă sufragiul universal și ziua de lucru de opt ore și pregătește convocarea unei Adunări Constituante, destinată să instaureze un regim democratic liberal. Germania este acum pradă unor tulburări generalizate dintre care cele mai violente au loc în regiunea industrială Ruhr și în Bavaria, unde o Republică comunistă este fondată de Kurt Eisner. În ianuarie 1919
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dezarmat de președintele Republicii, Alexandre Millerand. După înfrîngerea spartakiștilor și lichidarea Republicii comuniste din Bavaria, social-democrații germani nu au putut rămîne la putere decît aliindu-se cu partidele burgheze moderate: Centrul Catolic și "democrații". Coaliția acestor trei formațiuni permite Adunării Constituante, reunită în micul oraș Weimar dinTuringia, să pună la punct o Constituție cu aspect democratic care împarte puterea între un președinte al Republicii ales pentru șapte ani avînd prerogative numeroase și două adunări: Reichstag-ul ales pentru patru ani prin
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
că încoronînd un deceniu în cursul căruia discursul asupra drepturilor omului a sfîrșit prin a deveni tema principală a dezbaterilor, dar și o armă de penetrație în tabăra adversă, comemorarea în toată Europa, inclusiv URSS, a actului fondator al membrilor Constituantei putea să susțină motivațiile noului val contestatar din democrațiile populare. Toate remarcile făcute în prezenta carte asupra marilor frămîntări revoluționare repetate în Europa timp de două secole legătura strînsă dar nu automată dintre economie și politică, existența unui mediu care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Instrucțiunii a fost una din acele întâmplări ieșită din orbirea frământărilor politice, căci generalul era cu totul străin de problemele învățământului. Avea numai reputația - întemeiată de altfel - a unui caracter neclintit. Mai era și Manolache Costache Epureanu, fostul președinte al Constituantei de la 1866 și fostul președinte al guvernului de la 1870, șeful „Cloșcei cu pui“, dar Manolache Costache n-a avut niciodată legături prea strânse de clasă cu familia conservatoare. În partidul conservator a fost mai mult un independent care, de cele mai multe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
un independent care, de cele mai multe ori, a făcut „bandă aparte“. Era unul dintre conservatorii culți și, tocmai fiindcă era cult, era de multe ori foarte reacționar. Ca toți reacționarii, avea adesea scânteieri democratice - sau, cum se spune astăzi, „populiste“; în Constituanta de la 1866, împotriva tuturor conservatorilor și chiar a multor liberali, a combătut votul țăranilor prin delegație și a cerut pentru ei votul egal și direct. Însă, în același timp, era un vizionar și un foarte puțin practic om politic. Acesta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
California a desființat "apartenența permanentă": membrii trebuiau să se retragă după două mandate ca legislatori. În unele foruri legislative din America Latină, precum Costa Rica, membrii nu pot fi realeși imediat. Astfel de prevederi nu sunt în niciun caz noi: membrii Adunării Constituante franceze din 1789-91 și-au autoimpus interdicția de a candida pentru adunarea legislativă care a fost aleasă ulterior. Logica unor asemenea prevederi este dorința de a asigura rotația și de a împiedica apariția unei clase profesionale de politicieni. Faptul că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintre reprezentanții lor au trebuit să-și asume funcțiile de înaltă responsabilitate, în momente ca cele de față, când totul este în criză, iar guvernanților li se prospectează probleme înfricoșătoare. Așadar, astăzi, în cabinetele ministeriale, în adunările legislative, în cele constituante, în administrațiile orășenești, catolicii noștri laici țin în mâinile lor prestigiul nostru și câteodată viitorul nesigur al popoarelor. Acest gând ar fi suficient ca să trezească în sufletele noastre de preoți un sentiment de îngândurare, de preocupare părintească pentru acești fii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acele vremuri; au trecut de atunci 47 de ani și mă mândresc că am figurat în acel comitet de inițiativă și de organizare a primului congres studențesc. O telegramă din străinătate anunță moartea lui Manolachi Costache Epureanu, fostul președinte al Constituantei de la 1866, fostul prim-ministru de la 1870 când a fost proclamată republica la Ploiești, fostul prim-ministru după căderea lui Lascăr Catargiu și a ministerului Florescu la 1876. Manolache Costache era conservator, dar în ultimul timp în dezacord cu Lascăr
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Constituție, Reprezentațiunea Națională constată că succesiunea tronului României revine astfel de drept A. S. R. Principele Mihai, coborâtorul direct și legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a Regelui Domnitor”. Parlamentul a votat și o a doua lege, prevăzând că: „Adunările Naționale Constituante, întrunite conform art. 79 din Constituție, primesc Regența instituită de M. S. Regele Ferdinand I, pe temeiul art. 83 din Constituție, pentru a exercita puterile Regale și tutela A.S.R. Moștenitorul Tronului în cazul când acesta ar fi chemat să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
