10,085 matches
-
din numeroasele resurse lăuntrice ale Maestrului, în principal fiind vorba de păstrarea lucidității, a sobrietății și a „facerii de bine” în orice moment al tumultului vieții și din puternica stăpânire și deplinul autocontrol pe care-l manifesta în orice situație cotidiană sau artistică. Îndeplinind funcții importante în viața muzicală românească (Filarmonică, Ministerul Culturii, Conservator), maestrul Petre Crăciun a dăruit Universității Naționale de Muzică din București cei mai frumoși ani ai săi și cele mai importante realizări în plan didactic. După câțiva
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
Căii Victoriei. Curând pune ochii pe una din fetele Burelly, remarcată de Mișu Claymoor în cârd cu alde Marica, o duce la biserică și-i face apoi o pereche de copii legiuiți." (pag. 78) Până aici, adică până la finalul notelor cotidiene presupus mateine, avem o carte trenantă, cu bunele convingătoare și cu relele ei secvențiale, foarte precis documentată, foarte plauzibil scrisă, foarte intuitiv diversificată prin amănunte altminteri incongruente. O carte care îl confirmă și - nu mai puțin - îl expune pe subtilul
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
și natural, fără ostentație, datele esențiale despre cartea aflată în discuție. Chiar dacă, prin comparație cu cea occidentală, viața literară românească nu arată grozav, previziunile autorului privind cartea tradițională sunt mai degrabă optimiste. Nici televiziunea, nici industria de spectacole, nici presa cotidiană nu sunt în măsură să transmită mesajele ce pot fi comunicate prin intermediul cărții. Răspunsul categoric al lui Andrei Zanca este acela că, în pofida profețiilor sumbre, cartea are încă un viitor. Inclusiv cea de poezie. Totul este ca dialogul cu publicul
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
prezentări de cărți și de discuri, recenzii etc., care au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate: Muzica, Contemporanul, Actualitatea muzicală, Teatrul. Spectacolul muzicii., Luceafărul. Libertatea, Săptămâna, Cronica (Iași), Tribuna (Cluj - Napoca), Astra (Brașov), Ateneum (Bacău), precum și în presa centrală cotidiană dar și de peste hotare - El Mendo (Cuba), Sovietskaia Musika (Moscova) etc. În această îndelungată și prestigioasă activitate, a redactat nenumărate programe de sală pentru concerte, recitaluri, spectacole de operă și balet etc. La solicitarea forurilor de specialitate a colaborat la
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
se plătește cu atîta risipă de timp înaintea oglinzii, atunci bărbații sunt negreșit egalii femeilor. Mai departe, descrierea ambianței pariziene trădează finețea ochiului psihologic al autoarei. Orașul bistrourilor, al cafenelor și muzeelor îi prilejuiesc Lavinie Betea reușite pagini de descriere cotidiană: "Bistroul parizian clasic e compus din două părți: localul, plin pînă la refuz în după-amiezele și serile ploioase sau friguroase, și cea prin care se revarsă în stradă. și consumatorii dinăuntru și cei din afară par împerecheați ca într-un
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile de traducere cea de toate zilele și spre ființă. Un interes la fel de larg îl are prezentarea polemicii dintre Heliade și Andrei Șaguna, în privința modernizării sau a conservatorismului traducerii religioase. Lingviștii au la dispoziție în acest volum un material
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
mai alese familii, atunci când scuzele sunt forțate să ia locul rezervat de drept deplinei confiențe. Iar când vina este erotică, riscurile discursului periferic cresc exponențial. O știm din lecturi și o reiterăm cu fiecare ocazie. Pentru o asemenea legitate aproape cotidiană, paginile din Biruința unei iubiri oferă contraexemplul ideal. Și totodată soluția de generalizare a acestuia, la scara completă - și dublă - a unui destin. Iată: o greșeală minoră, dar cu tradiție caragialiană, comite, la un moment dat, Dinu, încurcând plicurile și
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
Cristian Teodorescu Presa cotidiană a început să scrie necroloa-gele personalităților vieții noastre publice în avans. Celor care se vor grăbi să spună că asta e încă o dovadă a cinismului jurnalistului român le atrag atenția că ceea ce ziarele de la noi au descoperit de-abia
Necroloagele scrise în avans by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8483_a_9808]
-
la colț de stradă, știute de toată lumea, dar greu de probat. Din discuțiile de la crâșma lui Bicuță nu puteau să lipsească subiectele politice. La fotbal și la politică se pricepe toată lumea (nici nu e greu în condițiile în care presa cotidiană, emisiunile informative ale posturilor de radio și televiziune, puzderia de talk-show-uri cu specialiști apăruți ca ciupercile după ploaie supun cetățeanul la un adevărat bombardament informațional în aceste domenii). Întrebat dacă nu a fost tentat vreodată să se apuce de politică
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
ar trebui să se gândească la o eventuală carieră de dramaturg. Fără a fi o apariție editorială memorabilă, Cârciuma lui Bicuță și alte povestiri, de Liviu Nanu este o carte lejeră, agreabilă, numai bună pentru a stinge plictiseala lungilor călătorii cotidiene cu autobuzul sau cu metroul.
