2,082 matches
-
mod expres, celor talentați și înalt calificați de către "statele regiune", (Uniunea Europeană sau Nafta), de către organizații și instituții inaționale oferite angajaților lor (IT, filarmonici, firme de modeling, lanțuri de restaurante etc. dar și ONU, FMI, UNICEF, Parlamentul European etc.), este firească copierea sau replicarea unor mai bune conduite sau schimbarea convingerilor spre cosmopolism și a atitudinilor spre universalitate. Fiecare dintre fenomenele menționate au contribuit la întemeierea culturii societății globale, însă fără îndoială revoluționare rămân telecomunicațiile și internetul. Telecomunicațiile și internetul Problema cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
celor două veacuri de istorie avute în discuție, educația adulților se datorează atât clerului, cât și dascălilor, gramaticilor și copiștilor. Culturalizarea diferitelor categorii de oameni tineri sau maturi este întreprinsă de acești cărturari, care au desfășurat o intensă activitate de copiere a diverselor scrieri. Drept exemplificare, precizăm că dascălul de slavonie de la Sf. Gheorghe-Vechi din București semnează 13 copii, Radu Lupescu, logofețel din Țara Românească, semna 8 copii, din care 5 copii de cronici, dascălul Ioan Duma din Brașov semna 8
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și adesea inactivează genele supresoare tumorale. Astfel, transmiterea informației genetice conținută în genom, poate fi alterată de-a lungul numeroaselor generații de cicluri celulare în care are loc replicarea ADN. Fenomenul poate fi comparat cu dactilografierea unui text a cărui copiere poate strecura spontan o eroare, de pildă scrierea greșită a unei litere a cărei frecvență de apariție este apreciată a nu fi inițial foarte mare: una la 107 litere. Acest număr mic de mutații spontane (1 la 10 milioane de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Toate aceste alterări care se produc mai ales în perioada intermitotică, se traduc prin mutații, deleții, inserții etc. Mecanismele moleculare de reparare ADN și boala canceroasă Reținând ideea după care desfășurarea normală a vieții în filogenie și ontogenie depinde de copierea fără greșeli „esențiale“ a informației ereditare codificată în ADN, observăm că în natură sunt admise totuși și copieri „cu greșeli mici“, erori care nu periclitează homeostazia în ansamblul ei. Supus unui continuu bombardament al stresorilor ambientali sau al celor proveniți
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Mecanismele moleculare de reparare ADN și boala canceroasă Reținând ideea după care desfășurarea normală a vieții în filogenie și ontogenie depinde de copierea fără greșeli „esențiale“ a informației ereditare codificată în ADN, observăm că în natură sunt admise totuși și copieri „cu greșeli mici“, erori care nu periclitează homeostazia în ansamblul ei. Supus unui continuu bombardament al stresorilor ambientali sau al celor proveniți din mediul intern al organismului, genomul tuturor viețuitoarelor a cumulat în filogenie și continuă să acumuleze și în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și o înlocuiesc cu fragmente de nucleotide corect așezate din punct de vedere al legilor complementarității și secvenționalizării. În ultimii 10-15 ani, diferiți cercetători au descris: a) sistemele enzimatice care sesizează și alarmează asupra existenței unei infidelități în opera de copiere efectuată în timpul replicării ADN; b) mecanismele de reparare a ADN-ului alterat. Concomitent au fost definite etiopatogenic și o parte din sindroamele care au la bază deficiențe ale sistemelor reparatorii ale ADN (tabelul 3-2). În cele ce urmează, vom expune
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
instituțională a democrațiilor consolidate. Din nou dat fiind contextul, opțiunea pentru un regim politic de factură prezidențială ar putea altera fragila democrație românească și ar agrava tendința personalizării instituționale. Este ceea ce s-a întâmplat în multe state sud-americane, acolo unde "copierea" prezidențialismului de tip SUA a sfârșit în variate forme de autoritarism, date fiind, desigur, și "modificările" operate în sens contextual: "Dificultățile generate de modelul pur al prezidențialismului au condus într-un număr de țări latino-americane la norme constituționale sau practici
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care se apropie foarte mult de modelul uman de desăvârșire imaginat de el din copilărie: oameni care, în tăcere, într-o rânduială desăvârșită și o bună cuviință fără cusur, duc la bun sfârșit pravila în biserică, pregătitul mâncării în bucătărie, copierea cărților în chilie. Oameni care se întrețin din lucrul propriilor mâini și care viețuiesc într-o comuniune desăvârșită cu natura, cu Dumnezeu, cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
