4,884 matches
-
București, 1987, 123-134; Cistelecan, Poezie, 112-113; Rotaru, O ist., III, 587-589; Cosma, Romanul, I, 191-194; Leonid Boicu, O carte importantă despre raporturile dintre români și unguri, CRC, 1988, 28; Mircea Popa, Istoria așa cum a fost, TR, 1988, 30; Florin Constantiniu, Convergențe și contradicții, VTRA, 1988, 8; Miko Ervin, Solidaritate invincibilă, TR, 1988, 36; Ion Lungu, O carte despre relațiile româno-maghiare de-a lungul istoriei, ST, 1988, 9; Mihail Diaconescu, O meditație gravă, T, 1988, 9; Ion Pecie, Romancierul în fața oglinzii, București
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
epocii, dar și cu șarje bine dozate în punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta predilectă a
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
amenințătoare a locurilor ș.a. Volumul Frumosul pur. Poetici clasice și moderne (2000) reunește eseuri și studii publicate în presa anilor ’80: discursuri de critică și teorie literară bazate pe elementele poeticilor clasice, aristotelice sau poststructuraliste, având toate ca punct de convergență ceea ce autorul numește „cap de serie axiologică”, indeterminatul „frumos”, categorie supremă a idealului și a valorii. Textele în care se analizează metodele școlii formale ruse și ale comparatismului lui D. Caracostea sunt pledoarii pentru actualitatea unor mai vechi concepte, pornindu
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
și decalaje, mai ales că nimeni nu ar admite astăzi că sociologia și/sau economia ar oferi bazele unui control extensiv și predictiv al dezvoltării sociale. Mi se pare însă important să căutăm a identifica astfel de decalaje și eventuale convergențe între configurările modernității și cele ale cunoașterii sociologice, iar această lucrare se înscrie pe o asemenea cale. Origini și distanțări Opțiunea proprie pentru analiza sociologică a modernității are o triplă origine. Mai întâi, ea a fost generată de istoria sociologiei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
actorilor sunt tot mai proeminente, iar comunitățile locale se preocupă să ofere acestora spații constitutive și de manifestare. Astfel, rezultă un gen de „gramatică a civilizațiilor”, cum ar numi-o Braudel, în care putem identifica atât particularisme comunitare, cât și convergențe globale. Interdependențele și interacțiunile frecvente și puternice, construcția, comunicarea și diseminarea de modele generează convergențele. Căutarea identității și individualizarea accentuează diferențierile. În felul acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să-l considere sub specia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și de manifestare. Astfel, rezultă un gen de „gramatică a civilizațiilor”, cum ar numi-o Braudel, în care putem identifica atât particularisme comunitare, cât și convergențe globale. Interdependențele și interacțiunile frecvente și puternice, construcția, comunicarea și diseminarea de modele generează convergențele. Căutarea identității și individualizarea accentuează diferențierile. În felul acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să-l considere sub specia universalului, dar și a particularismelor. Dacă-i așa, întrebarea menționată mai înainte revine constant în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
birocratice a societăților moderne, dar „despotismului birocratic” i-a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență, pentru ca, alteori, să se despartă în mod irevocabil, întrucât modernitatea ca totalitate omogenă este înlocuită de modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive și cele de edificare ale modernității. Proiectul postiluminist îl continuă, dar și adaugă noi dezvoltări. Vă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mod irevocabil, întrucât modernitatea ca totalitate omogenă este înlocuită de modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive și cele de edificare ale modernității. Proiectul postiluminist îl continuă, dar și adaugă noi dezvoltări. Vă propun să explorăm în continuare acele convergențe discursive ce ne-ar ajuta să înțelegem mai bine sociologia modernității inițiatoare și a celei organizate în vederea consacrării, pentru a ajunge apoi la modernitatea târzie din prezent. „Proiectul iluminist” a inițiat un set eminamente novator de opțiuni economice, politice, culturale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor era dublu: pe de o parte, să caracterizeze cele două tipuri de societăți și, pe de alta, să analizeze tranziția de la una la cealaltă. Să încercăm acum să identificăm conceptele centrale cu care au operat, insistând în principal asupra convergențelor care au generat distincția lor discursivă. Transgresăm astfel diferențele dintre autori și insistăm doar asupra acelor concepte referențiale care au generat presupozițiile specifice ale unei abordări pe care o considerăm ca iluministă prin origini și în multe privințe continuatoare peste
