1,368 matches
-
o lege votată de-o Adunare ordinară. Rămăsese însă ca o Adunare ordinară să voteze legea de aplicare a acelui drept câștigat, și consiliul comunal e desigur competent de-a cerceta daca legea specială păzește pe deplin dreptul acordat de Constituantă, daca petecele de moșie avizate comunei Iași fac într-adevăr zece milioane de lei vechi. Legea rămâne în vigoare, fondurile rămân destinate a se da comunei Iași, cestiunea este numai daca comuna le primește ca echivalent al sumei ce i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avizate comunei Iași fac într-adevăr zece milioane de lei vechi. Legea rămâne în vigoare, fondurile rămân destinate a se da comunei Iași, cestiunea este numai daca comuna le primește ca echivalent al sumei ce i s-a votat de către Constituantă, și se vede că ea nu le primește. Vor fi trebuind întregite sau i s-a luat c-o mână ce i se dedese cu alta: nu știm încă motivele; dar terenul de drept pe care consiliul comunal se pusese
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acele interese și numai politice etc. Înainte de toate, de unde știe și cu ce drept susține "Romînul" că s-au sacrificat interesele orașului Iași, că s-au compromis interesele lui materiale? Renunțat-au consiliul comunal la cele zece milioane votate de Constituantă? Nu. Încăput-au domeniile în cestiune pe mâna tătarilor sau a turcilor, de la cari numai primirea din partea consiliului le-ar fi scăpat? Asemenea nu. Acele domenii, pendente în mare parte de biserici din Iași chiar, sânt în apropiarea orașului, și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mînile lor. Iată dar la ce se reduce votul consiliului din Iași. Nu vor fi voind oamenii să primească, sub denumirea de zece milioane, o avere cu mult mai neînsemnată și vor fi insistând asupra dreptului lor, votat de Constituantă. Să nu se crează că aci e vreo favoare deosebită și nemaipomenită acordată Iașilor. Acele petece de moșii despre cari se pretinde c-ar fi prețuind zece milioane de lei vechi, sânt pendente, în cea mai mare parte cel puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1880] DONAȚIUNEA COMUNEI IAȘI ȘI GUVERNUL CONSERVATOR "Romînul" de la 1 mai nu numai că numește respingerea legii celor zece milioane din partea consiliului comunal al Iașilor o faptă rea, dar mai susține că acele milioane au fost votate în principiu de Constituantă, dar au rămas neacordate. {EminescuOpXI 164} Apoi mai zice: De la 1866 până, astăzi, și chiar de la unire până astăzi, n-a fost nici un guvern și nici unele camere cari să facă pentru Iași atât cât a voit să facă guvernul și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reaminti discuțiunea asupra acestui proiect de lege reproducem următoarele. În ședința de la 12 decemvrie 1873 a Adunării deputaților, d. G. Exarcu, raportorul comitetului de delegați ai secțiunilor, a dat citire următorului raport și proiectului de lege respectiv: Domnilor deputați, Adunarea constituantă din anul 1866, prin votul său din 29 iunie acel an, a hotărât a se da municipiului Iași o sumă de câte un milion lei vechi anual în timp de zece ani spre a se întrebuința la îmbunătățirea și înflorirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aproprindu-și-le le-au convertit într-un contra-proiect de lege, ce cu onoare se supune la apreciarea d-voastră prin subsemnatul, numit raportor. Cred de prisos, d-lor deputați, a reveni aci asupra motivelor de înaltă chibzuință cari au făcut pe Constituanta din 1866 să dea această dotațiune municipiului Iași ca recunoștință pentru marile și patrioticele sacrificii făcute de această veche capitală a Moldovei în folosul binelui general al României întregi. Preocupațiunea principală a delegaților dar a fost: 1. de-a regula
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esprimate în Cameră și Senat în sesiunile trecute. Mai-nainte de toate însă comitetul a admis, în principiu, ca suma totală de zece milioane lei vechi sau lei noi trei milioane șapte sute trei mii șapte sute lei, bani șaptezeci, votați de Constituantă, să rămână ca un capital inalienabil sub administrațiunea municipalității de Iași, cu ale căruia dobânzi numai să se facă, îmbunătățirile cari mai jos se vor arăta. Nu este de contestat că din ziua votului Constituantei, adecă din 29 iunie, când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lei, bani șaptezeci, votați de Constituantă, să rămână ca un capital inalienabil sub administrațiunea municipalității de Iași, cu ale căruia dobânzi numai să se facă, îmbunătățirile cari mai jos se vor arăta. Nu este de contestat că din ziua votului Constituantei, adecă din 29 iunie, când s-a acordat această dotațiune orașului Iași, s-a constituit un drept câștigat pentru