1,113 matches
-
reorganizarea si unificarea la nivel mundial a acestei Artă Marțială în căutarea unei mai mari răspândire și recunoaștere la nivel internațional pentru "Kenpo-Kai". Stilul "Kenpo-Kai" este legat de studiul de "atemi" (lovituri la corp), de "nage, Gaeshi, katame, jime "(aruncări, contraatacuri, inmobilizări și ștrangulări) cu mâinile goale sau cu arme. Instrucția actuală conservă etapele tradiționale de predare. Învățarea acestui stil cuprinde sistemul intern "(uchiho)", ce se caracterizează pentru practicarea respirației, meditației, energia internă, filozofia, medicina orientală, practica mentală..... Cealaltă parte care
Kenpo kai () [Corola-website/Science/319076_a_320405]
-
soldați britanici sub comanda locotenent-colonelului Charles Mawhood în Princeton, New Jersey. După o victorie-surpriză în bătălia de la Trenton în dimineața zilei de 26 decembrie 1776, generalul George Washington din Armata Continentală și consiliul său de război se așteptau la un contraatac britanic puternic. Washington și consiliul au decis să aștepte acest atac în Trenton. Washington a pregătit poziția defensivă la sud de pârâul Assunpink, imediat la sud de Trenton. Cornwallis a avansat dinspre Princeton către Trenton în ziua de 2 ianuarie
A doua bătălie de la Trenton () [Corola-website/Science/319338_a_320667]
-
mitralierele încărcate sau cu bombe de adâncime împotriva submarinelor, care împotriva crucișătoarelor japoneze blindate nu erau de mare folos. Din ordinul lui au decolat în jur de 450 de avioane, marea lor majoritate FM-2 Wildcat și avioane torpiloare TBM Avenger. Contraatacurile aeriene au fost aproape neîncetate și unele, în special cele lansate din partea Taffy 2, erau dure. Au fost scufundate două crucișătoare grele japoneze, un altul a devenit inutilizabil și practic toate navele japoneze au suferit avarii grele. Portavioanele lui Taffy
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
Ise și Hyūga să să atace forța americană, dar acestea în întunericul care se lăsa nu a reușit să localizeze forțele lui DuBose. Trimiterea de către Halsey a celor șase cuirasate ale lui Lee făceau acum vulnerabilă TF 38 la un contraatac al forței de momeală din nord. Ca un ultim moment al luptei submarinul american Jallao la orele 23:10 a torpilat și scufundat crucișătorul deja avariat Tama. Amiralul William F. Halsey a fost mult criticat după luptă, pentru că a comis
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
cu mitraliere, sunt depășite complet. Mitralierele mașinilor blindate britanice le împroașcă cu gloanțe, care le străpunge cu ușurință blindajul”. În acest timp, comandantul britanic Wavell aștepta ca italienii să-și întindă la maximum liniile de aprovizionare, mai înainte de a declanșa contraatacul de la Marsa Matruh. Forțele italiene de la Sidi Barrani aveau probleme MARI în ceea ce privește dispunerea lor în teren. Cele cinci fortificații erau plasate la o prea mare depărtare una de cealaltă, ceea ce împiedica sprijinul reciproc împotriva forțelor atacatoare, iar patrularea zonei dintre
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
mondial obținute fără ajutorul aliaților germani. Italienii au cucerit în Sudan și Kenya regiuni cu o suprafață relativ redusă din apropierea localităților de frontieră. După aceste succese, Armata Regală Italiană ("Regio Esercito") din Africa răsăriteană a trecut în defensivă, în așteptarea contraatacului britanic. Marina Regală Italiană („Regia Marina”) a desfășurat în regiunea Africii Orientale Italiene o forță redusă. Flotila Mării Roșii își avea baza în portul Massawa din Eritreea. Flotila era compusă din șapte distrugătoare și opt submarine. Flotila Mării Roșii a
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
