1,033 matches
-
Westen (1999Ă: afectivitatea negativă, afectivitatea pozitivă și constrângerea. Siever și Davis (1991Ă sugerează o co-ocurență între tulburările de personalitate și tulburările Axei I, în ideea că nu există granițe semnificative între cele două axe. Se caută și se sugerează un continuum între fiecare categorie de tulburare de personalitate și o tulburare clinică episodică, găsindu-se patru spectre clinice. De fapt, se consideră că atât tulburările de personalitate, cât și marile sindroame psihopatologice își au corespondent în structuri ale funcționării normale ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Modelul celor cinci mari factori În abordarea tulburărilor de personalitate, în ultimele două decenii a câștigat mult teren teoria celor cinci mari factori (Five Factors Theory - FFT, sau Five Factors Model - FFMĂ. Aceasta deoarece: - e o abordare dimensională ce susține continuumul cu normalitatea. Pentru normalitate este cea mai răspândită, acceptată și testată doctrină caracteriologică a trăsăturilor de personalitate în lumea anglo-saxonă, dar și cu validări în alte arii lingvistice (John, 1999Ă; - permite evidențierea concomitentă a trăsăturilor anormale, deviante, maladaptative ale tulburărilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de evaluare a personalității: The Temperament and Character Inventory - TCI - (1994Ă. Acesta este un chestionar de autoevaluare cu 240 itemi, la care se răspunde cu „Da” sau „Nu”. Chestionarul este construit pentru a decela tulburările de personalitate în perspectiva unui continuum cu personalitatea normală. Sistemul oferă o descriere amănunțită a valorilor pozitive și negative ale dimensiunilor. Pentru „căutarea noutății”, de exemplu, sunt avuți în vedere 40 de itemi, distribuiți în patru domenii: excitabilitatea exploratorie vs rigiditate stoică (11 itemiă; impulsivitate vs
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
său dimensional are în vedere doar trăsături exagerate, disfuncționale de personalitate, și nu trăsături și fațete ale persoanei normale, ca în cazul teoriei celor cinci mari factori. Deschiderea spre înțelegerea dimensională a tulburărilor de personalitate se extinde și în perspectiva continuumului cu stările psihopatologice de pe Axa I. Tyrer pledează pentru menținerea conceptului de nevroză, cu referire la tulburările anxios-depresive ce apar la persoane din clusterul C al DSM-IV. Acest grup mare de patologie ce se poate manifesta în variate combinații („în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e sintetică și puțin eclectică. Ea se impune prin sublinierea faptului că e vorba de o tulburare psihică specifică, distinctă de altele, dar de aceeași natură cu aceasta, în cadrul unui continuum maladiv. Viziunea categorială nu e promovată, varietatea de manifestare fiind asigurată prin dimensiuni și clustere, dar concepția sa e compatibilă cu cea categorială, fiind într-un fel complementară acesteia. Demersul general a lui Livesley în aria tulburărilor de personalitate a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a ajuns la varianta a treia a „The Millon Clinical Multiaxial Inventory-III” (MCMI-III, 1997Ă. Este un chestionar cu 175 de itemi, la care se răspunde cu „Adevărat/Fals” și evidențiază patologia de pe Axa I și II în conformitate cu concepția sa asupra continuumului psihopatologic. Dintre tulburările de personalitate sunt identificate, pe lângă cele din DSM-IV, și cea agresiv-sadică, masochistă și negativistă (pasiv-agresivăă. Concepția lui Millon privitoare la tulburările de personalitate e una eclectică, pe care autorul o plasează într-o înțelegere „evoluționistă” a personologiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de sex puberale, cu polarizare între sine și altul, urmat de cel al raționării intelectuale (gândire/simțireă. Influențele familiale, educative și evenimențiale acționează în tot cursul ontogenezei, putând conduce la tulburări de personalitate. Tulburările de personalitate sunt înțelese într-un continuum al tulburărilor psihice, la celălalt pol aflându-se „simplele reacții”, iar la mijloc „sindroamele complexe”. Acestea din urmă sunt într-un continuum cu tulburările de personalitate, pe când simplele reacții (la evenimente psiho-sociale sau stresuri ce implică organismul/creierulă nu presupun
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acționează în tot cursul ontogenezei, putând conduce la tulburări de personalitate. Tulburările de personalitate sunt înțelese într-un continuum al tulburărilor psihice, la celălalt pol aflându-se „simplele reacții”, iar la mijloc „sindroamele complexe”. Acestea din urmă sunt într-un continuum cu tulburările de personalitate, pe când simplele reacții (la evenimente psiho-sociale sau stresuri ce implică organismul/creierulă nu presupun fondul personalistic decât, eventual, ca aspect patoplastic. Această viziune a continuumului între trei instanțe păstrează tulburarea de personalitate ca entitate nosologică și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