intra în ascultare îl face pe Platon să se apropie și aici de oameni profund înduhovniciți, a căror amintire o va purta peste ani. Astfel, îl cunoaște pe Dorotei, egumenul schitului Dălhăuți, pe eremitul Rafail, care își asigura traiul din copierea cărților Sfinților Părinți, pe Dometie, egumenul schitului Trăisteni. Îl cunoaște aici și pe schimonahul Proterie, ucrainean din Poltava, care, în fiecare zi la prânz hrănea din belșug păsările cerului care i se așezau pe umeri și pe cap, însoțindu-l
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
români. Paisie nu face nici o deosebire între unii și alții, îi consideră pe toți fii duhovnicești. Îi păstorește pe toți, îi învață atât cu lucrul mâinilor (rucodelia-făceau linguri de lemn și le vindeau), cât și cu lucrul minții (citirea și copierea textelor patristice). Din lipsă de spațiu, se mută cu toți ucenicii săi la chilia Sfântului Constantin, apoi la schitul Proorocului Ilie. Dar mai cu seamă, îi cheamă pe toți la practicarea Rugăciunii lui Iisus, la apropierea de Dumnezeu și de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unei isihii care îl izolează de tumult, întocmai cum ostrovul din mijlocul râului îl izolează de restul lumii. În această împărăție a liniștii, cărțile sunt centrul vieții, căci, aflăm din text, monahul Isihie, se îndeletnicește de ani de zile cu copierea cărților Sfinților Părinți. Este un refugiu de liniște pe care tânărul pelerin și-l dorește din tot sufletul. Este însă de trei ori respins de sihastru, în dorința sa de a-i rămâne alături. Tărâmul liniștii îl respinge. Așadar, inițierea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Onufrie de la schitul Cârnu, care își trecea ziua rugându-se, citind psalmi și meșterind tot felul de obiecte de folos din coajă de tei. Lui i se adaugă ieromonahul Rafail, care, trăind în completă izolare, se ocupa ziua întreagă de copierea cărților cu scrieri patristice, din această muncă de copist câștigându-și și cele necesare traiului zilnic. Alții doi, Dositei și Timothei ne sunt prezentați ca trăind retrași, undeva între munți, unde își poartă de grijă complet singuri, îngrijind de propria
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care va fi aplicată într-un mod tolerant. Cît despre adeziunea mai strînsă a maselor la obiectivele principale ale fascismului, este clar că în ajunul războiului, consensul obținut de regim cu cîțiva ani mai devreme, este serios determinat. Accentuarea totalitarismului, copierea modelului străin pe care italienii îl resping imediat, teama de un conflict a cărui inevitabilitate Mussolini o afirmă permanent, ca și efectele persistente ale crizei și austeritatea cerută de opțiunea autarhică a puterii, contribuie toate la îndepărtarea unei mari părți
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mâine, mă voi cufunda ca un budist în trecut, mai ales în trecutul nostru atât de măreț în fapte și oameni". Aici era încântat de perspectiva rafturilor doldora de cărți, aici avea sa facă exerciții de paleoslavă, de gramatică latină, copieri de documente slavo-latino-bizantine. Într-o deplină liniște a spiritului, detașându-se total de lumea exterioară cu toate banalitățile și nimicniciile ei, aici poetul și-a înzecit puterea de muncă intelectuală. Ne întoarcem în timp, însă, pentru a urmări drumul fascinant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
exemplu: lipsa scrisorilor inedite ale lui Eminescu adresate Veronicăi Micle, scrisori date tiparului în anul 2000. Apoi, va fi necesară o ediție transcriptată a manuscriselor eminesciene, ediția Eugen Simion, care a salvat, pur și simplu, manuscrisele de la distrugere totală, prin copiere, rămânând, totuși, deficitară fără textul transcris în tipar. Acum, se fac și demersuri pe lângă Mitropolia Sucevei pentru salvarea casei Veronicăi Micle de la Văratic. În fine, o altă miză majoră a prieteniilor de azi este impunerea transmodernismului și a transdiciplinarității drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prin această conștientizare a faptului că suntem de fapt o singură națiune, iar această luciditate comunitară s-a datorat celor care au scris și tipărit În acel idiom, cu rezonanțe latine, ce se vorbea prin aceste locuri - la Început prin copierea unor texte vechi, bisericești, În literă slavonă, apoi prin saltul spre litera, grafia latină și apoi printr-o producție impresionantă de texte originale, literare și istorice care au fixat aceată „descoperire” a unei origini comune ca și a capacității acestei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
