1,430 matches
-
pe alții din multe puncte de vedere. Europa cosmopolită nu este opusul Europei națiunilor. Există o tendință de cosmopolitizare a țărilor din interior, dar într-o "societate a riscului", cu toate pericolele care ne pasc, nu devenim toți cosmopoliți. Condiția cosmopolită este o provocare pentru sociologie, dar cea mai mare parte a sociologiei clasice și actuale face studiul "societății naționale", deși există și preocupări de sociologie internațională: "teoria sistemului global" (Immanuel Wallerstein), "teoria regimului mondial" (John Meyer) etc. Sunt multe probleme
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
practică acceptată, o rutină și au apărut forme de conviețuire. A început să fie asociată cu mai buna capacitate de adaptare, văzută ca un aspect al progresului (oamenii și grupurile sunt diferențiate și după cât de mobili sunt; omul mobil, migrantul, cosmopolitul, nu este precum cel "legat de glie", nu e ca acela baricadat în casă, în fața televizorului, cu telecomanda lipită de palmă...). Sunt apreciați cei care aleg unde să locuiască, în care parte a orașului, în care oraș, în care țară
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Les sciences sociales en mutation, pp. 381-382. 50 Idem, p. 382. 51 Cosmopolitism provine din limba greacă kosmos pământ și polis oraș și desemnează ideea creării unei societăți globale și supranaționale (individul care aderă la ideea de cosmopolitism este numit cosmopolit). 52 Les sciences sociales en mutation, p. 224. 53 Idem, pp. 155-183. 54 Un ONG a identificat o listă a 25 situații de urgență pe plan umanitar, 23 dintre acestea fiind legate de conflicte. Națiunile Unite spun și ele că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
organizațiilor inter-naționale și a trusturilor economice multi și transnaționale o bază instituțională pentru instituirea și menținerea acesteia în modul în care o făceau instituțiile modernității. Prin urmare, aceste încercări se plasează în sfera idealului. Fie că promovează democrația globală, societatea cosmopolită sau o societate globală a libertății și a oportunităților egale (idee nu tocmai nouă, dacă avem în vedere atât proiecțiile socialiste, cât și pe cele liberale), astfel de abordări se colorează utopic, în condițiile în care ideologia rămâne să se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
diferă cultural. Cei doi poli ai dispozitivului cosmopolitanismului nu sunt pur și simplu antagonici; dimpotrivă, au rolul de a se tempera reciproc, fiind un indiciu al reflexivității sociale ce ar trebui să caracterizeze condiția umană globală. Într-o prezumtivă lume cosmopolită, definită din perspectiva "glocalismului etic", "(...) omul cosmopolit trebuie să aibă, în primul rând, un simț activ al apartenenței la lumea mai largă, să fie capabil să trăiască experiența unei "identități distanțate": o identitate ce nu se circumscrie total localității imediate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cosmopolitanismului nu sunt pur și simplu antagonici; dimpotrivă, au rolul de a se tempera reciproc, fiind un indiciu al reflexivității sociale ce ar trebui să caracterizeze condiția umană globală. Într-o prezumtivă lume cosmopolită, definită din perspectiva "glocalismului etic", "(...) omul cosmopolit trebuie să aibă, în primul rând, un simț activ al apartenenței la lumea mai largă, să fie capabil să trăiască experiența unei "identități distanțate": o identitate ce nu se circumscrie total localității imediate ci, în mod crucial, cuprinde conștientizarea a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
există garanții ale împărtășirii condiției globale de către grupuri și indivizi ce se situează, uneori, chiar în condiții de izolare locală sau care resping în mod deliberat tendințele globalizatoare. În plus, în actuala lume globală, în care această conștiință a ordinii cosmopolite a lucrurilor ar trebui să apară, este puțin probabil că instituțiile guvernamentale internaționale (de genul Organizației Națiunilor Unite) sau supranaționale (așa cum sunt cele specifice Uniunii Europene) ar putea instaura o astfel de dispoziție culturală (și merită să ne întrebăm dacă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
179, 184, 188, 189, 195, 199, 206, 211, 216, 223, 225, 244, 249, 258, 261, 266, 271, 275, 281, 285, 289, 294, 296, 298, 308, 311 contextual, 37, 38, 44, 212 contract, 161 contract politic, 161, 162 contract social, 161 cosmopolit, 306 cosmopolitism, 305 critica ideologiei, 125 critică, 12, 24, 28, 53, 76, 80, 87, 136, 138, 142, 144, 152, 196, 208, 213, 242, 247, 312 cultură, 119, 123, 131, 166, 188, 236, 281, 298, 301 cultură globală, 277, 281, 289
