2,327 matches
-
ținute în frău de rațiune, la omul real doar parțial sunt înfrănate. Ce relevanță ar putea avea asupra vieții noastre toate cele afirmate mai sus? Poate ar fi important să ne reamintim cu Platon că valorile sunt imuabile, nu sunt contextuale. Valorile se construiesc mental, cer aderența întregii noastre ființe, care este și pasională, și volitivă dar și nobil rațională. Dacă ne lăsăm pradă pasiunilor, poftelor, cădem într-un factual pe termen lung se degradează, se golește de substanță. Aparența, identificată
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
deficite tot mai mari de atenție și, din ce în ce mai mulți, vor continua să creeze dependențe. Dacă e adevărat (și mulți dintre noi observăm că în multe cazuri e), atunci textul (de învățat) ori viața (de cucerit) trebuie rupte din seriozitatea lor contextuală și aruncate într un joc în care fărămele să fie dizolvate spre o mai bună glutiție. Simularea de-a viața și jocul cu fărămele de text ar fi deci o reîntoarcere la natura pierdută. Suspensiile sunt mai ușor de înghițit
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
ca, prin conștientizare, să-și poată recunoaște atitudinile și să le poată corecta și pentru a le face mai puțin dăunătoare pentru sine" 19. Bibliografie Bocancea C., Neamțu G., Elemente de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999. Bocancea C., Dimensiunea contextuală a asistenței sociale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași. Capitolul 4 Teoria atașamentului 4.1. Isoricul teoriei atașamentului Cercetările realizate asupra atașamentului la copil au fost puternic influențate de teoria psihanalitică a lui Freud, care a accentuat importanța
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173 din 06/03/2008. Bibliografie Bocancea, C., Neamțu, G., Elemente de asistență socială, Ed. Polirom, Iași, 1999. Bocancea C., Dimensiunea contextuală a asistenței sociale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Bowlby John, A secure base, Routledge publyshing, New York, 2005. Buzducea Doru, Sisteme moderne de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2009. Buzducea Doru, Aspecte contemporane în asistența socială, Editura
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Polirom, Iași, p. 119, 1999. 14 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2001, p.262. 15 C. Bocancea, G. Neamțu, Elemete de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999, pp.104-112. 16 C.Bocancea, Dimensiunea contextuală a asistenței sociale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, p.116, 2003. 17 Apud C. Bocancea, G. Neamțu, Elemente de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999, p.106 18 G. Neamțu , D. Stan, Asistența socială. Studii și aplicații
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de la terapia conductual (The practice of behavior therapy)", în I. Montorio & M. Ezal (Trans.7eds.), Intervencion psicologica in la vejez (Psichological interventions in late lufe), Sintesis, Madrid, 1999, pp. 101-110. Knight, B.G. & MCCallum, T.J., "Family therapy with older clients: The contextual, cohort-based, maturity/specific challenge model", în I.H. Nordhus G. Vanden Bos, S. Berg & P. Fromholt (eds.), Clinical geropsychology, Washington, DC:American Psychological Association, 1998, pp. 313-328. Knight, B.G. & Satre, D.D., "Cognitive behavioral psychotherapy with older adults", în Clinical Psychology. Science
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Obiectivism sau convenționalism? Socioeconomia ezită între două optici: pe de o parte, ea consideră că există valori stabile și obiective care nu depind practic niciodată de liberul joc al actorilor; de pe alta, ea arată că valorile sunt convenționale, va-riabile și contextuale, construite în plan social. Efortul depus pentru a descrie strategiile și rețelele ar denota mai degrabă o anumită preferință pentru o reprezentare din a doua categorie. Școlile artistice se constituie în jurul unor "etichete" ("abstract", "figurativ"), care sunt semnale pe o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al violenței ne-ar lăsa s-o prezicem. Analiza noastră se va referi deci și la modul cum sunt abordate "cauzele" violenței în mediul școlar, încercând să navigheze printre diversele abordări: cea a "factorilor de risc", cea a unei analize contextuale a mediului școlar, dar și abordări mai globale, socio-economice sau culturale. Se va referi, de asemenea, la identificarea strategiilor posibile. Anume spun "strategii", căci n-am nici un program de vândut, nici o soluție magică de propus. Iar pentru omul de știință
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
utilizat în Europa și America Latină. Dacă cercetarea axată pe factorii de risc a ezitat mult timp să includă variabile organizaționale sau variabile legate de școlile înseși, lucrurile nu mai stau așa. Fără a neglija imensa pondere a variabilelor socio-demografice și contextuale, în special economice, mulți cercetători (de exemplu, Debarbieux, 1996; Soule, 2003, Benbenisthy și Astor, 2005) încearcă să măsoare rolul "climatului școlar" în explicarea variațiilor victimizării suferite atât de elevi, cât și de profesori, și în evoluția sentimentului de securitate, a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