contraatacat din Sudan pe 19 ianuarie 1941 cu două divizii indiene. (a 4-a și a 5-a) de infanterie. În sprijinului atacului principal al indienilor a fost organizat din Kenya atacul a unei divizii sud-africane și a două britanice. Contraatacul a fost completat de un atac amfibiu din portul Aden. Acțiunile ofensive concertate britanice au dus în cele din urmă la recucerirea Solmaiei Britanice. Bătălia de la Keren, care s-a desfășurat între februarie și martie 1941, a hotărât soarta Africii
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
confecționat din țesătură conductivă. Floreta este dezvoltată din armele de antrenament ale sfârșitului secolului al XVI-lea în Franța și Italia, cu vârf bont sau pliat, protejat cu o bucată de pânză („butonul”): fiindcă masca de scrimă nu exista încă, contraatacurile și loviturile spre față erau interzise pentru a evita accidentările. Numele armei vine din , care vine însuși probabil din , „floare mică”, din similaritatea cu butonului. Tușa este atribuită când unul dintre cele doi trăgători a lovit pe suprafața valabilă. În
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
octombrie 2008. a fost lansat în cinematografe pe 15 august 2008 în loc de episod pilot oficial al seriei. 23. Jedii Sunt Blocați Pe Felucia<br>24. Secrete Furate<br>25. Un Hoț E Vânat<br>26. Trădare În Senat<br>27. Contraatac<br>28. Ultima Răzvrătire<br>29. Victorie Pe Genonosis<br>30. Brain Invaders<br>31. O Înfrângere Diabolica<br>32. Fugar<br>33. Sabia Luminii Este Furată<br>34. Diplomație Sau Înșelăciune<br>35. O Întâmpinare Regală<br>36. O
Lista episoadelor din Star Wars: Războiul clonelor () [Corola-website/Science/315193_a_316522]
-
Ziro<br>54. Eroi de ambele părți<br>55. Exercitarea păcii<br>56. Surorile nopții<br>57. Monstrul<br>58. Vrăjitoarele din ceață<br>59. Overlords<br>60. Altarul rigorului<br>61. Fantomele din Morțiș<br>62. Citadela<br>63. Contraatac<br>64. Salvarea citadelei<br>65. Padawanul pierdut<br>66. Vânătoarea lui Wookiee 67. Războaie în apă<br>68. Gungan atacă<br>69. Prizonierii<br>70. Războinicul din umbră<br>71. Misiunea Mercy<br>72. Droizii nomazi<br>73. Întuneric
Lista episoadelor din Star Wars: Războiul clonelor () [Corola-website/Science/315193_a_316522]
-
și Seypières, dar se apropie la doar o mie de metri de bateriile franceze și focul acestora îi decimă corpul de armată. În aceste momente, pentru a profita de degringolada inamicului, Soult trimite diviziile Vial, Taupin și Berton într-un contraatac ce se voia decisiv, dar cei trei generali nu își coordonează atacurile și în plus maschează artileria franceză, care nu mai poate trage asupra inamicului. Un martor al bătăliei notează că o prea mare parte din artileriștii francezi erau neexperimentați
Bătălia de la Toulouse (1814) () [Corola-website/Science/316023_a_317352]
-
Banda la Insulele Caroline. Imamura a fost însărcinat cu apărarea porțiunii sale din această linie, care includea și Insulele Amiralității și păstrarea lor cât mai mult timp posibil pentru a permite marinei și armatei japoneze să se pregătească pentru un contraatac decisiv împotriva forțelor Aliate. Păstrarea controlului asupra Insulelor Amiralității era crucială pentru planurile defensive japoneze, întrucât ocuparea lor de Aliați ar fi plasat importanta fortificație japoneză de la Truk în raza bombardierelor grele. Neașteptându-se ca Aliații să acționeze atât de
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
și mitraliere, precum și cu un obuzier de 75 mm. Primul val a trebuit să reziste singur în fața focului venit de la buncărele japoneze timp de 45 de minute până când LVT-urile au revenit în valul următor. Ulterior, ei au respins un contraatac efectuat de circa 30 de japonezi. Împreună cu un al treilea LVT care ajunsese și el între timp la Salami, LVT-urile au efectuat 16 drumuri peste liman înainte ca întunericul să ducă la oprirea operațiunilor, transportând parte din escadrila a