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la nivel global" (în op. cit., p. 165). 551 Ulf Hannerz, "Cosmopolitans and locals in world culture", în Mike Featherstone (ed.), op. cit., p. 239. 552 John Tomlinson, op. cit., p. 272. 553 Un exemplu este Anthony Giddens, care sugerează că "o atitudine cosmopolită nu va pretinde că toate valorile sunt echivalente, ci va sublinia responsabilitatea indivizilor și grupurilor față de ideile pe care le susțin și față de practicile în care se implică. Omul cosmopolit nu e o persoană care renunță la angajamente în maniera
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Un exemplu este Anthony Giddens, care sugerează că "o atitudine cosmopolită nu va pretinde că toate valorile sunt echivalente, ci va sublinia responsabilitatea indivizilor și grupurilor față de ideile pe care le susțin și față de practicile în care se implică. Omul cosmopolit nu e o persoană care renunță la angajamente în maniera diletantului, de exemplu -, ci un om care e capabil să exprime natura acestor angajamente și să evalueze implicațiile acestora asupra celor care au valori diferite" (Anthony Giddens, Beyond Left and
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
V și îi urmează la domnie Eduard VIII. Regina Mary îi va supraviețui 18 ani (1953) și va fi înmormîntată la capela St. George a castelului Windsor, alături de soțul ei. Caracterizare generală Spre deosebire de părintele său, Eduard VII, care fusese un cosmopolit (←), George nu vorbea nici o limbă străină. Este greu de explicat acest lucru: lene mentală, inaptitudine sau patriotism găunos? Este primul suveran de origine germană care nu vorbea germana, ba mai mult o considera a rotten language. În schimb, vorbea foarte
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
socială, ambele coincidente în plan european, dar profund specifice prin conținutul lor. Tocmai prin ideea de personalitate a culturii naționale și a organizării sociale E. a intrat în conflict cu orânduirea socială în care urma să activeze, care era însă cosmopolită. 1. Eminescu a perceput cu acuitate lipsa de perspectivă a șederii sale la Viena: comitetul în care activa la „România jună” fusese înlăturat, iar frecventarea cursurilor ca auditor extraordinar nu se putea finaliza cu act de studii. Se adăugau desigur
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la contactul cu alte mitologii și filozofii. El putea înțelege și asimila tot ce înțelepciunea umană a creat, dar nici un principiu străin de românism nu s-ar fi putut infiltra ca să-i corupă natura intelectuală, ceea ce îl va opune societății cosmopolite românești, care îl va respinge și persecuta. Având din partea Junimii, desigur la propunerea lui Maiorescu, asigurată o subvenție, E. pleacă, în aceeași toamnă a anului 1872, să-și continue studiile universitare la Berlin, unde se înscrie de data aceasta ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nutrimentul în organe specifice ale sale, și rămânând limbă romanică” (Ib.). Într-o clasificare a științelor, din 1 aprilie 1882, Eminescu vorbește de o „știință națională” specifică fiecărui popor, care se opune științelor naturale și matematicilor, „prin chiar natura lor cosmopolite”. Știința națională a românismului este numită de el „știința română” și cuprinde „știința istoriei, a limbei, a manifestărilor artistice, a vieții juridice, a datinilor. Acestea, spune el, întăresc vertebrele naționalității, acestea fac ca un popor să se cunoască pe sine
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbei, a manifestărilor artistice, a vieții juridice, a datinilor. Acestea, spune el, întăresc vertebrele naționalității, acestea fac ca un popor să se cunoască pe sine însuși, îl păstrează în originalitatea și tinerețea lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite”. Recunoscând caracterul romanic al limbii române, E. pune viitorul României pe seama componentei dacice a spiritului românesc. O nouă Romă, sau o nouă Dacie, urmează să fie construită prin deșteptarea spiritului celor cândva învinși, șansa viitorului revine, sau ar trebui să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
românești: ar exista, pe de o parte, substratul, „marea bucătărie țărănească“, moștenitoare a unei tradiții culinare băștinașe, „spectaculoasă și cu măduvă tracică“ și, pe de alta, la capătul opus al... mesei, adstratul cel mai recent: o bucătărie modernă, citadină și cosmopolită, adică foarte receptivă la influențe străine 10. Aceasta din urmă trăsătură, afirmă autorul, este cea din pricina căreia în mod eronat s-a afirmat „că nu există o bucătărie românească, că totul este împrumutat și furat“. Între aceste două straturi, ca
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
