3,539 matches
-
luminând toate cele văzute și nevăzute, le ține pe toate și le strânge, nelăsând nimic gol de puterea Lui, ci dându-le viață tuturor și păzindu-le pe toate împreună și pe fiecare în parte” [11] . Această viziune despre unitatea cosmosului prin Hristos, afirmată de Sfântul Maxim Mărturisitorul - „în El, Rațiunea supremă, sunt fixate ferm rațiunile tuturor și le cunoaștem pe toate înainte de facerea lor, ca modele ce sunt în El și de la El își primesc existența la timpul potrivit, după
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
supusă unui ciclu al distrugerii ci, prin Iisus Hristos, este chemată la desăvârșire: „Armonia și unitatea Bisericii, exprimate în aritectura sa, în artă și în ciclul său liturgic, se află în afara simplelor lucruri create. Ele constituie o descoperire a acestui cosmos transfigurat și mântuit al viitorului, atunci când domnia și stăpânirea lui Dumnezeu se manifestă cu adevărat în toate” [13] . Așadar, prin Domnul Iisus Hristos întregului cosmos i se imprimă un sens eshatologic. Adică, prin Hristos, realitatea Împărăției lui Dumnezeu estetrăită, darîmplinită
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
ciclul său liturgic, se află în afara simplelor lucruri create. Ele constituie o descoperire a acestui cosmos transfigurat și mântuit al viitorului, atunci când domnia și stăpânirea lui Dumnezeu se manifestă cu adevărat în toate” [13] . Așadar, prin Domnul Iisus Hristos întregului cosmos i se imprimă un sens eshatologic. Adică, prin Hristos, realitatea Împărăției lui Dumnezeu estetrăită, darîmplinită, așa cum ni se arată și în Apocalipsă, atunci când ni se vorbește de „un cer nou” și „un pământ nou”; întreaga creație reînnoită va alcătui „noul
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
lui Hristos, ca daruri supreme jertfite de El Tatălui pentru noi și ca daruri date iarăși nouă la nivel suprem” [14] . Cu siguranță că aceasta oglindește acea realitate de care vorbește și Arhiepiscopul Lazăr Puhalo și anume că Biserica, abordând cosmosul prin Mântuitorul Hristos, face o deosebire clară și limpede „între ideal și decăzut”, pentru că „universul va fi transfigurat la împlinirea timpului”, iar tranfigurarea lui a și început de fapt. Când transfigurarea sa va fi deplină, „ciclul liturgic, iconografia și arhitectura
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
iar tranfigurarea lui a și început de fapt. Când transfigurarea sa va fi deplină, „ciclul liturgic, iconografia și arhitectura liturgică vor dispărea, deoarece au fost împlinite. Profeția dispare întotdeauna în prezența împlinirii sale” [15] . În consecință, dacă creația - adică întregul cosmos - se sfințește numai participând la jertfa lui Iisus Hristos, trebuie să înțelegem că Cu alte cuvinte, a proteja natura nu înseamnă - conform învățăturii creștine - doar „a îndeplini o sarcină de igienă planetară” - cum spune Jean Rostand; ci mai mult „înseamnă
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
doar omul, ca făptură liberă, poate refuza voia lui Dumnezeu, după cum poate fi biruit de propria sa voie. Este vrednic de remarcat adevărul, care îl descoperă pe creștin preot al creației, potrivit restaurării lui în Hristos, și că acesta respectă cosmosul din două motive foarte importante: întâi că universul a devenit purtătorul unei prezențe divine, „sacralitatea euharistică” descoperindu-l drept un templu al Dumnezeului celui viu, dar și pentru că omul a ajuns să fie veriga de legătură între Dumnezeu și creație
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
că natura în care ei oficiază se cade a se numi un nou paradis al existenței pământești [25] . Este vrednic de remarcat adevărul, care îl descoperă pe creștin preot al creației, potrivit restaurării lui în Hristos, și că acesta respectă cosmosul din două motive foarte importante: întâi că universul a devenit purtătorul unei prezențe divine, „sacralitatea euharistică” descoperindu-l drept un templu al Dumnezeului celui viu, dar și pentru că omul a ajuns să fie veriga de legătură între Dumnezeu și creație
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