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
a 2-a a Regimentului 12 Cavalerie, împreună cu provizii de hrană, apă și muniție, evacuând pe drumul de întoarcere morții și răniții. Colonelul Ezaki a raportat că atacul americanilor asupra misiunii Papitalai Armatei a Opta Zonale din Rabaul, promițând un contraatac nocturn asupra pozițiilor acestora; dar acesta nu s-a concretizat. Japonezii s-au retras, iar colonelul Ezaki nu a mai trimis niciun mesaj. Misiunea de a opri focul armamentului greu japonez care păzea limanul Seeadler a căzut în sarcina contraamiralului
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
august 1071. A doua zi, căutând furaje pentru cai prin împrejurimi, ariegarda bizantină a descoperit ca forțele turcomane se apropiau și au dat alarma. La căderea serii, călăreții lui Arslan s-au ivit pe dealurile din apropiere, transformând orice posibil contraatac bizantin într-o adevărată sinucidere. În acea noapte, călărimea ușoară a lui Alp Arslan a hărțuit neîntrerupt tabăra bizantină, la lumina flăcărilor. Spionii sultanului au luat legătura cu mercenarii pecenegi și turcomani din oastea împăratului și i-au convins să
Bătălia de la Manzikert () [Corola-website/Science/320209_a_321538]
-
Majoritatea vehiculelor distruse sau capturate au fost abandonate de către echipaj datorită defecțiunilor. Multe autotunuri Ferdinand imobilizate au fost permanent abandonate, deoarece erau prea grele pentru vehiculele de tractare germane. Altele au fost pierdute datorită defecțiunilor apărute în timpul retragerii cauzate de contraatacul sovietic. Puținele vehicule care au supraviețuit au fost folosite ulterior pe frontul de pe râul Nipru spre sfârșitul anului 1943. Deși modificările ulterioare au îmbunătățit designul, anumite probleme nu au putut fi niciodată rezolvate. În 1944, vânătorii de tancuri Elefant prezenți
Elefant (vânător de tancuri) () [Corola-website/Science/320243_a_321572]
-
9 Pușcași Marini să atace pe întuneric, fără bombardament preliminar. Aceasta a devenit un succes răsunător, mulți inamici fiind neutralizați în timp ce dormeau. Acesta a fost un moment-cheie în capturarea dealului 362. A avut atâta importanță încât japonezii au organizat un contraatac în noaptea care a urmat. Deși Kuribayashi interzisese șarjele sinucigașe tipice în celelalte bătălii din Pacific, comandantul zonei a hotărât să efectueze un atac banzai cu scopul optimist de a recaptura Muntele Suribachi. Căpitanul Samaji Inouye și cei 1.000
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
postul de comandă din deal cu patru tone de explozibil și la 24 martie, ei au închis peșterile rămase în capul de nord al insulei. În noaptea de 25 martie, însă, o forță de 300 de japonezi a lansat un contraatac final în apropiere de aerodromul nr. 2. Piloți ai armatei, Seabees și pușcași marini din Batalionul 5 Pionieri și din Regimentul 28 Pușcași Marini au luptat cu forța japoneză timp de 90 de minute, dar au suferit pierderi grele (53
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
Marcello Lippi. În minutul 119 al semifinalei cu Germania, țara gazdă, Grosso a marcat un gol crucial, care avea să fie decisiv pentru italieni. Alessandro Del Piero avea să marcheze golul doi în minutul 120, gol venit însă pe seama unui contraatac datorat atacurilor disperate ale germanilor, care încercau să egaleze. După ce a marcat golul, Grosso s-a bucurat la fel ca Marco Tardelli, alergând, cu lacrimi în ochi și urlând de fericire, către banca de rezerve a formației sale. Grosso pusese
