14,037 matches
-
a "ajunge în mod natural la primele simțiri de cinste, de demnitate și de remușcare morală, aflându-se alături de semenii lor într-o experiență socială trăită, iar nu povestită" (Rădulescu-Motru, 1996: 141). Ideologia românismului includea și organizarea producției în mod cooperatist, pe sate, cu scopul de a ameliora situația celor care muncesc. Iar dreptul satelor este promovat fără să se ceară ceva împotriva orașelor. Muncitorul agricol, datorită limitelor câștigului ce-l poate obține, trebuia totuși ocrotit în mod deosebit față de cei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înregistrează și importante efecte în plan social: sărăcire, migrație spre oraș, îmbătrânirea populației de la sate, efecte vizibile încă și în 1989. Literatura de specialitate menționează și alte efecte negative ale procesului de colectivizare: polarizarea excesivă a proprietății funciare pe sistemul cooperatist, accentuarea etatizării agriculturii, diminuarea resurselor umane ale agriculturii (exodul populației), îmbătrânirea și feminizarea lucrătorilor agricoli, abandonarea unui număr mare de gospodării, dotare tehnică insuficientă a exploatațiilor agricole, lipsa cronică a mijloacelor financiare, rezultate economice slabe.( Neagu, Stanciu, 1996: 41-42). Rezultatul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2003: 8) Pe lângă aspectele ei negative, colectivizarea a însemnat și investire în agricultură, îmbogățirea tehnologiilor, a activității manageriale, organizarea producției. Situația rămâne oarecum neschimbată cu excepția degradării continue a agriculturii românești până în 1991, când, prin Legea Fondului Funciar (Legea 18), proprietatea cooperatistă asupra terenurilor și a bunurilor existente în cooperativele agricole este desființată și se reconstituie dreptul la proprietate privată. Legea a avut un caracter retrospectiv, ea încercând să repare răul făcut de regimul comunist în ce privește proprietatea funciară, și din acest motiv
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aspecte. Diferențele de formă de organizare a activității instructive conduc, prin forța lucrurilor, la diferențe de eficiență a metodologiei aplicate. Activitățile frontale cu grupuri mari (ani de studiu) se vor desfășura sub formă de prelegeri, conferințe sau cursuri televizate. Activitățile cooperatiste În colectivul clasei, destinate elaborării unor noi concepte, rezolvării de probleme, influențării atitudinilor și opiniilor etc., reclamă discuția sau dezbaterea În comun. Munca În echipă este convenabilă efectuării unor lucrări experimentale de laborator, unor aplicații practice de teren etc., după cum
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
creează premisele ca acest compendiu de măsuri - educație, condiții de viață decente, infrastructură - să preia din inegalitățile care se propagă prin actualul model de dezvoltare. „Economia socială constituie o formă de economie distinctă de cea capitalistă și cea centralizată. Organizațiile cooperatiste, nonprofit și de ajutor reciproc, fundațiile, sindicatele și organizațiile nonguvernamentale etc. sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a răspunde nevoilor emergente și de a cunoaște nevoile societății, mai ales În perioadele de criză marcate prin transformări socioeconomice importante.”<footnote Bouchard
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
inclusiv cei mai puțin dotați să poată puncta pentru grup: echipele sunt eterogene și membrii nu intră în competiție decât cu alții aflați la acelați nivel. Între folosirea sporadică a unor astfel de metode și restructurarea curriculum-ului după principiile cooperatiste profesorul poate opta între programe variate de instruire. Oricum, metodele descrise mai sus izbutesc, așa cum atestă multe cercetări, să amelioreze considerabil motivația elevilor, stimulându-le interesul pentru succesul grupului din care fac parte. Ele conduc la rezultate deosebite în acceptarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihologiei asupra educației și abordarea psihologiei sociale? 2. Enumerați caracteristicile clasei de elevi care o recomandă drept grup primar. 3. Comparați structura de scopuri cooperativă a clasei cu structura competitivă. Care sunt avantajele oferite de prima și care sunt configurațiile cooperatiste cele mai eficiente? 4. Cum influențează identitatea socială negativă comportamentul elevilor aflați în situație de eșec școlar? 