municipiul Iași și, după o justă regulă, ar trebui astăzi guvernul să plătească orașului Iași deodată șepte milioane pentru timpul cât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și ele în cea mai mare parte sânt în executare; și astfel comitetul delegaților a căutat să vadă ce alte lucrări mai sânt de efectuat pentru orașul Iași și la cari s-ar putea întrebuința acești bani conform cu spiritul votului Constituantei din 1866 și în vederea discuțiunilor urmate atunci cu această ocaziune. Intențiunea principală a Constituantei a fost a se da Iașului o compensațiune pentru ca acel oraș să se poată ridica din starea de decadență materială și morală în care căzuse în urma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a căutat să vadă ce alte lucrări mai sânt de efectuat pentru orașul Iași și la cari s-ar putea întrebuința acești bani conform cu spiritul votului Constituantei din 1866 și în vederea discuțiunilor urmate atunci cu această ocaziune. Intențiunea principală a Constituantei a fost a se da Iașului o compensațiune pentru ca acel oraș să se poată ridica din starea de decadență materială și morală în care căzuse în urma evenimentelor politice ce au luat din sânul său centrul guvernului. Spre satisfacțiunea unor asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ori fericiți... pentru ce? Pentru că dispun de buget. O tempora, o mores! [ 13 mai 1880] ["CÎND CONSILIUL COMUNAL... "] Când consiliul comunal al orașului Iași a respins modul în care i se acordau cele zece milioane lei vechi votate de Constituantă am spus, fără a aștepta detalii, că votul consiliului nu putea fi întemeiat pe considerații politice sau de partid, ci numai pe cuvinte practice. "Romînul", cu maniera sa de-a vorbi, a numit respingerea o faptă rea, o compromitere a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 174} ["CU O STĂRUINȚĂ... "] Cu o stăruință demnă de o cauză mai bună " Romînul" repetă invectivele ce le-a aruncat asupra consiliului comunal din Iași, pentru c-a respins evaluarea acelui fond de 10 milioane lei vechi votat de Constituantă. Nu ne preocupăm de motivele ce le invoacă ziarul guvernamental. Infuziunea de sânge curat românesc, aducerea apei etc. sânt lucruri pe cari le va mai putea cita de multe ori, fără efect plauzibil asupra publicului. Cele invocate de foaia guvernamentală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît atât minoritatea primitoare cât și majoritatea care-a respins sânt compuse din nuanțe deosebite. Am spus, asemenea, că acest drept al comunei Iași nu se înlătură deloc prin răspingerea evaluării, de vreme ce e un drept cuasi-constituțional. În adevăr, în ședința Constituantei de la 29 iunie 1866, d. Mîrzescu, după mandatul espres al alegătorilor săi, a cerut votarea unui proiect de lege prin al cărui articol unic se statua mutarea Curții de Casație la Iași. D-nii C. Boerescu, G. Arghiropol, C. N. Brăiloiu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la Iași fusese de atâtea ori pusă în adunările și în consiliile de miniștri de sub Vodă Cuza, necesitatea unei compensații neînsemnate pentru pierderile ce acel oraș le suferise în importanța sa era atât de des recunoscută încît acest vot al Constituantei era dat asupra unei propuneri aduse de câțiva domni din cari nici unul nu era moldovean, căci pe d-nu Sihleanu credem că-l putem escepta. Tocmai elementele de dincoace de Milcov recunoscuseră îndreptățirea unei asemenea compensațiuni. Tot acest vot a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
același an și se promulgă în ianuarie 1875. Împrejurarea că bugetele erau votate, precum și evenimentele politice cari au urmat, au făcut ca această lege să rămână neaplicată. Dar adevăratul teren al discuției nici nu este acela al dreptului votat de Constituantă și consacrat prin două legi promulgate. Consiliul comunal nici avea să discute, nici a discutat legea, ci evaluarea făcută în tabelele anexate. {EminescuOpXI 175} În loc de-a înjura dar - ceea ce înăsprește spiritele și mai mult - "Romînul" ar fi făcut bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
producă necontenit și sistematic. Nu vorbim de alte pierderi naționale. De la Moldova s-a luat Basarabia, care forma circumscripția economică a Galaților; asupra Moldovei s-a rezolvat cestiunea izraelită. În chestia celor zece milioane votate ca despăgubire Iașilor de cătră Constituantă, în loc de-a se studia daca nu cumva guvernul a greșit evaluarea imobilelor date prin legea votată, injuriile asupra Iașilor au căzut ca grindina din foile oficioase. Cum se face că, în curs de douăzeci de ani, afară de micul nour
