1,040 matches
-
a dat prima monografie, conținând o convingătoare, chiar constrângătoare (cuvântul e: compelling) interpretare a operei lui Mircea Ivănescu (Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute). Paul Cernat și-a dat măsură în masivul volum Avangardă românească și complexul periferiei, completat cu uvertura Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă. Dan C. Mihăilescu a progresat năvalnic cu volumul III din Literatura română în postceaușism. Ar mai putea fi notate cărți de Liviu Papadima, Alexandra Ciocârlie, Alexandra Tomiță... De urât am mai ură, dar ni s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
cele zece volume din Istoria românilor de Iorga și cu cele paisprezece din Istoria românilor din Dacia Traiană a lui Xenopol; privind pe români, nu cred să fi posedat altceva decât Hronicul vechimei a Româno Moldo-Vlahilor de Cantemir și Istoria contimporană a României de Titu Maiorescu: nu-i lipseau Memoriile prințului von Bülow, dar tot eu l-am făcut mai târziu pe tata să le adauge pe cele ale lui Marghiloman. Pe ale lui Carol I - „de un martor ocular“ - le
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
obârșia lor comună de dincolo de timp și spațiu” (Ibid). Cugetând asupra frumuseții de origine divină a cosmosului, Nichifor Crainic ajunge în situația să-și precizeze poziția față de conceptul de Sofia, atât de frecvent și de mult discutat în teologia rusească contimporană. Evitând construcțiile fantastice ale unora din acești teologi în legătură cu ideea de Sofia, Nichifor Crainic îi dă un înțeles mult mai rezonabil și deplin compatibil cu doctrina ortodoxă despre Sf. Treime. Sofia ca necreată este „raportul Sfintei Treimi față de lume”, sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Suliotis ori Alexandru Bădărău s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea istoricilor și biografilor rețin studiile sale doctorale în drept la Geneva (1870), respectiv în litere și filosofie la Berlin 50. Doar Dimitrie Rosetti (Dicționarul Contimporanilor) și Lucian Predescu (Enciclopedia României. Cugetarea) vorbesc despre studiile sale de la Bruxelles 51. Christodul Suliotis a ajuns liderul conservatorilor brăileni (și al takiștilor mai tarziu), fondând organul de presă al acestora, "Conservatorul Brăilei" (1901), fiind ales deputat, respectiv primar al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle roumain, Editura Universității din București, București, 2008
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe un anume Tase M. Athanasiu, născut la București în 1857, care avea un doctorat în științe politice și administrative obținut după studii efectuate la Universitatea din Liège, iar apoi la cea din Gând. Iar în Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 136. 42 Ibid. 43 Lucian Predescu, Op. cît., p. 559. Vezi Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. De asemenea, Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică. 1866-1938, Editura Enciclopedica, București, 2000, pp. 350, 357, 360. 44 Constantin C.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900", Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 821-822; Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224; Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada 1875-1914. Mărturii de epocă, p. 311 etc. 51 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 179. Lucian Predescu, Op. cît., p. 825. 52 Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224. 53 Ibid., p. 224. 54 Ion Mamina, Ion Bulei, Op. cît., p. 164. 55 Ibid., pp. 64-65. 56 Calcul făcut după Union des Anciens Étudiants
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fiind publicate în seria de articole Contribuțiuni la istoria județului Dorohoi din Gazeta Dorohoiului, dar și în alte studii apărute în presa locală. La liceul din Fălticeni, profesorul de literatură Nicolae Beldiceanu este și colaborator la revistele Convorbiri literare și Contimporanul. Directorul Vasile Ciurea editează manualul de geografie al județului Baia, organizând și un Muzeu al Fălticenilor. Profesorul germanist Virgil Tempeanu este autor de manuale și un valoros traducător al operei lui Goethe, iar profesorul A. G. Stino publică peste 1500 de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu o intensitate neslăbită, cu versuri, articole, cronici