1,534 matches
-
mecanic, roman de aventuri exotice, amalgamând supoziții psihanalitice cu elemente de senzațional cosmopolit și fantastic hoffmannesc. Se va fixa în formula romanului de tip tradițional european, cu obârșii în Balzac, Zola, Daudet, Dickens, Galsworthy, Tolstoi, Dostoievski și cu modele în contemporaneitate, precum Jules Romains, Jean Giraudoux, François Mauriac, Jacob Wassermann, Sigrid Undset ș.a. Va da prioritate tentației de radiografiere a conștiinței și mentalității congenerilor, propunându-și o frescă paradigmatică a momentului. Primul său roman, Întunecare, se dorește un panoptic socio-moral al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
i-a fost contestată, săritura fiind considerată imperfect realizată (gheata atinsă cu piciorul liber, la aterizare); 1988 Quadruplu Toe Loop perfect, canadianul Kurt Browning, la CM de la Budapesta). -de tipul de percepere al jocului de către publicul sportiv, devenit altul în contemporaneitate, cu acțiuni, ce privesc teatralizarea sportului, -sport colectiv, -sport individual, -sport cu animale, -discipline atletice conexe cu gimnastica, -caiac-canoe, -sport cu racheta, -sport basc, -sport de iarnă, -sport cu minge și balon, -sport de lupte, -sport în plină natură, -sport
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fizice dificile, pentru a atinge zona eroului, sportivul parcurge o pregătire fizică și psihică lungă, care cere cu multe eforturi, nu întotdeauna încununate de succes, dar pline de camaraderie și fairplay. Tehnicile de selecție în grupurile sportive sunt importante, în contemporaneitate, altfel grupul sportiv are un comportament aberant (decizii incoerente în joc, capitulare rapidă, non-motivare, atitudini violente, afectarea imaginii de sine, performanțe slabe, victorii în salturi). Tehnicile de selecție sunt de tip religios, se bazează pe fairplay. De modalitățile de reglaj
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și-l acceptă oamenii de acțiune e în relația cu destinul. Dialogul între sportiv și acțiunea motrică reprezintă o formă a iubirii, oferit de sentimentul că lumea se învârte în jurul competiției. Schimbarea conținutului muncii și a nivelului de trai în contemporaneitate impune astăzi un alt tip de organizare și orientare a mișcării sportive, raporturile utilitare ale sportului cer o influență reciprocă între sport, religie și politică la un nivel complex internațional, unde se dezvăluie natura relațiilor dintre sport, religie și politică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în ritualul dansului, ci, mai ales, în gesturile de într-ajutorare cu propriul psihic de la începutul sau de sfârșitul ritualului sportiv (semnul crucii, adresarea către părinți, antrenori, sau suporteri) precum și în scenariul ca realitate socială ca joc de integrare în contemporaneitate (dansul pe gheață a cuplului israelian Hava Naghila/să ne bucurăm, cântec folcloric după Psalmul 118:24 devenit, în 1918 cântec național israelian). Relația dintre momentul competiției și istoria națiunilor rămâne importată, cu toate că se divide către economie. Mișcarea sportivă păstrează
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența la cea viitoare) merită a fi explorate din perspectiva drepturilor omului, în sensul identificării de noi drepturi care să vizeze protecția juridică extinsă asupra umanității (nu doar privite în contemporaneitatea ei, ci și în evoluția ei, în dezvoltarea ei viitoare). Note 1 Articolul de față reprezintă doar opinia personală a autoarei și nu implică în niciun fel o altă persoană fizică sau vreo persoană juridică. Toate drepturile asupra prezentului text
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
1991). Articolele apărute în periodicele grecești au fost reunite într-un volum privind relațiile culturale româno-elene (1995). În activitatea didactică și științifică M.-H. se străduiește, pe de o parte, să facă înțelese valorile spirituale ale Greciei, din Antichitate până în contemporaneitate, iar pe de altă parte, urmărește relațiile româno-grecești și face posibilă, prin traduceri, cunoașterea în Grecia a unora dintre valorile culturii românești. SCRIERI: Umanistul Ștefan Bergler (1680-1738). Viața și activitatea sa, București, 1943; Bibliografia clasică în România. 1928-1939 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
între comprehensiunea și sistemul teoretic al criticului și rapida modificare a valorilor literare obiective. Este adevărat că Sainte-Beuve nu 1-a înțeles pe Baudelaire, dar, în linii mari, gustul și opiniile sale literare consunau cu ale epocii. Operele novatoare ale contemporaneității sunt primite cu entuziasm sau cu obiecții însemnate, opiniile criticilor fiind aproape regulat împărțite, dar faptul îngrijorător este că orice încercare de teoretizare rămâne, evident, în urma schimbărilor din beletristică. Câteva exemple tot pentru roman. Percy Lubbock (The Craft of Fiction