iar la mijloc „sindroamele complexe”. Acestea din urmă sunt într-un continuum cu tulburările de personalitate, pe când simplele reacții (la evenimente psiho-sociale sau stresuri ce implică organismul/creierulă nu presupun fondul personalistic decât, eventual, ca aspect patoplastic. Această viziune a continuumului între trei instanțe păstrează tulburarea de personalitate ca entitate nosologică și se contrapune în mare măsură fragmentării în sindroame multiple, propună DSM-III și DSM-IV. Ideea „sindroamelor complexe” e similară până la un punct cu cotymia lui Tyrer și se articulează cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tipuri sau prototipuri trebuiesc completate cu subtipuri care sunt sugerate de practică și care ar rezolva, cel puțin parțial, problema diversității cazurilor ce pot beneficia de același diagnostic. Neoptând pentru un sistem dimensional și menținând tulburările de personalitate într-un continuum cu restul patologiei psihiatrice, Millon găsește o cale pentru a se apropia de realitatea faptică a cazuisticii, invitând la descrieri de cazuri pregnante. Este reactivată astfel, într-o formă modernă, problema ce era în dezbatere pe vremea lui Jaspers, adică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate. Livesley insistă mai mult asupra sinelui, Eului, relațiilor interpersonale și celor de microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței morale. Millon sugerează o schemă vagă a personalității și dezvoltării acesteia, susținând continuumul tulburărilor psihice între simpla reacție, sindroamele complexe și tulburările personalității. În schimb, nu argumentează prea clar nici continuumul, nici punctele de discontinuitate cu normalitatea. Un merit al lui Millon este că atrage atenția asupra varietății cazuistice, a subtipurilor, a studiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței morale. Millon sugerează o schemă vagă a personalității și dezvoltării acesteia, susținând continuumul tulburărilor psihice între simpla reacție, sindroamele complexe și tulburările personalității. În schimb, nu argumentează prea clar nici continuumul, nici punctele de discontinuitate cu normalitatea. Un merit al lui Millon este că atrage atenția asupra varietății cazuistice, a subtipurilor, a studiilor de caz pentru a nu ne lăsa copleșiți de criteriologia nomotetică a categoriilor și pentru a depăși simpla
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ei în populația generală, apare ca exagerată. Totuși, încercări se pot face: s-au făcut și încă se mai fac. Faptul e posibil doar dacă se adoptă punctul de vedere categorial, maladiv-nosologic. În perspectiva dimensională apare, în mod evident, un continuum care ridică problema punctului de cotitură, deci de trecere de la normal la patologic. Pașii ce s-au făcut și se fac în abordarea epidemiologiei tulburărilor de personalitate sunt utili și importanți pentru reflecția asupra problemei și ca puncte de plecare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și tulburarea bipolară în forma sa atenuată de ciclotimie, formă iritabilă (AKISKAL, 2004Ă. Persoanele ce manifestă variantele mai severe ale tulburării vor avea o mai mare încărcătură a factorilor etiopatogenetici decât cei ce dezvoltă forme ușoare. Modelul spectrului presupune un continuum al tulburării și corespunde ideii ce se atribuie lui KRAEPELIN privitor la interpretarea tulburărilor de personalitate ca boli psihice nedezvoltate, punct de vedere dezvoltat și de KRETSCHMER. Modelul predispoziție/vulnerabilitate. Acesta presupune că o tulburare o precede pe alta și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cercetători orientați spre un model bio-psihologic: SIEVER și DAVIS (1991Ă. Autorii propun un model dimensional bazat pe domeniile centrale ale organizării cognitiv-perceptuale, reglării afectelor, controlului impulsurilor și modulării anxietății. Fiecare dimensiune ar avea corelații biologice și se întinde pe un continuum, de la normalitate la patologic. Anormalitățile extreme a mai multor dimensiuni se pot combina și manifesta pe Axa I. Combinarea unor forme de patologie, medii dar persistente, ar prezenta profilul tulburărilor de pe Axa II. Astfel, co-ocurența s-ar explica, în toate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
I și II. Punctul de plecare este acela în care se consideră că există o diferență definită între aceste două domenii de patologie. Se afirmă însă și perspectiva în care patologia de pe axele I și II este privită ca un continuum, care acceptă zone de tranziție și extreme, puncte de vedere ce trimit mai ales la modelul spectrului. Ambele perspective vor fi invocate. Clusterul A: personalități ciudate, excentrice. Acesta cuprinde TP paranoidă, schizoidă și schizotipală. Corelația e ceva mai mare cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și obsesiv-compulsivă. Se au în vedere și traume repetate. Pe de altă parte TP borderline condiționează apariția de evenimente la care apoi reacționează. TP antisocială e corelată în toate statisticile cu abuzul de substanțe. Aceste două tulburări ar constitui un continuum unui grup denumit al tulburărilor „externalizate” (KRUEGER, 2001Ă. Consumul de alcool și droguri, de obicei politoxicomania, se corelează pozitiv de fapt cu