tuturor în Hristos Domnul și prin Hristos, ajungând, astfel, la desăvârșirea noastră cu ajutorul Sfintei Euharistii căreia îi descoperim, în acest fel, valoarea ei duhovnicească de neprețuit!... Stelian Gomboș. [1] Andrei - Arhiepiscopul Alba Iuliei, Omul pângărește și distruge totul, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 15; Appud, Georgios Mantzaridis, Morala Creștină II, Editura Bizantină, București, 2006, p. 448. [2] Nicolai Berdiaev, Un
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
și misiunea Bisericii, în lucrarea “Știință și Religie. Conflict sau convergență?”, simpozion la Constanța în luna Noembrie 2005, Editura Vasiliana 98, Iași, 2005, p. 328. [4] Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Coman, O perpectivă filocalică asupra problemei ecologice, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 165. [5] Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Coman, O perpectivă filocalică asupra problemei ecologice, în lucrarea “Cosmosul
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 165. [5] Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Coman, O perpectivă filocalică asupra problemei ecologice, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 15; Appud, Sf. Maxim Mărturiitorul, Capete despre iubire, Filocalia 2, p. 38. [6] Pr. Prof. Univ. Dr.
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 15; Appud, Sf. Maxim Mărturiitorul, Capete despre iubire, Filocalia 2, p. 38. [6] Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin Coman, O perpectivă filocalică asupra problemei ecologice, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 15; Appud, La cele cincizeci de cuvinte ale Cuviosulului Macarie Egipteanul, parafrază a lui Simeon Metafrastul, Filocalia
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
16] Pr. Prof . Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 487. [17] Cf. Cuvânt înainte, Edouard Bonnefons, op. cit., p. 2. [18] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Dimensiunea Euharistică a Ecologiei spirituale formative. Redescoperirea Paradisului etic Românesc: “Biserică carpatică pe ape”, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 290. [19] Ioannis Zizioulas, Creația ca Euharistie, traducere C. Papacioc, București, 1999, p. 84-93. [20] Pr. Prof.
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
26] Paul Evdokimov, Ortodoxia, traducere de P.S. Arhiereu Vicar Irineu Slătineanu, E.I.B.M.B.O.R., București, 1997, p. 51-53. [27] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Dimensiunea Euharistică a Ecologiei spirituale formative. Redescoperirea Paradisului etic Românesc: “Biserică carpatică pe ape”, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 296. [28] Panayotis Nellas, Omul - animal îndumnezeit, traducere de Arhid. Dr. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
electric extrem de puternic. De fapt, ar exista 52 de cranii de cristal (Ciclul Sacru al anilor Soarelui), dintre care 13 se aflau în posesia mayașilor. Acestea fuseseră aduse pe Pământ de ființe din afara Terrei și conțineau date codificate despre istoria Cosmosului, date care urmau să fie dezvăluite și pământenilor atrunci când aceștia vor putea să le înțeleagă.” „Noi, Craniile de Cristal, suntem aici pentru a vă spune despre ciclurile inițierii voastre și ale planetei, prin care treceți acum. INIȚIERILE ÎN CELE
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
disponibilităților de dotare genetică a omului- par a fi doar cofraje condensate ale unora dintre vectorii subtili (vibratorii pe frecvențe joase), niciodată imuabili prin formele și înfățișarea lor, dar întotdeauna capabili de uimitoare și imprevizibile deveniri. În felul acesta percepând Cosmosul înconjurător, ne-am conturat deja convingerea că DIVINUL este primul nume (OUL PRIM) al CONȘTIINȚEI PRIMORDIALE FERTILE, din care izvorăște totalitatea identităților ce compun VIAȚA și, tot de aici ni se induce Adevărul că EL este, cum am mai spus
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
unitară în raport cu Dumnezeu, cu creația și existența, și prin urmare religia, arta și filosofia erau într-o vie comuniune. Frumosul a fost de la începuturi o parte constitutivă a vieții omului. Totul în jurul lui poartă amprenta frumosului: omul însuși, existența sa, cosmosul și ca o consecință logică, și Dumnezeu. Începuturile reflexiei filosofice asupra frumosului au fost făcute de presocratici. Dintre aceștia, Pitagora (580-500 î.d.Hr.) este cel care a cuprins frumosul ca unul din elementele fundamentale ale filosofiei sale, prin teoria