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
lui Ferdinand Gonseth și Gaston Bachelard, continuând ideea acestora despre necesitatea unui nou discurs al metodei de factură anticarteziană, începând cu anii '70, Edgar Morin se angajează într-un proiect prin care urmărește afirmarea unei noi paradigme de gândire specifice contemporaneității, pe care o numește paradigma complexității. Proiectul acesta este considerat "una dintre cele mai temerare întreprinderi metodologico-filosofice din acest ultim sfert de secol"832. Aici, noul spirit științific bachelardian își găsește cea mai bună reprezentare. Tot aici, antinomicul își află
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
valoare, creatorul, este „măsura cerului” (37, p. 106). De asemenea, (37, p. 107). Observăm, deci, că preocupările pentru înțelegerea creativității, asociate cu admirația și prețuirea sa, fără rezerve, se confundă cu cele mai profunde tentative de cunoaștere a sinelui. în contemporaneitate, considerarea noțiunii de „creativitate” și de „persoană creativă” se raportează la „performanță” în general, ceea ce corespunde, în domeniul pedagogiei, dezideratului cultivării atente a elevilor cu înalte abilități în diverse domenii academice și artistice. Este foarte dificil să stabilim, în timp
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nu elitelor, ci populației 6 școlare cu deficiențe mintale, senzoriale, motorii, chiar caracteriale, încadrate și acestea, conform autorilor Tiberiu Bogdan și Iulian Nica (9, p. 5), tot în categoria excepționalității. Această mentalitate specifică secolului trecut continuă să se perpetueze în contemporaneitate și este foarte evidentă, încă, și în orientarea învățământului românesc. Pentru echitate, atât copiii (creativi) cu deficiențe de ordin psihic, fizic, comportamental, cât și copiii „normali”, dotați din punct de vedere intelectual, sau având aptitudini specifice în orice domeniu, ar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent gradul social de acceptare a unui autor pentru epoci anterioare și, astfel, tragem concluzii eronate. Să luăm exemplul lui Mihai Eminescu. în perioada
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
marii făuritori ai progresului umanității au fost și vor fi întotdeauna chiar anonimi. Nu vom ști niciodată cine au fost cei care au creat primul arc sau prima roată, fără de care nu ar putea exista, astăzi, nici un mecanism. Și în contemporaneitate sunt nenumărate personalități, oameni de lângă noi care, într-un fel sau altul, contribuie la progresul social. Dacă fiecare are un rol, asta nu înseamnă că aceste contribuții sunt egale. Din contra, ele se diferențiază enorm. Dacă avem în vedere personalitățile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
remarcăm faptul că, în cazul celor dintâi, copierea operelor vechilor maeștri le poate ascuți îndemânarea pentru crearea operelor proprii originale, pe când imitarea unor modele literare deformează deplin priceperea creatorului și îl împiedică, în loc să l ajute, să scrie în consonanță cu contemporaneitatea sa. De asemenea, mai mult decât în alte arii artistice, creativitatea literară se manifestă foarte diferențiat de la o persoană la alta, datorită aportului cultural diferit al fiecăreia. Totuși școala - și aici este contribuția sa evident pozitivă - este cea care oferă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
păcate, acest ansamblu deosebit de original a fost distrus, din nepăsarea urmașilor și dezinteresul autorităților, Paul Petrescu surprinzând ultimele vestigii. Rosturilor magice, devenite încifrate, le-au urmat reprezentările pur artistice, la care s-au adăugat cele creștine, tot mai cultivate în contemporaneitate. Prelucrarea artistică a lemnului, așa cum o realizează Ticu Ungureanu din Epureni de Huși, se înscrie perfect în coordonatele de mai sus. El execută toate tipurile de miniaturi, linguri ornamentale și alte obiecte de gospodărie, având predilecție pentru reprezentările de ordin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
p. VII. 77 M. Eminescu, Opere, X, p. 33. 78 Ibidem. 79 Ibidem, p. 34. 80 Ibidem, pp. 34-35. 81 Ibidem, p. 37. 82 Ibidem, p. 40. 83 Profunzimea teoriei dreptului la Eminescu, singulară în secolul al XIX-lea, în contemporaneitate, a fost analizată de doi specialiști în drept, C. Jornescu și C. Petrescu, în lucrarea Valori etice în opera lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1989. A se vedea și Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galați, 1992 și Mitul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
