5,110 matches
-
pot garanta. Era nevoie, prin urmare, de o nouă formă de organizare socială. Aceasta era corporația sau grupul profesional. Organizarea profesiunilor, construirea corpurilor profesionale, a corporațiilor, salvează dimensiunea morală, îndeplinesc o funcție morală. Astfel sursele puterii morale sunt familia și corporația, dând naștere unei noi solidarități. Dar ceea ce este cu deosebire important pentru noi aici este problema comunităților din mediul urban. În măsura în care acestea există în alte spații culturale și își produc efecte benefice, le putem clama și pentru noi necesitatea și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în toate societățile complexe, formele de loialitate se multiplică și diversifică în timp. "Unele dintre aceste loialități sunt față de comunități, în timp ce celelalte pot fi legate de poziția cuiva într-o categorie abstractă mai generală, de exemplu profesională, angajat al unei corporații, proprietar de locuință, cetățean" (Bender, 1991: 59). Trebuie să ne raportăm la adevărate lumi sociale radical diferite una comunitară, alta asociațională sau chiar complet abstractă. În perioada 1630-1870, comunitatea era puternic legată de localizare, de spațiul ocupat. Așa cum fusese și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
s-a dezvoltat cu segregarea populației în cartier în funcție de venit și ocupație, iar apoi în funcție de rasă și naționalitate. Aceasta a devenit cu deosebire evidentă în timpul și după Războiul Civil, o perioadă de rapidă expansiune industrială. Orașul a devenit ca o corporație marcată de ierarhie și de separarea claselor" (Cunningham, Kotler, 1983: 6). Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-a făcut simțită o dinamică în jurul orașelor, cu cei ce veneau de prin alte părți sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să devină cartiere. Programe ale orașelor model au fost realizate, având ca bază unul sau mai multe cartiere" (Cunningham, Kotler, 1983: 6). Dar numai guvernanții nu pot menține sau înnoi un cartier. Este nevoi ca mii de indivizi, familii, instituții, corporații ș.a.m.d. să investească energie, bani și timp. Dimensiunea economică și angajamentul sunt dominante. Dorința de a cheltui ceva în favoarea tuturor vine din loialitate și angajament față de cartier. Organizarea comunitară în SUA cuprinde în mod curent trei tipuri de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu sunt noi sau foarte diferite față de cele din trecut. O amenințare mai subtilă vine din lumea largă până la ușa europenilor din mediul urban și nu numai. Transportul rapid și neprohibitiv, televiziunea prin cablu, călătoriile de vacanță, migrația în masă, corporațiile multinaționale cu distribuție mondială și bugete de publicitate uriașe, toate acestea vin să excludă parohialismul, dar totodată să efaseze modelele distincte la nivel național ale vieții și organizării sociale. Efortul de integrare europeană este însoțit de cel de a ține
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dar aici este prezentă o controversă. Ca și noi, sunt mulți care consideră că cele două sunt diferite, în timp ce alții consideră că familia ar fi un tip de comunitate, dacă nu chiar comunitatea originară. Mai mult, unii consideră că nici "corporațiile" incluzând ghildele, breslele nu ar fi comunități, acestea din urmă structurându-se pe baze informale. Dar vorbind despre comunitarism avem în vedere diferite tipuri de comunitarism, complexitatea problematicii generând maniere de abordare multiple. De exemplu, chiar dacă acceptă ideea continuității comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bazate pe obișnuință, tradiție, credințe împărtășite și legături afective, în timp ce gesellschaft este bazată pe raționalitatea instrumentală. Tipologia grupărilor sociale apropiate de modelul gemeinschaft include familia, grupul de egali, vecinătatea, clubul social și secta religioasă. Modelul impersonal gesellschaft este evident în corporația de afaceri modernă, bazată pe relații contractuale, oraș, partide politice de masă și națiune. Forma cea mai simplă a voinței sociale este convenția, care stă la baza contractului. Apar astfel noi modalități de interacțiune socială, bazate pe convenție și care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o individualizare crescută a relațiilor umane, impersonalitatea, competiția și egoismul devenind treptat tot mai dominante. A patra fază reprezintă efortul societății moderne de a recupera prin tehnici de relaționare umană, securitate socială și asigurarea locului de muncă -, în contextul unei corporații private sau publice de gen gesellschaft, unele dintre avantajele comunitare ale societății mai vechi. Această fază poate fi numită, în manifestările sale extreme, și pseudo-Gemeinschaft. Familia este cel mai reprezentativ exemplu al uniunilor gemeinschaft. Prin naștere omul intră în aceste