abordare deterministă, exact ceea ce nu este. O anumită utilizare a abordării prin factori de risc se poate dovedi periculoasă și insuficientă, dacă această abordare listează categorii de predictori de risc fără a-i include totuși într-o abordare sistematică și contextuală. Una dintre capcanele cercetării și acțiunii în domeniul violenței școlare este de a nu lua în considerare decât un element al sistemului: fie, într-o metaforă a școlii asediate, factorii externi, fie, într-o credință iluzorie în autosuficiența școlii, exclusiv
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dacă se cuvine să ținem cont în același timp de variabilele sociale și individuale clasice, trebuie examinate și variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre tendințele puternice ale cercetării actuale, pe plan internațional. Aceste variabile contextuale trebuie ele însele raportate la contexte mai globale, care pot fi tratate de analiza sociopolitică: "culturi", condiții macrosociale într-o eră a globalizării economice, de exemplu. De aceea capitolul de față va oscila între nivelurile individuale și familiale, contextele locale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comunicări ținute la a doua conferință mondială despre violența în școală, în mai 2003 (Fortin, 2003), și cu studiile lui Vitaro și Gagnon (2003), care reiau, în parte, sinteza lui Dumas (1999). Vom pune apoi această abordare în perspectiva cercetărilor contextuale în mediul școlar realizate de Denise Gottfredson și echipa sa (Gottfredson, 2001, de exemplu), de Eith (2003), de echipa din Québec a lui François Bowen și Nadia Desbiens (Bowen, Desbiens et al., 2003, p. 174), de echipa americano-israeliană a lui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
studii, rămâne totuși o problemă: ele nu sunt destul de contextualizate, mai ales în mediul școlar. Această lipsă a caracteristicilor situaționale este, de altfel, relevată de autorii meta-analizei, care consideră că aceasta este una dintre căile esențiale pentru viitoarele cercetări. Abordarea contextuală: revenire asupra factorilor școlari Una dintre problemele abordării prin factori de risc este că, adesea, ea a fost insuficient contextualizată; literatura de specialitate utilizează prea des modele care nu țin cu adevărat cont de variabilele școlare. În tabelul recapitulativ pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cele mai puțin numeroase să fie cele mai dificile, dacă sunt constituite exclusiv din elevi cu o puternică identificare delincventă. Și în acest caz, o abordare simplistă (mai puțini elevi în clasă = mai puțină violență) trebuie modulată printr-o abordare contextuală fină. • Efectele legate de organizarea muncii în echipa adultă și de managementul școlii Dacă teoria criminologică numită "acționism" ne învață vreun lucru concret, acela este că infracțiunea, agresiunea, violența au nevoie de o situație favorabilă pentru a se produce cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la fenomene de tipul dezordinii colective. Pe de altă parte, subestimând adesea rolul școlii înseși, exercitat prin organizarea și actele ei pedagogice, multe dintre modelele dezvoltate riscă să limiteze analiza și acțiunea la dorința de a schimba conduitele elevilor. Analiza contextuală, care ține cont de efectele legate de școala însăși, apare atunci ca pertinentă și complementară, mai ales că este sprijinită de o analiză a efectelor mediului socio-demografic (capital social). Totuși o analiză contextuală care s-ar cantona în "local" și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dorința de a schimba conduitele elevilor. Analiza contextuală, care ține cont de efectele legate de școala însăși, apare atunci ca pertinentă și complementară, mai ales că este sprijinită de o analiză a efectelor mediului socio-demografic (capital social). Totuși o analiză contextuală care s-ar cantona în "local" și în unitatea școlară ar risca să-i supraevalueze posibilitățile. Nu trebuie să uităm (Bourdieu, 2000, p. 181) "că adevărul interacțiunii nu stă în interacțiune (relație în doi care este întotdeauna, de fapt, o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bine ce zori luminoși sau pentru un model social alternativ. Rămâne așadar mult de lucru pentru a interpreta corect aceste fapte și paradoxuri. Nu este sigur că acest lucru infirmă modelele globale, dar ne arată cel puțin necesitatea unei abordări contextuale a violenței școlare, care trebuie, metodologic, să îmbine abordări obiectiviste, pentru a evita reprezentările dramatizante, și abordări comprehensive. Această abordare contextuală este necesară și pentru a înțelege mai bine posibilitățile și limitele acțiunii, în special când este vorba de transferul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și paradoxuri. Nu este sigur că acest lucru infirmă modelele globale, dar ne arată cel puțin necesitatea unei abordări contextuale a violenței școlare, care trebuie, metodologic, să îmbine abordări obiectiviste, pentru a evita reprezentările dramatizante, și abordări comprehensive. Această abordare contextuală este necesară și pentru a înțelege mai bine posibilitățile și limitele acțiunii, în special când este vorba de transferul unor programe care au funcționat în contexte precise. Capitolul V Combaterea violenței Dincolo de deliciile ursuze ale deconstrucției, vom propune în acest