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stiluri de viață relativ omogene, defineau identități, destine și practici sociale, culturale, ideologice și politice profund diferențiate și opuse, în modernitatea reflexivă, ele își pierd în mare parte relevanța. Odată cu aceasta, raportarea la clasele sociale, pentru a explica diferențieri sau convergențe în economie, politică sau cultură, s-a diminuat în mod remarcabil. Mai mult, utilizarea conceptului de clasă apare astăzi ca un indiciu ideologic al identificării cu un „proiect iluminist” de analiză socială și de distanțare față de practicile culturale și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a lucrărilor din vest, trebuie făcută o distincție între lucrările publicate înainte și după 1990. Cele de dinainte de 1990 fie se concentrau exclusiv pe propria societate, pe care însă o analizau dintr-o perspectivă universalistă, fie anticipau un gen de „convergență” economică sau chiar politică a țărilor comuniste cu cele capitaliste, fie demonstrau inevitabilitatea eșecului proiectului comunist de dezvoltare sau modernizare. Lucrările de după 1990 au urmărit numai rareori, și atunci episodic și cu titlu de „excepționalitate” (așa cum a făcut R. Inglehart
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pot avansa judecăți de valoare despre natura schimbărilor. Orice judecată de valoare se face însă în temeiul unuia sau al mai multor criterii ce sunt exterioare și astfel ipostaziate încât să indice un sens sau o direcție socială a schimbărilor. Convergența sau divergența semnificațiilor asociate schimbărilor cu sensul sau direcția ipostaziată și dorită a devenirii sociale fundamentează orientarea judecății de valoare. Ne amintim că Lyotard, în Condiția postmodernă, se referea la legitimarea unei „narațiuni” sau a unui tip de cunoaștere socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o astfel de specificitate în modul de schimbare și reconstituire a drepturilor de proprietate sau a tipurilor de tranzacții sociale, economice și culturale, în distribuția și operarea stimulentelor de tip materialist, în funcționarea comunităților, în constituirea și manifestarea inegalităților, în convergențele și divergențele ce apar între spațiul public și cel privat, în modurile de relevare a individualizării sau în funcționarea instituțiilor și organizațiilor; în definitiv, în aproape oricare dintre spațiile și modurile constitutive ale societății noastre bulversate. Numai că o astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
statului național și cea a persoanelor în perioada de tranziție postcomunistă sunt dependente de moștenirea istorică. Individualizare prin roluri și identități Tranziția postcomunistă a societății noastre, analizată din perspectiva individualizării recente, poate evidenția manifestări dintre cele mai interesante în privința moștenirii, convergenței și inovării. Astfel, nu ar fi lipsit de temei să explorăm o anume contemporaneitate a individualizării din această tranziție cu procese similare ale modernității reflexive din țările europene dezvoltate. Pe de altă parte, este firesc și necesar să explorăm acea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei lumi ce pare bine orientată macrosocial, dar confuză microsocial pentru individualitățile în acțiune. Din modul în care ni se prezintă situația actuală, ar rezulta că între sensul mișcării societății în tranziție și sensurile vieților individuale încă nu există nici convergențe profunde, nici medii active de comunicare și nici măcar contestări consecvente, riguroase și reciproce de amploare. Cele două universuri sunt prinse într-un paralelism pe care unii l-ar putea analiza cu instrumentele reci ale unei raționalități de tip more geometrico
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de fundamental de la traiectoriile majore ale construcției societăților occidentale încât să facă superfluă orice comparație. Diferențele existente și induse de timpul dezvoltării sunt compensate de ritmurile și direcțiile dezvoltării, astfel că putem detecta decalaje, dar și anticipări, divergențe, dar și convergențe. Dincolo de variații, care oricum sunt inevitabile în spațiile sociale circumscrise cultural, geografic și istoric, mi se pare important să identificăm, atunci când este posibil, și elemente comune. Este ceea ce voi face în continuare prin explorarea formelor de individualizare din societatea noastră
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