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
specifică relația dintre master și discipol. Deși gemeinschaft corespunde perioadei tradiționale, iar gesellschaft celei moderne din istoria europeană, cele două sunt reprezentate ca ideal-tipuri, elemente gesellschaft fiind prezente în familia tradițională, la fel cum elemente gemeinschaft putem regăsi și în corporația modernă. În asociațiile gesellschaft, simbolizate de întreprinderea economică modernă și de rețeaua relațiilor legale și morale pe care aceasta se sprijină, esența este raționalitatea și calculul. Acest tip de asociație nu mai este cuprins nici în rudenie și nici în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un reper general cu rol de revelator al caracteristicilor relațiilor specifice diferitelor forme de agregare. "Comuna rurală și orașul încă mai pot fi înțelese ele însele ca mari familii, descendenții și gospodăriile individuale sunt considerate organisme elementare ale corpurilor lor; corporațiile, asociațiile profesionale acționează ca țesuturile și organele orașului" (Tönnies, 1977: 277). Plecând de la observațiile sintetice ale lui Tönnies din partea de final, într-o încercare de sistem, putem organiza ideile în următoarea formă: Comunitatea Forme de agregare Voința socială ca și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prea puține similitudini cu structuri deosebit de puternice cum erau ghildele (n Belgia sau breslele (n Țările de Jos, formele de asociere pe baze profesionale exercitau ș( la noi o anumită influență, dețin(nd monopolul asupra producției din diferite ramuri. Rebotezate "corporații" ș( menținute din necesități fiscale, ele nu mai dețineau (n noile condiții niciun monopol. (n foarte scurt timp, breslele practic au dispărut. Deși din punctul de vedere al dezvoltării ș( dinamicii productive desființarea lor a reprezentat un plus, din punctul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
discuțiile de specialitate sunt extrem de laborioase. Câteva din cauzele amintite ale procesului de globalizare sunt (Farazmand, 1999): * Acumularea de profit, ca și caracteristică esențială a capitalismului, ceea ce a dus la o expansiune continuă, cu orice cost, a organizațiilor economice și corporațiilor; Apariția piețelor globale de bunuri și forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și caracteristică esențială a capitalismului, ceea ce a dus la o expansiune continuă, cu orice cost, a organizațiilor economice și corporațiilor; Apariția piețelor globale de bunuri și forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
esențială a capitalismului, ceea ce a dus la o expansiune continuă, cu orice cost, a organizațiilor economice și corporațiilor; Apariția piețelor globale de bunuri și forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
globalizare și care se referă la aspecte materiale și schimbări culturale, legate de comportamente, atitudini, modele de viață (Halman, 1997). Există în primul rând schimbări plasate în planul economic integrarea piețelor, apariția economiei fără greutate (Giddens) adică economia științei, dezvoltarea corporațiilor multinaționale și transnaționale și apariția unei interconexiuni la nivel mondial între piețe de muncă, capital, producție de bunuri materiale. Mai este amintită și o diviziune globală a muncii, în care țările mai sărace oferă forță de muncă ieftină țărilor bogate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu curajul cum își imaginează cei străini de chirurgie. În Evul mediu, chirurgia era tolerată și rezervată pentru situațiile limită, practicată de persoane provenite din rândul preoților. În secolele XII-XIII, acestora li se refuză practicarea chirurgiei și astfel, se formează corporația chirurgilor din care făceau parte bărbierii chirurgi, fără a se bucura de prea multă stimă. O excepție a fost Guy de Chauliac, medic și chirurg al papilor (Avignon, secolul al XIV-lea). Sfinții Cosma și Damian erau patronii chirurgilor. Primul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
mediu de consum - 500010000 $/consumator/an). Se vând produse și tehnologii industriale, se cumpără licențe, brevete și tehnologii noi. Piețele acestor țări, mai cu seamă cele din Coreea de Nord, Taiwan, Singapore, Hong Kong, se deosebesc prin produse competitive și atrag, de regulă, corporațiile transnaționale. 4. Piețele țărilor industrializate (cu un nivel înalt de consum - mai mult de 10000 $/consumator/an) se manifestă în calitate de exportatori principali de tehnologii industriale 8.8.1. Dezvoltarea agriculturii biologice Producția biologică s-a dezvoltat foarte rapid după 1990
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