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în probleme: să protejăm școala la modul material, bineînțeles, dar nu fără să evaluăm posibilele efecte adverse care ar spori violența acolo unde vrem s-o vedem dispărută. De ce nu o bătaie bună? Chiar dacă în capitolul precedent, într-o abordare contextuală, am pus mult accentul pe construirea violenței școlare chiar în școală, n-o să cădem acum într-o perspectivă de tipul "e vina profilor", în care toată violența s-ar explica prin incompetența ori sadismul acestora! Pur și simplu, iar lucrul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
determinante înseamnă, cæteris paribus, adică în școli identice social, că respectivele nuclee dure sunt cantitativ aceleași? Altfel spus, există o "delincvență" diferențiată în funcție de organizarea internă a unităților școlare, ceea ce n-ar însemna decât aplicarea la nivelul "nucleelor dure" a abordării contextuale pe care am dezvoltat-o în capitolul precedent? În gimnaziile incluse în cercetările noastre 38 putem izola cu ușurință un grup de elevi care consideră că totul merge prost în școală, că relațiile cu profesorii sunt foarte proaste, care sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dovedesc totodată că factorii sociali sunt preponderenți, ele ar putea să alimenteze și ideea stigmatizantă a "claselor periculoase" sau să întărească o dezamăgire fatalistă. Or, dacă examinăm mai profund aceste rezultate, școală cu școală, putem conchide exact invers, iar analiza contextuală ne este și aici de mare ajutor. Trebuie să raționăm după metoda cæteris paribus. Dacă variabilele socio-economice ar fi singurele determinante pentru a explica existența și proporția nucleelor dure, atunci în fiecare dintre școlile similare sociologic ar trebui să găsim
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
p. 148) în concluzia analizei sale extrem de profunde pe 178 de studii empirice, în legătură cu ceea ce funcționează în prevenirea criminalității, precum și în prevenirea diverselor conduite riscante. Perspectiva este diferită, în sensul că Gottfredson este una dintre figurile de marcă ale analizei contextuale, iar acest tabel rezumă doar strategiile bazate pe școală chiar dacă unele implică mediul familial. Tabelul 31 arată așadar care sunt direcțiile pe care le poate urma o echipă didactică fără să aștepte o schimbare a mediului social. Tabelul 31. "Ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sinteza Surgeon General, că "există anumite dovezi că school-based programs concepute pentru a a schimba climatul social al clasei sau al școlii sunt mai eficiente decât programele concepute pentru a-i schimba pe indivizi". Ceea ce, în plan strategic, justifică abordarea contextuală pe care am prezentat-o mai sus. O abordare ecologică Am văzut așadar că solide sinteze nord-americane acordau o oarecare speranță acțiunii. Echipa noastră împărtășește de mult timp această speranță, dar sintezele și analizele prezintă câteva limite, atât strategice cât
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
riguroase ale acestor programe". Cu alte cuvinte, evaluarea programelor depinde de imboldul politic, care acordă finanțarea, și de importanța acordată inițial acestor programe. De pildă, e surprinzător că programele de acțiune comunitară și programele pe care le-am putea numi contextuale -cele care antrenează o schimbare pedagogică și socială importantă sunt mai puțin evaluate. Fără îndoială, din punct de vedere politic e mai simplu să pui accentul pe indivizii care trebuie educați sau reeducați decât pe structuri și personal. Tendința de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
localizată a problemelor, care nu e o trăsătură proeminentă în societatea franceză, unde lumea are tendința să aștepte mai mult de la statul centralizat, de unde năucitoarea logică a "planului anti-violență", caricatură a politicilor publice hexagonale. În plus, una dintre învățăturile cercetării contextuale, ancorată îndeosebi în comparatismul internațional, este că, dincolo de aceste programe și politici voluntariste, există protecții "automate", legate de starea culturală, religioasă sau morală a unei comunități, cum am văzut, de exemplu, în Djibouti. Invers, putem considera că unele modalități culturale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]