25% în Canada, Danemarca sau Franța). Deocamdată, nu dispunem de date concrete privind coeficientul Gini al distribuției bogăției sau privind concentrarea bogăției în România. Totuși, privatizarea masivă și transferul bogăției în afară sau în proprietatea celor din interior indică o convergență rapidă cu țările dezvoltate. Totodată, cota unică de impozitare, nivelul scăzut al salariului minim pe economie sau lipsa sistemelor private de pensii și de asigurări de viață oferă indiciile unei tendințe de accentuare a inegalităților dintre venituri și de ajungere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în care era localizată. Cealaltă era centrată pe corporațiile economice, asociațiile non-profit (voluntare) și organizațiile publice (asociate statului). Cu cât o societate înaintează în dezvoltare și modernitate, cele două structuri de organizare devin tot mai paralele, eliminând orice formă de convergență sau interferență a lor. Perioada comunistă a dus la extrem o astfel de tendință. Firmele economice, organizațiile politice sau cele guvernamentale tind să nu se mai bazeze pe relații de familie, de clan familial sau de „nepotism”, ci pe relații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de prezentare socială simboluri decorative considerate tradițional ca fiind feminine: cercei, brățări, coliere și un întreg evantai de obiecte cosmetice. În vestimentație și în decorarea cosmetică, bărbații devin mai efeminați, iar femeile mai masculinizate, parcă printr-un efort comun de convergență accentuată a genurilor. 3. Stilistica feminității contemporane nu se vede doar pe stradă, în sălile de spectacole și petrecere sau la locul de muncă. Pentru a-i observa extinderea, să începem cu locul tradițional al bucătăriei, pentru că aici era plasată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
am referit la faptul că mobilitatea într-o economie de piață generalizată este una a individualităților eliberate sau care se eliberează de orice constrângere familială. Mobilitatea pe deplin liberă pentru toți și disoluția familiei sunt convergente. Pentru a înlătura această convergență distrugătoare a familiei, este nevoie de sacrificiul unuia dintre membrii cuplului familial, de regulă a soției. Individualizarea, independența economică și autonomia personală salvează - de fapt, forțează - femeile să iasă din acest ritual al sacrificiului. Cerințele instituționale ale pieței, efectele modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corespund, însă care sunt percepute ca având valori de întrebuințare, adică de certificare a angajării pe piața muncii, complet diferite. Arbitrii pieței academice actuale par să fie banii și valoarea diplomei. Numai că efectele acțiunii lor nu apar într-o convergență clară, în sensul că o diplomă mai valoroasă ar fi neapărat mai scumpă. În SUA, universitățile de elită trebuie să subvenționeze taxele de studii plătite de studenți, pentru că oricât ar fi de mari, încă nu reușesc să acopere cheltuielile. Prestigiul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să aibă trei caracteristici: centralitate (să se afle sau să fie asociați cu sectoare constitutive fundamentale ale unei societăți), intensitate (efectele lor să nu fie marginale, ci să aibă acea forță care poate orienta în direcții diferite constituirea instituțiilor) și convergență (factorii identificați să aibă efecte cumulative). În continuare, voi admite că factorii ce îndeplinesc aceste trei condiții de selecție sunt următorii: 1. tendințele demografice și ratele de participare în sistem, 2. conducerea și finanțarea învățământului superior, 3. alternativele organizaționale și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lansează în cercetare fără prejudecăți, recurge masiv la analiza de text și împărtășește cititorului întreaga dinamică a raționamentelor și emoțiilor estetice pe care își întemeiază concluziile, extrem de nuanțate, de o fermitate prudentă, evitând tranșanța simplificatoare. Sunt semnalate eclectismul, confluențele și convergențele poeților aparținători, în principiu, unor „curente” diferite, inclusiv tradiționalismului. Autorul precizează că și-a limitat aria la poezia de expresie modernă, dar explică și că termenii „modern”, „modernism”, „modernitate” au fost întrebuințați largo sensu, în înțelesul lor generic, cuprinzător. De
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru și inițiativa individuală, personalizată. Programul are, așadar, ca piloni liberalismul, pluralismul, umanismul, convergența și sinteza între valorile naționale și universale, echilibrul axiologic, raționalismul și spiritul critic, implicarea și responsabilitatea individuală. Altă lucrare, Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română (1996), prelungește în mod convergent opțiunile unui teoretician al ideilor, pentru care rațiunea
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
valori precum eroismul sau creativitatea rămân cardinale. În generația tinerilor formați la începutul anilor ’90, prioritatea convingerilor politice a declinat mereu această prioritate a ordinului etic față de orice epistemologie alternativă. Aspiram mai ușor, din convingere sau printr-o suită de convergențe, la titlul de „golan” mai degrabă decât la cel de „academician” - ambele revendicate glorios de Eugène Ionesco. Discuțiile avute la Asociația Foștilor Deținuți Politici au însemnat mai mult decât comentariile de manual la autori precum Eminescu, Caragiale sau Eliade. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]