al Chinei" / 159 1. Dogma socialismului reconsiderată / 159 2. Un început modest încoronat de un succes răsunător / 160 3. "China nu este noua Japonie" / 165 4. Investițiile străine directe fecundarea potențialului chinez / 167 5. Geografia unei diplomații economice / 170 6. Corporațiile chineze adevărate amfibii, echipate pentru a cuceri lumea / 175 7. Din "capcana dolarului" se va ieși cum s-a intrat: treptat / 179 III. De la "uzina lumii" la o posibilă "uzină de cunoaștere a lumii" / 183 1. Ritmul de creștere instrument
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
stabilească și să le delimiteze în mod clar prerogativele. Absența acestora determină pierderi pentru ambele domenii. A câștigat domeniul privat din faptul că ani buni a lucrat fără reglementări și a generat criza? Nicidecum! Nu numai că multe bănci sau corporații au dat faliment sau au înregistrat serioase pierderi, dar domeniul privat ca atare traversează o perioadă extrem de critică din punct de vedere al încrederii și prestigiului. Nu vom oferi cifre și date, deși ele abundă, ci doar un fapt semnificativ
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
apel cu deosebire la ultimul factor. De ce? Stimularea consumului în contextul de astăzi al țării ar însemna creșterea deficitului. Dimpotrivă, în SUA se accentuează nevoia de economisire. Din aceleași motive financiare, investițiile nu pot fi așa de mari, pentru că atât corporațiile, cât și statul sunt confruntate cu probleme de lichidități. De aceea, președintele Obama a și solicitat un buget mare, de 3,6 trilioane de dolari, deci aproximativ o pătrime din PIB-ul țării, pentru a face față crizei din domeniul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
miliarde pentru contractorii implicați în Irak și Afghanistan în anul fiscal 2008 5 miliarde pentru Afghanistan și 25 de miliarde pentru Irak.68 Tabelul 2. Contractele în Irak și contribuțiile din timpul campaniei electorale din 2004 Poziția în funcție de valoarea contractului Corporația Valoarea totală a contractului (miliarde dolari) Poziția în funcție de ponderea din totalul contribuțiilor din partea mediului privat Valoarea contribuției (miliarde dolari) 1. Kellogg, Brown and Root 11,43 7 2,38 2. Parsons Corp. 5,29 10 1,40 3. Fluor Corp
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Sursa: "Contractors' Support of U.S. Operations in Iraq", Congress of the United States, Congressional Budget Office, August 2008, p. 13. Participarea firmelor private la exercițiul guvernării nu se reduce la domeniul militar. Exemplul invocat de Allison Stanger este cel al corporației Lockheed Martin, care primește anual mai mulți bani guvernamentali decât Departamentul de Justiție și cel de Energie. Lockheed Martin administrează corespondența la nivel național, calculează taxele, face recensământul, conduce expediții spațiale și monitorizează traficul aerian: "În această nouă lume, sectorul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
căruia trebuie să insistăm? El reprezintă consecința extremă a noului statut pe care l-a dobândit domeniul privat în sistemul american. Evident, și până acum statul intervenea prin diferite programe sau chiar prin sprijin direct pentru a salva bănci sau corporații din diferite situații dificile. Chiar dacă este vorba despre ban public, chiar dacă este vorba, până la urmă, de un management defectuos, chiar dacă au existat critici severe cu privire la baza legală și morală a intervenției statului, până la urmă asemenea acțiuni sunt acceptate. La mijloc
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
excesive s-a spart în anul 2000, când cotațiile la bursă ale companiilor dot-com s-au prăbușit, antrenând concedieri în masă, scandaluri privind practici contabile dubioase, pierderi și falimente financiare răsunătoare. Simbolul acestor prăbușiri în lanț l-a constituit falimentul corporației WorldCom, în acel moment, al doilea mare faliment din istoria SUA. Există cel puțin două aspecte care merită semnalate în legătură cu acest subiect. În primul rând, este frapantă asemănarea dintre balonul din domeniul IT și cel din domeniul imobiliar, care a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fie vehement contestate, fie înfățișate ca fiind dovada definitivă a unui dezechilibru dintre cercetarea efectuată în cadrul propriilor laboratoare și cea desfășurată în străinătate. Un astfel de raport, publicat în 2008, indică faptul că aproximativ 55% din bugetul de cercetare-dezvoltare al corporațiilor americane a fost externalizat către laboratoare și alte facilități din afara Statelor Unite (80,1 miliarde din totalul de 146 de miliarde de dolari).83 În sfârșit, cercetătorii care se referă la outsourcing vorbesc și despre inversarea fluxului tradițional al delocalizării dinspre
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]