5. Descrieți atribuirile posibile ale unui elev care a primit o notă slabă și repercusiunile acestora asupra sentimentului eficienței personale. Capitolul XIVtc "Capitolul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească, preciza M. Manoilescu (1891-1950), este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Pentru ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la capitolul venituri, realizarea excedentelor s-a făcut pe scăderea cheltuielilor, îndeosebi a celor sociale. Principala direcție a cheltuielilor publice era de acoperire a pierderilor din economie. Astfel, la 31 decembrie 1989, circa 5 100 de unități economice de stat, cooperatiste sau obștești, au obținut pierderi de 171,3 miliarde lei, iar totalitatea unităților economice mai aveau pierderi reportate din anii precedenți și neacoperite în valoare de 213,2 miliarde lei (Văcărel, 2001, p. 29). De notat că, în acea perioadă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cel autoritar, cum ar fi de așteptat într-o instituție ierarhică. Repartiția celor trei stiluri de conducere în funcție de tipul psihologic se poate urmări în tabelul următor: Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 ISTJ 1 3 5 9 INTJ - - 1 1 ESTP - - 3 3 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - - 1 1 Total 5 13 21 39 Tabelul 3. Frecvența stilurilor de conducere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Tabelul 3. Frecvența stilurilor de conducere în funcție de tipul psihologic în cazul eșantionului de militari Urmărind rezultatele din tabel se poate constata că 21 (52,5%) de subiecți aplică un stil de conducere participativ, 13 (32,5%), un stil de conducere cooperatist și numai cinci militari (12,5%) pe cel autoritar. Un singur subiect având tipul psihologic ISTJ a obținut punctaje egale pentru două stiluri de conducere - cooperativ și participativ. Acest lucru semnifică faptul că fie un stil de conducere nu s-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un stil dominant - cel la care ne-am referit -, utilizat cu cea mai mare frcvență, și un stil de rezervă, folosit atunci când cel dominant este inaccesibil. Stil de conducere Stil psihologic Frecvența stilului de conducere autoritar Frecvența stilului de conducere cooperatist Frecvența stilului de conducere participativ Total ESTJ 7 10 6 23 ISTJ 6 3 2 11 INTJ - 1 - 1 ESTP - 2 - 2 ENTJ 1 - 1 2 ESFJ - 1 - 1 Total 14 17 9 40 Tabelul .4. Frecvența stilurilor de conducere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-și recunoaște valoarea personală. Calitatea și extensia acestor efecte vor afecta direct eficiența activității de conducere. Are loc o extensie a responsabilităților, acestea devenind ale tuturor membrilor organizației și nu doar ale staff-ului. Trecerea de la stilul autoritar la cel cooperatist și participativ, de la rigiditate la flexibilitate în organizațiile militare nu înseamnă abandonul puterii, ci o altă manieră de a privi autoritatea. Chiar dacă spiritul ierarhic se conservă, el capătă alte forme de manifestare. În ceea ce privește distribuția stilurilor de conducere pentru tipul psihologic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cele trei niveluri ierarhice pentru stilul de conducere, am efectuat un test statistic c2. Repartiția stilurilor de conducere pe cele trei niveluri ierarhice este cea din tabelul următor: Stil de conducere Nivel ierarhic Stil de conducere autoritar Stil de conducere cooperatist Stil de conducere participativ Total Nivel I (direct subordonat staff-ului) 2 3 6 11 (28,21%) Nivel II (subordonat primului nivel) 2 4 7 13 (33,33%) Nivel III (subordonat nivelului II) 1 6 8 15 (38,46%) Total
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la nivelul grupului pentru cele trei stiluri de conducere, am efectuat, de asemenea, un test statistic c2. Repartiția stilurilor de conducere pe cele două tipuri psihologice este următoarea: Stil de conducere Stil psihologic Stil de conducere autoritar Stil de conducere cooperatist Stil de conducere participativ Total ESTJ 3 10 10 23 (71,87%) ISTJ 1 3 5 9 (28,13%) Total 4 13 15 32 Tabelul 7. Repartiția stilurilor de conducere pe cele trei niveluri ierarhice Rezultatele testului de statistică, evaluate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologice cele mai frecvente în organizația militară, ESTJ și ISTJ. Se constată astfel un grad crescut de similaritate a personalităților, ceea ce antrenează o uniformitate a stilurilor de conducere. Stilul de leadership cel mai frecvent este cel participativ, urmat de cel cooperatist. Stilul de rezervă este cel autoritar. Prin aplicarea corelației bivariate Pearson, s-a stabilit că dimensiunea P se corelează negativ cu stilul de conducere autoritar, iar T cu stilul cooperatist, însă în mod pozitiv. Prin aplicarea testului c2 s-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