urmă trăsătură, afirmă autorul, este cea din pricina căreia în mod eronat s-a afirmat „că nu există o bucătărie românească, că totul este împrumutat și furat“. Între aceste două straturi, ca un fel de tampon, s-ar afla bucătăria „târgoveață“, cosmopolită și ea, dar izbutind să depășească importurile culturale prin inventivitate gastronomică, românizând astfel tot ceea ce a preluat de aiurea. Ea este mai veche decât modernitatea franțuzită a adstratului celui mai recent și pare a fi beneficiat de suficient timp pentru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Din nefericire pentru noi, nu... La fel de săraci erau și țăranii italieni, spre exemplu cei din Liguria (regiune din nord vestul „Cizmei“), care umpleau și ei flori de bostan. Găteala aceasta s-a păstrat până în zilele noastre. Până și un modernist cosmopolit în ale bucătăriei britanice, precum Jamie Oliver, a pregătit, în fața camerei de luat vederi, flori de bostan umplute... Tradiții culinare caracterizate prin izolare geografică și culturală („Insula Delta“, cum o numește Radu Anton Roman) ne mai oferă câteva unicate gastronomice
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
naționalizare a polentei i-a asigurat o viață îmbelșugată pe mesele italienești. Cum s-a întâmplat acest lucru? Deși este un fel de mâncare strict regional, polenta a stârnit interesul marilor bucătari italieni, aceștia oferindu-i o nouă existență, una cosmopolită, luxoasă și plină de inventivitate: există polenta cu homar sau cu icre negre! Dar nu numai italienii au reinventat gastronomic mămăliga; unii mari bucătari francezi, precum Jacques Maximin, au readus-o în prim-plan prin rețete ingenioase, cum ar fi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a secolului al XVI-lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] Mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ Aceeași influență a bucătăriei târgovețe (în acest caz, de inspirație turcească) a dus și la larga răspândire (inclusiv în mediul rural) a sarmalelor, „mâncarea națională a românilor“ (E. Niculiță Voronca), preparate de secole așa cum o facem și astăzi. Bineînțeles că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
domnești, boierești sau ciocoiești Așa cum am amintit mai sus, Radu Anton Roman face referire la mai multe „straturi“ ale bucătăriei românești: un substrat, „marea bucătărie țărănească“, un fel de nivel intermediar, bucătăria „târgoveață“, și adstratul cel mai recent, o bucătărie cosmopolită, modernă și citadină, din care citează doar ocazional. Volumul său nu cuprinde nici o rețetă din meniurile meselor boierești sau domnești. De ce? Pentru că în acest domeniu originalitatea nu există, totul este împrumut. Dar, pentru a avea o imagine completă a gastronomiei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
XVI lea, n.n.], nu se introdusese încă moda mâncărilor alese [citește „occidentale“, n.n.]. Cel mai mare ospăț se cuprindea în câteva feluri de bucate. [...] mâncări grecești fierte cu verdețuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ „Mâncări grecești“ ar trebui citit „mâncări turco-grecești“, căci ele ne-au parvenit tot prin intermediul turcilor, a căror artă culinară s-a format (și s-a rafinat) prin contactul cu grecii și cu bizantinii, dar și cu arabii (biblioteca imperială a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
imperativului economic, și se rezumă strict la ceea ce poate amplifica vânzările (sex și violență), însă sunt totodată mijloace de formare a tinerilor, prin care e promovată limba națională (sursa fiind capitala Jakarta), care unifică dialectele, aduce un elan modernist și cosmopolit și "personalitatea indoneziană", o "mitologie în care sunt puse în pagină legende populare, preamărirea trecutului, eroismul național", în producții puternic politizate.726 Banda desenată în Indonezia constituie o lectură urbană, și nu întotdeauna interesul pentru ea scade odată cu înaintarea în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
paradis culinar ca În naturile moarte ale picturii franceze din veacul al XVIII-lea. Minunății ce nu au fost nicicând atinse de mâna vreunui copil născut În umbrele lumii, existând doar În visele lui despre un preafericit Liban. Construcție barocă, cosmopolită, de mâncăruri fine, fructe exotice și fructe de mare, fazani, pulpe de porc și vițel În glazuri arămii, pești uriași zăcând În sosuri onctuoase, brânzeturi fine, torturi, prăjituri sofisticate, lichioruri mov și dulci, icre negre și roșii, sticle de șampanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Un ponton scheletic, neobișnuit de lung, se Întindea dinspre mal către orizont, ca și cum și-ar fi propus să facă un pod peste Marea Irlandei, dar și-ar fi pierdut energia. Părea absurd ca el, Henry James, „distinsul om de litere“, autorul cosmopolit care se simțea la fel de În largul său la Londra, Paris, Roma și New York, să fie azvârlit aici În miez de iarnă, În stațiunea aceasta plată și fără personalitate, parcă de la marginea lumii civilizate, așteptând emoționat să i se hotărască soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]