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiunea drept obiect de comedie, iar Millo însuși a adunat, într-un tip nemuritor, pe acei "foarte numeroși cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați". Din toate lucrurile pe cari le-au votat Adunările ad-hoc, apoi Constituanta, precum Unirea, prinț străin, egalitatea înaintea legilor, abrogarea tuturor privilegiilor, libertatea întrunirilor și a presei etc., nici unul nu pare a fi trecut atât de mult in succum et sanguinem ca "accesibilitatea tuturor românilor la funcțiile statului". Acest principiu l-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nemulțumirea în Moldova e generală. Trebuie într-adevăr ca spiritele să fie îndestul de supraescitate dincolo de Milcov pentru ca consiliul municipal al Iașilor să respingă legea prin care Camera lichida subvenția de zece milioane lei vechi acordați capitalei Moldovei de Constituanta din 1866 și restabilea impozitul fonciar de care acest oraș era scutit. Admițând că în, realitate interesele orașului ar fi fost atinse prin această lege pentru că, făcîndu-l să reintre sub dreptul comun în privirea perceperii impozitului, Camera-i lua c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era scutit. Admițând că în, realitate interesele orașului ar fi fost atinse prin această lege pentru că, făcîndu-l să reintre sub dreptul comun în privirea perceperii impozitului, Camera-i lua c-o mână ceea ce-i dăduse cu cealaltă, pe când în intențiile Constituantei de la 1866 subvenția avea caracterul unei liberalități, totuși nu e mai puțin adevărat că deliberarea prin care consiliul municipal a declarat că pentru el legea în cestiune e nulă și neavenită e un act prea grav, prea pe față agresiv
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astăzi, fiind căpeteniile acelei Adunări, conducătorii ei sânt nu numai liberali, dar introducătorii tuturor reformelor liberale. De aci urmează cu o consecuență naturală tot mersul ulterior. Constituția actuală se elaborează la 1866 sub un guvern în care conservatorii formau majoritatea; Constituanta în fine e prezidată de d. Epureanu. "Romînul", văzîndu-se înfundat, se zbate ca-n gura șarpelui și nu știe ce să răspunză la toate acestea. Ia să vedem câteva specimene de răspuns: Afirmarea că în Moldova nu există liberali e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poporul dădea îndărăt pe toate căile. Începîndu-și cariera politică prin participarea la revoluția din 1848, el a fost una din podoabele Curții lui Grigorie Ghica Vodă, amic și consiliar în cele bune al lui Vodă {EminescuOpXI 329} Cuza, prezident al Constituantei din 1866, prezident de Consiliu sub Vodă Carol. O învățătură vastă, un spirit de o libertate genială, o onestitate superioară până și umbrei vreunei îndoieli, un nume vechi, înrădăcinat în tradițiile unui curat patriotism și, cu toate nesfârșitele necazuri ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-și poată folosi influența și Înțelepciunea pentru construirea socialismului. Nu Însemna, după cum considerau Lenin și Troțki, ca un cerc restrâns de lideri de partid să exercite o putere dictatorială În numele proletariatului. Rosa Luxemburg considera că propunerea lui Troțki - ca adunarea constituantă să nu se reunească, deoarece Împrejurările se schimbaseră de la alegerea ei - era o terapie mai rea decât boala Însăși. Concentrând puterea absolută În mâinile a atât de puțini oameni, bolșevicii „secaseră fântâna experienței politice și izvorul acestei dezvoltări ascendente șevoluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
din partea tuturor cetățenilor, cât posibilitatea acestei cunoașteri, pe care fiecare o poate dobândi fie singur, fie cu ajutorul tehnicienilor. Legi constituționale și Legi ordinare. Controlul constituționalități Legii. Del Vecchio face distincții și corelații În hermeneutica sa de excepție; astfel: Între activitatea constituantă și activitatea legislativă ordinară; relațiile dintre cutumă (consuetudine) și lege cu dinamica lor de detaliu. Toate Îi servesc autorului de a contura teoretic (conceptual) ce este Știința Dreptului. 3. Dreptul Subiectiv În viziunea lui Giorgio Del Vecchio - fidel peste tot
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că într-o asemenea operă nu trebuie să fie intransigent, dorind, în același timp, o colaborare generală”. Alți liberali, precum Gr. Procopiu, respingeau această obiecție susținând că a se preciza mai mult însemna ca acest Parlament să se substituie drepturilor Constituantei, căci rolul Camerelor actuale era să se indice neajunsurile Constituției și să arate care erau articolele ce trebuiau modificate pentru a se înlătura aceste neajunsuri, detaliile fiind de competența Constituantei. În ce îi privește pe takiști, unii dintre ei chiar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]