literare, traduceri, însemnări, foiletoane, maxime, studii la un număr mare de periodice: "Sburătorul", "Convorbiri literare", "Ideea românească", "Azi", "Viața literară", "Cetatea literară", "România nouă", "Mișcarea literară", "Gazeta", "A.B.C.", "Gândirea", "Cugetul românesc", "Contimporanul", "Spre ziuă", "Revista Fundațiilor Regale", "Preocupări literare", "Săptămâna muncii intelectuale și artistice", "Semnalul", "Timpul", "Vitrina literară", "Viața românească", "România literară", "Dreptatea", "Caiete critice", "Contemporanul", "Familia", "Gazeta literară", "Glasul patriei", "Amfiteatru", "Astra", "Luceafărul", "Limba română", "Revista de istorie și teorie literară
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub lespezi și ferige / începutul veșnicului cânt" (Geneză, poem nedatat, apărut în Contimporanul, nr. 19, 1964 și apoi în vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 316). 1 Anca Vasiliu, "La parole 'diaphane' chez Dante (Convivio II et III)", în op. cit., p. 193. 2 Vol. Drumul spre stele (1930), în Adrian Maniu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
eternelor retușuri și eternelor reproduceri ale cutărui meșterstrică de zincograf sau fotograf”. Alături de aceste precizări, Leca Morariu continua a publica serialul „Drumuri moldovene (pe urmele lui Ion Creangă). Și tot în Junimea Literară la p.296 era redată fotografia cu „Contimporanul lui Creangă, Gavril Dandu, lângă pridvorul bisericii din Broșteni.” (foto stânga) Ileana Creangă - un portret inedit, aflat la 4 iulie 1925 în casa din Humulești - al surorii cea mică a lui Creangă, (foto dreapta) despre care scrie Leca Morariu la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru că propriii noștri călători care ajung să și scrie trec cu greu frontiera Constantinopolului 4. „Mai toți acei călători au dat seamă publicului, la întoarcere, despre ceea ce văzuse; dar informațiunile lor, mai adesea superficiale, se rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol, și anume (...) a neguțătorului francez Tavernier (1605-1687), carele, reîntorcându-se din
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pre stâncile numite Nakși-Rustem”, povestește Odobescu 1 în una dintre lecțiile sale de istorie a arheologiei, cu prospețimea rostirii multor nume noi. Dar nu i s-ar putea reproșa tocmai unui fondator de altă disciplină ca Odobescu dezinteresul pentru situațiile „contimporane”, a căror descoperire a condus la reevaluarea și reconsiderarea unui trecut ce destituie semnificația prezentului, pentru amploarea și semnificația istorico-religioasă a acestor gesturi inaugurale. Odobescu înregistrează precis biografia evenimentului european despre care am vorbit în paragrafele anterioare - „...în a doua
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
numai, alăturând orașul celorlalte centre europene culturale de elită. Formele lui Brâncuși și unitatea esenței lor colindă prin expoziții întreaga lume. Tristan Tzara, Barbu Fundoianu și alți suprarealiști și dadaiști pleacă să cucerească Parisul. Mulți încă se lansează în revista Contimporanul, a lui Vinea, o altă voce de marcă a avangardei, alături de Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll) sau Alexandru Binder (Sașa Pană). Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Marcel Iancu, Iosif Iser, Arthur Segal, Mattis-Teutsch sau Victor Brauner devin numele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
resentimentului nietzschenian. Sunt, se știe, cazuri ale unor scriitori de limbă „periferică”, suedeză sau albaneză de exemplu, care au făcut „carieră la Paris” sau Într-un alt centru european de cultură. Nici azi nu știu bine de ce „mă’ntorc mereu - contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu”, cum cântă Blaga. Dar, revenind la „discuția noastră” despre „vina În istorie”, am avut, cum spuneam, Încă din pubertate, acel reflex suficient de rar ca să pară ciudat - atunci și acum! - de a-mi căuta propria-mi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