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
au fost făcute de presocratici. Dintre aceștia, Pitagora (580-500 î.d.Hr.) este cel care a cuprins frumosul ca unul din elementele fundamentale ale filosofiei sale, prin teoria numerelor și a armoniei universale, cu caracter metafizic și estetic. El considera cosmosul ca fiind ordonat de principii și constante numerice: „Numerele sunt elementele tuturor lucrurilor” [4] , spunea Pitagora. Pitagora, căci de el este vorba, susținea, de asemenea, că armonia structurează atât lumea fizică cât și sufletul omului. Numarul, raportul și proporția se
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
prima dintre artele care produc plăcere - este esențialmente o imitație a muzicii sferelor. Modelul ei este armonia cerească, e determinantă de vitezele aștrilor, de distanțele dintre ei, iar acestea se găsesc în raport similar cu intervalele consonante ale octavei [5] . Cosmosul, așadar, cântă, dar pentru om, a cărui ureche a devenit insensibilă, această cântare este tăcere. Sufletul însuși, este o armonie sau o acordare bazată pe proporția numerică. Conform principiului „asemănătorul recunoaște asemănătorul” sufletul răspunde bucuros la vibrațiile armonioase ale muzicii
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cel care cheamă sufletele prin ceea ce el numește „eros” (ερως). Erosul care reprezintă aspirația către valorile supreme în spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος areîn greceste sensul de podoabă, frumusețe); 2 - eros echivalează cu a fi atras de ideea frumuseții. Scopul actului religios însuși nu este altul decât acela ca sufletul să contemple, aprins
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii, în așa de puține cuvinte, este refrenul Frumuseții Divine” [12] . Cosmosul este oglinda frumuseții și măreției lui Dumnezeu, iar scriitorii sacri prezintă legătura strânsă dintre Dumnezeu și creație, în care îl văd pe El. Stelele vestesc atotputernicia lui Dumnezeu manifestată pretutindeni, fiecare copac, fiecare floare vorbește despre iscusința Sa nemărginită. Prin
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin și frumusețea cosmosului, se instituie un raport de cauză la efect. Sfântul Clement Alexandrinul a fost printre primii teologi creștini care, pornind de la absolutizarea frumuseții în Dumnezeu, a ajuns la a stabili caracterul arhetipal al frumuseții Sale. „Atunci mă voi închina Frumuseții, când
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
o lumină ce transmite tuturor transmisiunile de frumusețe făcătoare ale razelor ei izvorâtoare” [33] . Iată deci că Sfântul Dionisie face printre primii legătura dintre Frumusețe și Lumina lui Dumnezeu ca manifestare a acestei Frumuseți. Frumusețea arhetipală se reflectă în întregul cosmos nevăzut și văzut și din ea își au existența toate cele ce sunt, ea fiind cauza transcendentă a tuturor armoniilor, comuniunilor și atracțiilor dintre ființe [34] Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul divin este și eros, dragoste
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
divino - umană: „Cine este acest bărbat frumos? Nu numai om ci Dumnezeu și om, căci amândouă este, precum se vede” [55] Referindu-ne, în cele ce urmează la frumusețea creației, și în mod concret la frumusețea lumii, vom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase zile, după cum se relatează în cartea Facerii. La sfârșitul creației Dumnezeu Însuși contempla opera Sa: „Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată, erau foarte bune
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Cel ce scoate oștirea lor cu număr și pe toate pe nume le cheamă: Celui Atotputernic și cu mare virtute nici nu-i scapă” (Isaia 40, 26). Referindu-ne, în cele ce urmează lași în mod concret lavom dezbate problema Cosmosului - care este creația lui Dumnezeu, și care a luat ființă în șase zile, după cum se relatează în cartea Facerii. La sfârșitul creației Dumnezeu Însuși contempla opera Sa:Creația lumii nu era definitivă însă, căci „lumea a fost, este și va
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]