s-a născut în 1923, în India, într-o familie creștină, descendentă a istoricei dinastii Shalivahan. Părinții Săi erau intelectuali de marcă ai societății indiene: tatăl, un reputat erudit, a tradus Coranul în marathi și a fost membru al Adunării Constituante care a elaborat prima constituție a Indiei libere, iar mama Sa a fost prima femeie din India distinsă cu o diplomă de onoare în matematică. Shri Mataji a avut de mică înclinație spre spiritualitate și a observat lumea, având privilegiul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din structurile de conducere bisericești, formarea unei Mitropolii ortodoxe a tuturor românilor din Imperiu... Tot la Cernăuți, la 20 mai 1848, s-a organizat o Adunare Națională care a stabilit „Dorințele Țării” ce urmau a fi predate Împăratului și Adunării Constituante, unde, între cele 12 revendicări, erau nominalizate cererea de separare a Bucovinei de Galiția, apărarea etniei române, acordarea pentru ea a unei autonomii în administrație. Copiii familiei Doxachi și Elena Hurmuzachi, educați și crescuți în spirit românesc, alături de alți intelectuali
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și senator în toate legislaturile. Senator de drept, dar și un nelipsit creator de presă românească. Alt gazetar, alt lider PNL, de data aceasta georgist: Alecu Procopovici, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, fost membru al Consiliului Național al Adunării Constituante care a hotărât unirea Bucovinei cu România; director general al învățământului în Bucovina. Șef al organizației PNL din județul Câmpulung, deputat din 1933 până în 1937. Din partea Partidului Național Țărănesc era prezent în presa timpului Teofil Sauciuc-Săveanu; absolvent al Facultății de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
obștești vor fi garantate prin Constituție. XI.Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate. Basarabia, unindu-se ca fiică cu mamă-sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mâinile se ridică. Ora e punct 12]. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre. (Voci: „Trăiască !”, aclamațiuni, aprobări). II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal. III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, adunarea Națională proclamă următoarele: III.1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe Prahova până la mănăstirea Predeal, pădurile, cerealele, pescăriile, petrolul, controlul căilor ferate etc. Partidul Liberal a refuzat să le ratifice; la Iași, la o întrunire a majoritarilor, Ionel a declarat că Partidul Liberal nu recunoaște nici dizolvarea Parlamentului care, ca Constituantă, trebuia să-și îndeplinească mandatul, nici alegerile cele noi. Camerele trebuiau convocate la pacea generală, ca să ratifice în libertate ceea ce se va hotărî atunci. Aceste vorbe au fost suprimate de cenzură în ziarele din Iași, precum și declarațiile partidului, care însă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
invocă și calitatea sa de martor ocular sau participant activ și presa vremii, dar și o severă judecată "a oamenilor și a faptelor lor". Destul de interesantă ne apare și activitatea de parlamentar a autorului-narator (junimist și liberal), mai ales în Constituanta din 1883 (în care a propus modificarea legii electorale) și în Senat (la 23 februarie 1888, ia cuvântul în legătură cu votarea unei pensii viagere de 250 lei lunar lui Mihai Eminescu; vezi Discursuri parlamentare junimiste, ediție de Liviu Papuc, Iași, 2000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în tabăra partidului național-liberal, pe care-l sprijină până la sfârșitul carierei sale politice ceea ce i-a atras critici severe din partea unor junimiști, între care Titu Maiorescu (cf. Istoria contemporană a României, București, 1925, pp. 181, 198, 218, 235). Deputat în Constituantă, Gane este ales într-o comisie însărcinată cu redactarea proiectului de modificare a Constituției. 1884. Publică în Convorbiri poezii: Vis de poet, Bucegiul, Din trecut. În iulie, împreună cu alți junimiști, profesorii universitari Ioan Melic și Ștefan Vârgolici, întreprinde o excursie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
va ierta lui Neculai Roznovanu această mare greșală comisă contra patriei, greșală care dealtfel și-a avut pedeapsa meritată, căci ea a fost cauza originară a ruinei lui materiale. Iată cum se exprima Locotenența Domnească prin mesagiul ce a adresat Constituantei la 28 april 1866 în privința culpabilei mișcări de la Iași: "În intervalul convocărei colegilor electorale pentru alegerele camerei, tronul României a rămas vacant prin declarațiunea făcută de M. S. Regele Belgiei că fratele său nu poate primi Coroana României. Tot în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exprima chintesența spiritualității românești. Mai mult, a sesizat și condiția obiectivă a generalizării unei singure concepții la nivelul întregii națiuni: o unică filosofie, ceea ce în condițiile unei societăți democratice nu este cu putință. De aceea a și propus instituirea unei Constituante filosofico-pedagogice care să acționeze pe deasupra "fluctuațiilor politice" (69) și să determine elementele proprii filosofiei și pedagogiei românești. La mijlocul deceniului al treilea, cînd se extindea tendința de fundamentare teoretică a educației pe valorile culturii tradiționale ale vieții rurale, Ghibu își precizează
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]