inteligenții sale i-a permis Lucreției Andriu, după ce am făcut cunoștință și În ultimii ani ai vieții, să evolueze spre o viziune a lumii, În care taina și luciditatea sunt cele două capete de Janus ale aceluiaș fenomen de cunoaștere. Contimporanii noștri le consideră incompatibile, ceiace nu dă o idee faimoasă despre inteligența lor. Dar Dante spunea: și, peste secole, l’altissimo poeta are dreptate. Tangența cu această disciplină spirituală pe care o numim tradițională, pentru că e veșnică a produs În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că În primul rând al fotografiei vedeți și atâtea soții ale ofițerilor; veniseră de la Fălticeni, spre a-și lua rămas bun, de la soții lor, ce plecau pe zone. Cred că explicații, de mai sunt necesare, ar putea să vă dea contimporani de-ai mei - colegul Cardaș , Dl. Ghelemé etc. Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-o vizitez În frumosul octombrie din acest an, mi-a răscolit profund sufletul, la glasul amintirilor... Începând cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
drumul lor ei se duc și-n munții Mazurilor cari ar fi urmași direcți ai vechilor daci și cântă ori spun un fel de legendă ca a mormântului lui Alaric. Reflexurile unui foc în căderea de apă dela moara dracului. Contimporanii anilor 1490-1500 străinii frânci la curtea lui Ștefan îi povestesc lui Ștefan ori lui Bogdan despre întâmplările și obiceiurile popoarelor și curților din Occident. Înturnându-se din Pocuția cu Bogdan, Ștefan Vodă găzduește pe vreme rea la un gospodar la poalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căci poate să înceapă a sufla vântul cel tare În crucile nopții = miezul nopții. Știma nopții alburie trecând peste hârtoape, ape și lanuri. În genele zilei (r.t.) S-au săvârșit și s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găsea neîncetat aliment, ca să-și refacă puterile, punân du-se pe sine jertfă și solicitând necon tenit creștinătatea. Putem îndrăzni a spune că el singur a văzut primejdia, ca Ioan când a avut visul de spaimă în ostrovu-i singuratic; dar contimporanii lui în afară de iluminați și cărturari l-au înțeles mediocru. Dacă zimbrul n-ar fi oprit repetat, în cetățuia lui de codru munte și pustie, pe marele vânător, El Tatâb și-ar fi putut lua timp ca să ajungă mai curând acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în ultimul timp a asociat la considerațiile sale de artă clerul ortodox, ziarul "Universul" și un Dumnezeu moral și pudic, cărora le-a adaos puțin și poliția Regatului României, la bunele oficii ale căreia a apelat contra unora dintre scribii contimporani cei mai ticăloși și mai blestemați. (Ticăloșia lor consistă mai ales în faptul că fac unele rezerve asupra personalității d-lui Iorga; trebuie să recunoaștem că blăstămăția lor privește scene și expresii nu prea cuviincioase, pe care le caută și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela d. Artur Gorovei pentru pensia ce i s-a fixat. Am primit o scrisoare de mulțămire personal și dela d-na Constanța Moscu. D. N. Herescu, președintele Societății Scriitorilor Români, a crezut că-și poate menaja situația deosebită în fața contimporanilor săi, punând în discuție chestia cheltuielilor pentru indemnizațiile membrilor și administrației deși d-sale i se datorește propunerea de indemnizație fixă. În ce privește această indemnizație (10.000 lei lunar), am informat consiliul că Ministrul s-a gândit ca ea să reprezinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
criticii literare estetice la noi, apreciind-o ca pe un real reper axial în tot ceea ce a urmat, mai ales după întocmirea și publicarea de către acesta a primului volum de Poesii. I se acordă atenție criticii polemice din paginile Revistei contimporane, intrând și domnia sa într-o dispută legată de identificarea persoanei lui Grigore Gellianu, pasionantă în timp, până azi, dacă e să luăm în seamă ultima argumentație susținută de Ion Filipciuc și care atribuie articolul cu pricina lui Gr. H. Grandea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cititorul, mască și sosie, epigonism, identitatea editorială etc., etc. O primă escală în acțiunea de "recuperare" a receptării, este aceea asupra polemicilor dintre Hasdeu și Maiorescu (articolul Direcția nouă...), recte Convorbiri literare și Columna lui Traian, apoi intervențiile din Revista contimporană, Literatorul ș.a. pentru a zăbovi asupra atitudinii unor personalități din epocă, în primul rând comentând impactul studiului canonicului Al. Grama ("citit literal, un astfel de text nu poate decât să producă stupoare"), ca să treacă la parodicul unor scrieri literare ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]