Fabio Grosso () [Corola-website/Science/321016_a_322345]
-
a sovieticilor. Acest lucru însemna, că divizia de cavalerie mongolă ori a fugit din calea inamicului, ori a trecut de partea japonezilor. Pătrunderea japonezilor a fost descoperită cu ocazia unui control de rutină a pozițiilor mongole. Trupele au trecut la contraatac și după o luptă sângeroasă de trei zile au reușit să împingă înapoi trupele japoneze. A doua zi, japonezii au ocupat înălțimea Baintsagan (pe platoul mongol) și s-au deplasat șase kilometri spre pod, amenințând spatele trupelor sovietice desfășurate pe
Bătălia de la Halhin Gol () [Corola-website/Science/321011_a_322340]
-
uciși în "La Semaine Sanglante" nu poate fi stabilit cu siguranță, fiind estimat la circa 10.000-50.000. Conform lui Benedict Anderson, „7.500 au fost închiși sau deportați” și „cam 20.000 executați”. Unul dintre generalii care au condus contraatacul ce l-a avut în frunte pe Thiers a fost marchizul de Galliffet, "fusilleur de la Commune" care apoi a fost ministru de război în Guvernul de Apărare Republicană al lui Waldeck-Rousseau la începutul secolului al XX-lea (împreună cu socialistul independent
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
frate pe jumătate al lui Warwick, a murit și el. Warwick însuși ar fi comunicat lui Edward vestea înfrângerii, posibil când Edward era la Nottingham, dar, fie că așa s-a întâmplat, fie că altfel, Edward a organizat rapid un contraatac. Până la sosirea lui Edward, însă, lancastrienii, conduși de Somerset și de Richard Woodville, Lord Rivers întărise podul și pusese forțele ușoare pe malul sudic al Aire-ului pentru a întârzia avansul yorkiștilor. Când a sosit Edward cu grosul armatei sale, ea
Bătălia de la Towton () [Corola-website/Science/321069_a_322398]
-
întâlnească cu Rashid-pașa. În urma unei mici ciocniri, Fidahić a simulat o retragere. Crezând că victoria este aproape, marele vizir și-a trimis cavaleria și artileria într-o zonă împădurită. Gradaščević a profitat imediat de această greșeală și a executat un contraatac devastator cu grosul trupelor, anihilând aproape complet armata otomană. Rashid-pașa însuși a fost rănit. Marele vizir a susținut că Sultanul va îndeplini toate revendicările bosniacilor dacă armata rebelă se întoarce în Bosnia, iar Gradaščević a revenit acasă. La 10 august
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
izbucnirea celui de-al doilea război mondial și invazia nazistă a Uniunii Sovietice se deschidea frontul unui nou război fino-sovietic; inițial Finlanda, fiind sprijinită de Germania a recucerit provincia Carelia, însă în iunie 1944 Armata Roșie avea să pornească un contraatac prin intermediul căruia a anexat istmul Carelia regiunii Leningrad, din care a făcut parte neîncetat până în prezent. Populația istmului Carelia a fost nevoită să își părăsească locuințele atât în anul 1939, cât și în 1944 din cauza atacurilor sporadice ale sovieților; majoritatea
Evacuarea copiilor finlandezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/320547_a_321876]
-
Spirit și Logos, în poezia eminesciană (coord. științific: prof. univ. dr. DUMITRU IRIMIA, de la Universitatea “Al.I.Cuza”-Iași). În prezent este profesor la Grupul Școlar “Gheorghe Balș” din Adjud. Fondează în 1999 și devine redactor coordonator al revistei bianuale CONTRAATAC din Adjud. Activează ca redactor la publicațiile Scara - București, Salonul literar - Focșani, Vitralii - Focșani, Crezul nostru - Bacău, Confluențe - Adjud. Publică și colaborează la reviste și ziare precum Steaua - Cluj, Viața Românească - București, Luceafărul - București, Dimândarea - București, Deșteptarea aromânilor - București, Permanențe
Adrian Botez () [Corola-website/Science/320606_a_321935]