precum și câteva scrisori ale ei, care poate vă vor interesa. În privința caietelor ce voiați să le copiați, nu mai trebuie să vă faceți o problemă, căci am găsit o posibilitate de reproducere rapidă, pagină cu pagină. Se poate deci elimina copierea lor manuală. În speranța că voi primi În curând vești, vă rog să transmiteți D-nei Dimitriu respectuoase omagii, iar pentru Dvs. aceleași sentimente. Ovidiu Ionescu </citation> <citation author=”IONESCU Ovidiu” loc="București" data =”14.8.1975”> Stimate Domnule Dimitriu, De
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și loc, le-ar putea transcrie (de mână sau xerox) contra cost. Am mai procedat așa cu Sibiul și Clujul și am văzut că o sumă, chiar modestă de una-două sute de mii poate stimula câteva ceasuri de căutare și copiere. Ce fac eu acum e o simplă Încercare - cum se zice Îmi fac datoria de a Încerca, fiindcă nu văd altă soluție. Prin urmare: E. Lovinescu menționează, la 5 mai 1937, o cronică la romanul Diana a unui Slavov (și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vă pot trimite eu un exemplar. Mă bucur că Între cele 33 personalități a fost inclus și vechiul meu bun prieten C.(onstantin) Sturzu, cu care am avut legături prietenești și culturale neîntrerupte. Dacă doamna Sturzu v-a dat spre copiere scrisori de la mine și de la Ovidiu Papadima, Înseamnă că aveți acum ceva material pentru viitoarea monografie. E bine, totuși să apelați și la d. Papadima. Știu că el a scris un amplu și judicios studiu care trebuia să prefațeze Vatra
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
secolul al XIV-lea. După cum remarca Emil Turdeanu, Panegiricul fusese destinat de Eftimie țarului bulgar Ivan Șisman. Iacov a scos din copia sa numele țarului, ceea ce arată că aceasta era destinată spre lectură lui Ștefan cel Mare, cel care comandase copierea panegiricului. Era, așadar, o preocupare constantă a domnului în legătură cu ........... în numele cărora avea să ducă lupta lui de cruciat. S-a făcut o apropiere între fresca de la Pătrăuți și fresca făcută de Piero della Francesca la Arezzo, în 1466. Stilistic este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau anumite stări de spirit ale sale în fața atâtor probleme de politică externă, cum judeca el locul Moldovei în context european, importanța strategică a acesteia. O literatură religioasă bogată s-a păstrat, în parte din vremea lui Ștefan cel Mare. Copierea unor cărți sfinte a început de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Atunci, călugării moldoveni, știutori de slavonie, au fost trimiși de Alexandru cel Bun la Constantinopol, după stabilirea bunelor raporturi cu Patriarhia constantinopolitană, ca să copieze scrieri sacre, înfăptuind, cum precizează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Putna, la Dragomirna și la Biblioteca Academiei, iar câteva în bibliotecile din Rusia. Copiștii din vremea lui Ștefan cel Mare aveau la îndemână, așadar, această zestre excepțională. Era nevoie să vină impulsul și să fie create condițiile materiale pentru copiere, lucrul la un manuscris durând cel puțin șapte luni. Ștefan cel Mare, prin daniile, prin scutirile acordate mânăstirilor, a creat condiții optime pentru desfășurarea unei impresionante activități cărturărești și artistice. Nu se știe și nici nu se va ști vreodată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în al 30 și 2-lea an al domniei lui și în timpul arhimandritului Paisie Scurtul, cu mâna păcătosului așa-zis Paladie, în anul 6977 (1499) și s-a început în luna septembrie 3 și s-a sfârșit în martie 23”. Copierea manuscriselor nu se limitează doar la cărțile absolut necesare oficierii cultului, cum sunt Mineele și Tetravanghelul. În 1470, „Eu, mult păcătosul Chiriac, am scris acest zlataust” pentru Ștefan voievod în mănăstirea sa Putna. Este vorba de Cuvântările Sfântului Ioan Gură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cum sunt Mineele și Tetravanghelul. În 1470, „Eu, mult păcătosul Chiriac, am scris acest zlataust” pentru Ștefan voievod în mănăstirea sa Putna. Este vorba de Cuvântările Sfântului Ioan Gură de Aur, manuscris care s-a păstrat la Putna. O altă copiere se va face în 1486, aflată acum la Moscova. În același an, „zisul monah” Casian copia o Psaltire, care se află acum la Moscova. În 1470, Casian copia o Psaltire, probabil la Putna, aflată acum la Sankt Petesburg. În 1472
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este o mare piedică ce se opune propășirii studenților", iar în prefața tratatului său de botanică arată că a dat la lumină această lucrare mânat de dorința "de a cruța, după putință, prețiosul timp al studenților, ce se pierdea prin copierea de manuscripte". Trebuie, însă remarcat că interesul pe care A. Fătu îl purta tineretului nu era mai puțin activ când era vorba de tinerii care, în locul studiilor școlare, luau drumul învățăturii unei meserii. El arată necesitatea de a se examina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]