2,265 matches
-
aproape exclusiv psihologice, am putea adăuga și condițiile social‑economice, social‑culturale ale unei anumite orânduiri care generează apariția lor sau care constituie factori favorizanți în apariția lor. Unele cauze, cum ar fi teama de necunoscut, sentimentul de nesiguranță, sunt constructe psihologic‑individuale în acord cu particularitățile mediului sociocultural bazat pe individualism, egoism, concurență etc. Prezența uneia sau alteia dintre slăbiciunile enumerate la un cadru de conducere îi îngreuiază simțitor acestuia activitatea. De aceea, este necesar ca ele să fie analizate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Emoție de grup și leadership”, în P. DE VISSCHER; A. NECULAU (coord.), Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iași. RICE, R.W.; SEAMAN, F.J.; GARVIN, D.J. (1978), „An empirical examination of the esteem for least preferred co‑worker (LPC) construct”, Journal of Psychology, 98. SCHAFFER, H. (1971), „Piedicile psihologice în calea eficienței conducerii”, Business Horizonts, SUA. Traducere din limba engleză, Conducerea și organizarea întreprinderilor, Institutul Central de Documentare Tehnică, București. SCHRIESHEIM, C.A.; KERR, S. (1974), „Psychometric properties of the
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
amenințător, el poate deveni amenințător dacă resursele de coping deținute de individ se dovedesc a fi nepotrivite pentru a face față constrângerilor mediului. Importante sunt și consecințele metodologice ce decurg dintr-o asemenea concepție. Dacă în paradigma interacțională a stresului constructele utilizabile sunt entități detașabile, capabile de a fi descrise independent și corelate liniar și unidirecțional, în paradigma tranzacțională a stresului fiecare construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mediului. Importante sunt și consecințele metodologice ce decurg dintr-o asemenea concepție. Dacă în paradigma interacțională a stresului constructele utilizabile sunt entități detașabile, capabile de a fi descrise independent și corelate liniar și unidirecțional, în paradigma tranzacțională a stresului fiecare construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului (ipsative vs. normative; naturaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
creionat semnificația noului fenomen și a încercat să precizeze conținutul termenului care îl desemnează. Perioada anilor ’80 aduce cu sine mari restructurări conceptuale și mai ales contribuții remarcabile din punct de vedere metodologic. Un aport deosebit la conceptualizarea și operaționalizarea constructului de burnout l-au adus Marlach și Jackson (1981). Cele două autoare propun următoarele definiții ale burnout-ului: # un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a realizării profesionale apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ajutor și o definiție și măsurare generale adaptate tuturor activităților profesionale (vezi Truchot, 2004, p. 16). Debutul anilor 2000 prefigurează câteva tendințe interesante de evoluții a abordării problematicii burnout-ului. Dintre acestea, mai semnificative ni se par a fi următoarele: Reconceptualizarea constructului de burnout dintr-o perspectivă mai largă, sintetic-integrativă capabilă să ofere o viziune comprehensivă asupra fenomenului. # Burnout-ul este [...Ț o reacție afectivă la stresul permanent al cărui nod central este diminuarea gradată, cu timpul, a resurselor energetice individuale, incluzând expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ele au început să-și facă simțită prezența în literatura de specialitate; dacă în anii ’80 nu exista nici o astfel de cercetare, iar în anii ’90 se semnala doar una singură, în 2003 erau raportate 10 astfel de cercetări. Deplasarea constructului de burnout peste granițele naționale și culturale. Multă vreme cercetările asupra burnout-ului aveau un caracter etnocentric, ele fiind întreprinse mai ales în Europa și în America de Nord; pe măsură însă ce s-a observat că burnout-ul este întâlnit atât în „țările
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferite țări (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 110). # (Pentru informații suplimentare cu privire la tendințele cercetărilor referitoare la burnout din perioada de debut a mileniului trei, vezi sursa citată anterior și mai ales Truchot, 2004, pp. 32-34.) Concomitent cu clasificarea conținutului constructului de burnout și cu rafinarea metodologică a investigării fenomenului respectiv, s-au acumulat și o serie de neclarități, confuzii și ambiguități. Chiar dacă suntem până la un punct de acord cu Lazarus, care afirma că un anumit grad de ambiguitate este util
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nepermisă a sferei noțiunii de burnout, ceea ce creează premisa imposibilității distingerii burnout-ului de alte fenomene (efortul sau încordarea de la serviciu în general). „Supraincluderea”, cum este numită această strângere sub umbrela burnout-ului a mai multor variabile, impietează conturarea burnout-ului ca un construct separat, distinct (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 87). Modelul tridimensional (Maslach, Jackson, 1981; Leiter, Maslach, 1988). Este cel mai cunoscut model, cel mai pertinent și mai bine fundamentat teoretic, conceptual și metodologic. El este concomitent un model structural, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
M.P. (1993), „Burnout as a development process: Consideration of models”, în W.B. SCHAUFELI, C. MASLACH, T. MAREK (eds.), Professional Burnout: Recent Developments in Theory and Research, Taylor & Francis, Washington, DC. LEITER, M.P., SCHAUFELI., W. (1996), „Consistency of the burnout construct across occupations”, Anxiety, Stress, and Coping, 9, pp. 229-243. LÉGERON, P. (2001), Le stress au travail, Odile Jacob, Paris. Le Guillant, L. (1984), Quelle psychiatrie pour notre temps?, Érès, Toulouse. LEYMANN, HEINZ (1990), „Mobbing and Psychological Terror at Workplace”, Violence