românești și am evidențiat câteva figuri reprezentative care au inițiat, organizat, notat și recenzat evenimente care au dus la o mai bună cunoaștere între cele două popoare. Aici se desprind personalitățile unor diplomați din perioada interbelică (Raoul Bossy) sau din contemporaneitate (Neagu Udroiu, Alexandru Popescu), precum și contribuțiile extrem de importante ale unor istorici, Siviu Miloiu fiind cel mai de seamă. Al treilea capitol, partea cea mai consistentă a lucrării, vizează receptarea culturii finlandeze în România, scopul central al cercetării, de altfel. Structurat
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Finlanda în itinerar. Remarcăm aici numele lui George Radu, cu nu mai puțin de trei opere monografice și jurnale de călătorie, Horia Stancu, Ioan Meițoiu, Al. Căprariu și Dorin Iancu. În continuare, ne-am îndreptat atenția spre scrierile din contemporaneitate - Finlanda reflectată în publicistica românească din ultima decadă, în principal. Am remarcat o scădere drastică a numărului de jurnale de călătorie în această perioadă, de aceea focusul lucrării s-a aplecat exclusiv asupra mențiunilor în publicații periodice. Totuși, am remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 10, dec. 1996, p. 34. Delicostea, Laura; Hilma Ruokalainen, România în inima mea. 80 de ani de relații diplomatice între Finlanda și România, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, p. 68. Fredriksson, Eeva; Pirjo Thorel; Milja Koponen, Istorie și contemporaneitate românească, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 9. Harjula, Helvi, Secția românească a bibliotecii din Tojala, în "Columna", nr. 2, mai 1983, p. 34. Hovi, Kalervo, Poland, Finland and Romania. Cooperation and Parallelisms up to 1920's, în "Valachian
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prin comparație (luând-o pe cea dintâi ca reper), ar demonstra, până la un punct, si actualitatea gândirii hasdeiene -, trebuie sa semnalez faptul că astfel de apropieri (timide, totuși) s-au mai făcut. De pildă, Dorin Urițescu, într-un articol despre contemporaneitatea lui Hașdeu în teoria lingvistică, remarcă, mai întâi, ca "prin distingerea a doua nivele ale limbii limba "în abstracto" și limba "în concreto" Hașdeu prefigurează unele dintre distincțiile structuraliste și poststructuraliste, iar prin teoretizarea celor două perspective sincronica (numită de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de ani când a început să lucreze într-o redacție, aceea a revistei „Rampa”; articolele sale de aici sunt scrise cu nerv, cu un anume aplomb și vădesc dorința de a-și spune părerea despre cele mai acute probleme ale contemporaneității. Se va impune cu adevărat în 1927, anul în care va începe să redacteze pagina culturală a ziarului „Politica” (unde semna și Radu Veniamin), nu atât datorită comentariilor cronicilor sale, cât inițierii anchetei privind specificul național. La începutul lui 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
stilistică sunt caracteristicile principale ale marelui artist florentin. Versurile sale invită la meditație și fac să vibreze de cele mai multe ori sensibilitatea celui care le citește. Este interesant de remarcat că principalele teme ale poeziei lui Miche‑ langelo sunt desprinse din contemporaneitate și că ele oglindesc realitățile 20 Francisco de Hollanda - arhitect și istoric în perioada renascentistă din Portugalia. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 123 epocii. Filonul care străbate în primul rând versurile sale este durerea profun‑ dă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie”. Intelectual ubicuu, în pas cu orice noutate - dă, în 1924, cele dintâi pagini în românește din romanul lui Marcel Proust -, obsedat de „spiritul de contemporaneitate”, ajunge în preajma majorității ideilor mari ale epocii, pe care le interceptează de îndată, cu o intuiție extrem de sigură, pentru a le anima apoi îndrăzneț și tenace. Scriind el însuși literatură, experimentează neîncetat, fuge „în patru direcții deodată”, fără să găsească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
contemporane, singura în măsură să răspundă unei asemenea solicitări este, în opinia majorității specialiștilor, dar și a noastră, educația. Deși au existat uneori și voci care susțineau declinul școlii 7, viziunea pesimistă legată de imposibilitatea educației de a rezolva aspectele contemporaneității, ea rămâne, în esență, singura instanță capabilă de a contribui cu resurse la construirea viitorului. Indiferent din ce punct de vedere o vom analiza ca proces, ca acțiune de conducere, ca interrelație umană și socială sau ca ansamblu de influențe
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]