leadership cel mai frecvent este cel participativ, urmat de cel cooperatist. Stilul de rezervă este cel autoritar. Prin aplicarea corelației bivariate Pearson, s-a stabilit că dimensiunea P se corelează negativ cu stilul de conducere autoritar, iar T cu stilul cooperatist, însă în mod pozitiv. Prin aplicarea testului c2 s-a constatat că nu există diferențe între stilurile de leadership și tipurile psihologice în ceea ce privește distribuția lor ierarhică. Rezultatele obținute demonstreză rolul pe care îl joacă preferințele cerebrale în nuanțarea comportamentelor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperatist sau participativ. Este de așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate și un anumit mod de funcționare cognitivă, stâng sau drept. Este de așteptat ca la liderii militari, datorită etapelor de pregătire și verificare, preponderente în atingerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și disparate, la ferme publice mari și unitare, dotate cu mașini și date științifice, capabile să producă o foarte mare cantitate de cereale pentru piață”. Acest vis fusese amânat În 1921. În anii 1920, existaseră vagi speranțe că un sector cooperatist În expansiune treptată ar putea acoperi până la o treime din nevoile de cereale ale țării, Însă, de fapt, sectorul acesta (ce cuprindea și fermele de stat și cooperativele), care folosea 10% din forța de muncă, producea de abia 2,2
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vedere al planificatorului de la centru, un mare avantaj al colectivizării este faptul că statul decidea ce cantități din fiecare specie se vor semăna. Pe baza nevoilor de cereale, carne sau produse lactate, statul putea, teoretic, să dea instrucțiuni corespunzătoare sectorului cooperatist. În practică, planurile de Însămânțare impuse de sus erau adesea complet nerealiste. Departamentele funciare care elaborau aceste proiecte știau prea puțin despre recoltele pe care le comandau, despre ce anume era nevoie pentru a le cultiva În fermele respective sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a le cultiva În fermele respective sau despre condițiile de sol locale. Cu toate acestea, cotele trebuiau respectate, și chiar erau respectate. În 1935, când A. Iakovlev, aflat În fruntea Departamentului pentru agricultură din cadrul Comitetului Central, a cerut ca fermele cooperatiste să fie conduse de „cadre permanente” care „să Își cunoască Într-adevăr domeniul”, se Înțelegea că nu așa stăteau lucrurile cu cei care ocupaseră aceste funcții până atunci. O idee cu privire la dezastrul provocat de Marea Epurare din 1936-1937 ne dă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ore. Așadar, fiecare etapă a cultivării lor necesită manevrare atentă și viteză, fiindcă altfel totul este pierdut. Nu este deci de mirare că fructele și legumele - culturi mic-burgheze - nu erau, În general, produse În colhozuri, ci În gospodării individuale. Sectorul cooperatist lăsa, Într-adevăr, obținerea acestor produse pe seama acelora care aveau interesul, motivația și priceperea necesare. În principiu, aceste culturi pot face obiectul activității marilor Întreprinderi centralizate, Însă trebuie să se acorde o mare atenție Îngrijirii plantelor și forței de muncă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cât arahide, ar fi făcut aceasta În condiții foarte neeconomice. Modernismul extrem capitalist și utopic care a inspirat această inițiativă nu a fost mai potrivit pentru Tanzania decât avea să fie modelul de sat planificat și de producție socialistă și cooperatistă care l-a inspirat pe Nyerere. Satele și agricultura tanzaniană „Îmbunătățită” Înainte de 1973 Marea majoritate a populației rurale tanzaniane era În afara controlului statului din punct de vedere al lizibilității și aproprierii. La momentul obținerii independenței, se estima că 11 din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
oamenilor Îi va transforma profund pe aceștia. Lui Nyerere Îi plăcea să pună În contrast ritmul de lucru autonom și lipsit de strictețe al cultivatorilor tradiționali cu disciplina interdependentă și strictă din fabrici. Satele dens populate, cu regim de producție cooperatist, aveau să apropie populația tanzaniană de acel ideal. Este de Înțeles că locuitorii de la țară ezitau să se mute În noile comunități planificate de stat. Experiența lor trecută, fie de dinainte de independență, fie de după obținerea ei, le Întărea scepticismul. Cultivatori
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
plasma germinativă exotică a unui soi mexican rar. În acest caz și În multe altele, salvarea a venit doar de la diversitatea genetică creată În cursul unei istorii Îndelungate de către nespecialiști. Asemenea ordinii formale din zona planificată a Brasíliei sau agriculturii cooperatiste, existența agriculturii moderne simplificate și standardizate depinde de prezența „geamănului rău”, asigurat de practicile neoficiale și de experiența pe care, În cele din urmă, o parazitează. Catehismul agriculturii extrem-moderniste Modelul și promisiunea modernismului agricol american au deținut supremația absolută În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]