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
detalii, vezi Radu, 2000). În elaborarea unui test docimologic trebuie avută în vedere complementaritatea și dificultatea gradată a tipurilor de itemi. Cea mai frecventă eroare în interpretarea coeficientului alfa Cronbach este aceea că se confundă consistența internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și Morgan, 2000). Raportarea unui coeficient alfa Cronbach ridicat nu garantează validitatea de construct a unui instrument. Fidelitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
internă cu validitatea de construct: deși este un bun estimator al fidelității unui instrument, acest coeficient nu garantează faptul c. instrumentul măsoară o singură dimensiune comportamentală (Gliner și Morgan, 2000). Raportarea unui coeficient alfa Cronbach ridicat nu garantează validitatea de construct a unui instrument. Fidelitatea inter-evaluatori se referă la concordanța între evaluările realizate de doi sau mai mulți cercetători care aplică același instrument acelorași subiecți. Estimarea fidelității inter-evaluatori nu este pertinentă întotdeauna: dacă instrumentul de cercetare este autoadministrat, nici nu se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
influențată de natura criteriului ales și de caracteristicile eșantionului. De aceea, raportarea coeficienților de validitate pentru un instrument de cercetare trebuie însoțită de specificarea și descrierea clară a criteriului și a eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
clară a criteriului și a eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
validității de construct bazate pe analiza de date empirice sînt (Anastasi, 1976; Crocker și Algina, 1986; Stan, 2002): -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele provenite din utilizarea altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele obținute prin aplicarea unor instrumente care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite și corelații între acestea din urmă în cazul utilizării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite și corelații între acestea din urmă în cazul utilizării unor metode diferite de măsurare (vezi, pentru exemple, Anastasi, Pentru a aprecia validitatea globală
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
o medie a corelațiilor dintre itemii scalei. Scopul aplicării metodei este în general verificarea fidelității unei scale prin metoda consistenței interne, însă în practică se folosește și ca etapă în alegerea itemilor pentru construirea unei scale care să măsoare un construct psihologic. Condiții: 1. fiecare item al scalei măsoară același construct; 2. variantele de răspuns la fiecare item sînt măsurate fie pe scale Likert, fie prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals). Asemeni oricărui coeficient de fidelitate, valoarea coeficientului alfa trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
este în general verificarea fidelității unei scale prin metoda consistenței interne, însă în practică se folosește și ca etapă în alegerea itemilor pentru construirea unei scale care să măsoare un construct psihologic. Condiții: 1. fiecare item al scalei măsoară același construct; 2. variantele de răspuns la fiecare item sînt măsurate fie pe scale Likert, fie prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals). Asemeni oricărui coeficient de fidelitate, valoarea coeficientului alfa trebuie s. fie peste 0.70. Deoarece în formula de calcul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
bine un număr mare de variabile observabile ce corelează între ele. Direcțiile de aplicare ale analizei factoriale sînt multiple: 1. construirea unor teorii pe baza descoperirii unor variabile latente (factori) care stau în spatele unor variabile manifeste; 2. verificarea validității de construct (conver gente) și discriminative a unor teste sau chestionare; 3. reducerea datelor prin găsirea unor factori latenți care pot caracteriza mai ușor un set de variabile etc. Condiții: 1.Numărul de subiecți (sau cazuri) necesari realizării unei analize factoriale este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
gen de muzică, stil, limbaj sau experiențe de viață. Semnificația drogurilor. Goode(1993) observă că drogul este un concept universal întâlnit în toate societățile dar nu există criterii obiective de definire a acestuia în schimb, afirmă autorul, drogul este un construct social și cultural. Înțelesul său este simbolic, dar devine specific în diferite areale sociale-geografice-culturale. Willis (1976, p. 107) spunea că "importanța drogurilor nu este dată de efectele fizice imediate pe care acestea le au asupra indivizilor ci de modul în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Neamțu, C. (2003), Devianța Școlară. Ghid de intervenție în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iași. Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu C. (1998), Intervenție și prevenție în delincvență, Editura Fundației Chemarea, Iași. Newcomb, M.D. (1996), "Pseudomaturity among adolescents: Construct validations, sex differences and associations in adulthood", în Journal of Drug Issues, 26: 477-504. OEDT, (2009), Cercetarea națională privind drogurile în Europa, http://www.emcdda.europa.eu/activities/research. Oetting, E. R., Edwards, R. W., Beauvais, F. (1989), "Drugs and
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o aprofundare a cunoașterii, a condiționării și semnificației cultural istorice a evenimentelor economice, prin decelarea unor tipuri individuale foarte diverse de elemente culturale, capabile să faciliteze înțelegerea empirică. Însăși teoria abstractă ar putea deveni astfel mai elaborată. Ea reprezintă un construct intelectual, bazat pe sinteze sau sisteme coerente ale unor elemente empirice aflate în interconexiune, ce ne oferă o imagine ideală, în condiții de liberă concurență și comportament riguros rațional. Altminteri, ea e de fapt o utopie obținută prin potențarea mentală
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]