întreg clusterul A. Totuși, deoarece consumul este de lungă durată, începând de la vârste tinere, de cele mai multe ori e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și de faptul că există o mare co-ocurență simultană și succesivă a tulburărilor menționate pe Axa I, și la fel tulburările de personalitate din clusterul C sunt mult co-ocurente. Ideea cotymiei înțelege corelația între Axa I și II din perspectiva continuumului și a spectrului, fără a nega aplicabilitatea altor modele. Există apreciabile confirmări clinice a acestei perspective sintetizatoare. Ideea nu neagă și eventualitatea cazuistică în care corelația dintre clusterul C de tulburările de personalitate și tulburările de pe Axa I anxioase, depresive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conduce și ele la rezultate. În perspectiva medico-psihiatrică, diferențierile dintre tulburările de pe Axa I și II în măsura în care sunt considerate împreună stări maladive, nu apar întotdeauna ca suficient de justificate. Distincția temporală - a duratei - e reală dar se distribuie pe un continuum cu doi poli. De aceea, din punct de vedere medical cei ce optează pentru a se șterge această distincție își mențin punctul de vedere. Clasificarea internațională a bolilor OMS în ultima ediție nici nu o adoptă. LIVESLEY (2000Ă și alții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autorilor, au utilizat Multidimensional Personality Questionnaire (MPQ, TELLEGANĂ. Au fost luate în considerare patru domenii de patologie: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și comportamentul antisocial. Corelația între personalitatea normală și Axa II. În această direcție se are în vedere continuumul dintre personalitatea normală și cea patologică. Cele mai multe studii s-au făcut cu NEO-PI-R. Se consideră că însăși comorbiditatea dintre Axa I și II ar putea fi explicată prin nivelul trăsăturilor din FFM. Corelația dintre personalitatea normală și modelele dimensionale ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. Primele două au fost categorisite ca tulburări „internalizate” iar celelalte două tulburări externalizate”. Ele sunt înțelese dimensional și ierarhizate. Ideea de bază este a unui continuum iar tulburările internalizate se apropie de categoria „cotymiei” lui TYRER. Luarea în considerare a evaluării dimensionale a personalității din perspectiva normalității, a funcționării normale este importantă și în perspectivă terapeutică pentru că evaluează zonele sintone și „sănătoase” ale persoanei, punctele de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o serie de subvariante având ca extreme pe cea expresivă în care terapeutul își conservă neutralitatea și apelează la interpretări respectiv pe cea suportivă care se adresează mecanismelor defensive ale pacientului privite ca părți integrante ale Eului. GABBARD propune un continuum terapeutic expresiv-suportiv cu următoarea succesiune de etape: interpretare → confruntare → clasificare → încurajarea elaborărilor → validare empatică → consiliere și stimulare laudativă → afirmare. Această variantă psihoterapeutică favorizează schimbarea în bine prin creșterea capacității de înțelegere a pacientului aferent interpretărilor și prin experiența unui nou
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu extroversia caracterizată prin felul de a fi sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații tari. EYSENCK subliniază că înclinația spre comportament dissocial și crimă - care e parțial biologică - e mediată prin intermediul temperamentului, iar între normalitate și psihopatie există un continuum. BLACKBURN (1959Ă a studiat infractorii gravi, care au tulburări de personalitate și se află în detenție specială. El a aplicat modelul circumplexului interpersonal, ce are ca axe ortogonale dominația versus dependența și cooperarea versus ostilitatea. Prin cercetări personale efectuate cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
are o „pasiune pentru control”. SHAPIRO (1965Ă descrie apoi: „stilul impulsiv”, iar KERNBERG (1970, 1989Ă comentează „narcisismul malign”. Narcisismul și paranoidia ajung să fie considerate de psihanaliști ca și caracteristici de bază a psihopatului, în cadrul unui spectru și a unui continuum. MELAY (1998Ă încearcă să coreleze studiile recente ce indică deficiențe neurofiziologice și cognitive la psihopat cu conceptele psihodinamice. Baza biologică ar perturba procesul de atașament ducând la identificări dificile și distorsionate. Nu se mai depășesc firesc etapele necesare, apare un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ei - să implice un program experimental, prin determinarea tipurilor de diferență, direcție a diferenței sau magnitudine a diferenței, care pot servi ca indicii, și prin stabilirea modului cum un răspuns învățat, dat unui astfel de indiciu, la un nivel de continuum ca, de exemplu, timbrul, va fi generalizat la diferite alte niveluri și chiar la alte continuumuri. Cei doi autori aminteau câteva descoperiri mai vechi. Miller (1934) a descoperit că în special copiii pot utiliza cu ușurință „cutia de o culoare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]