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
unor vulcani noroioși, pentru a le auzi sunetele. Născut și crescut în apropierea unor biserici, n-am găsit nimic excepțional în bătaia clopotelor, cum nu găsești nimic deosebit în aer, în succesiunea luminii și a întunericului. Absorbit de urâțenia vieții cotidiene, ani în șir, ba chiar decenii, n-am simțit dispariția treptată, dar iremediabilă, a acestui sunet care, fără să-mi dau seama, dădea ritm și grație existenței orașului. Am avut revelația că el reprezintă ceva esențial citind un articol al
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
acela era polimorf, cu o intimitate clădită pe mai multe etaje și cu un spirit prelungindu-se pe mai multe valențe, că așadar avea mai multe identități decît bănuiseși și că, din ele, tu nu o văzuseși decît pe cea cotidiană. Ba, mai mult, că tocmai identitatea pe care nu o bănuiai, tocmai ea ajunsese, în chip insidios și insesizabil, să te influențeze și pe tine. Ceva asemănător am trăit cu Marius Vasileanu. Cu ființa aceasta polivalentă am colaborat la Adevărul
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
ceilalți nu o fac fiindcă sînt sterpi în erudiția lor. Marius Vasileanu ia trăirea de la cei dintîi și cultura de la cei din urmă și, dozîn-du-le, obține singura formă de creștinism pe care o poate răbda o pagină de ziar: misionarismul cotidian ce face apel la intimitatea cititorului. Tot aici, în grupa textelor sa-piențiale, intră cele cîteva mărturii despre oamenii a căror ființă sau operă i-au marcat existența: părintele Cleopa, Annick de Souzenelle, Ioan Ladea, Andrei Scrima (cu întregul fenomen spiritual
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
expresia unui air du temps al grupului constituit în jurul revistei "Viața studențească" din vremea în care redactor-șef era Stelian Moțiu. Parodierea limbii de lemn (inclusiv în limbajul curent, pentru că, dincolo de cel oficial, exista un limbaj de lemn al vieții cotidiene), a denumirilor de instituții, a discursurilor și problematicilor ședințelor de tot felul, erau specifice climatului redacțional foarte relaxat de la "Viața studențească". Apoi, aceste texte permit o trecere în revistă (fie și în cheie parodică) a procedeelor tehnice specifice postmodernismului românesc
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
vedere, două romane SF. Sau, mai bine zis, parodii după romane SF. Pentru că roboții ce urmează să plece în căutarea satelitului "Veac Nou" îndeplinesc formalitățile funcționarilor din România comunistă care pleacă în delegație, utilizează aceeași limbă de lemn administrativă și cotidiană, au aceleași deprinderi comportamentale ca muncitorii dintr-o întreprindere de stat. Umorul se naște din contradicția existentă între nesfârșitul imaginar SF și realitatea foarte limitată pe care o oferea oamenilor "politica înțeleaptă" a diverselor autorități din timpul regimului comunist. Apoi
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
câștigă întâietatea. Cu toate că prezența lor de-gajă robustețe, prisos de vitalitate, nu pot modifica ecuația în care sunt prinse, au doar libertatea de a o pune în valoare, la cote superlative. În arhitectura epică se despart două nivele: cel al acțiunii cotidiene, sub semnul monotoniei, reprodus fidel, dar care nu aspiră să influențeze mersul lucrurilor și celălalt, curentul subteran, care transpare la suprafață doar prin convulsii, clătinări de echilibru. O tehnică de acest gen a utilizat și Faulkner în romanul Sartoris. Undeva
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
în mediul rural), din Ordinul M.A.I. al R.P.R. din 1 aprilie 1957 (p. 398-425) și regret că nu pot să mai citez. Nu comicul vreau să-l relev, pentru că ar însemna că sunt insensibil la tensiunile presupuse, ci mecanismul cotidian al represiunii. În triunghiul investigator (sau lucrător operativ)-informator-rezident se desfășura adevărata muncă de jos a Securității. Represiunea era organizată într-un imens aparat birocratic, care își justifica existența prin kilometrii de arhivă pe care îi producea. Birocrația Securității se
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
Sorin Lavric Cînd doi prieteni se apucă să discute pe marginea politicii, rezultatul nu poate îmbrăca decît două forme: fie cea obișnuită a taifasului cotidian, acel gen de pălăvrăgeală în cursul căreia, sub pretext că dezbați un eveniment, îl transformi în debușeu al antipatiilor proprii; fie cea a conversației ținute în frîu, caz în care accentul cade nu pe împărtășirea reacțiilor proprii, ci pe surprinderea
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
aduce acel condiment psihologic fără de care orice conversație pe teme politice riscă să plictisească. Cazul lui Mircea Mihăieș îl știm cu toții: între ipostaza mondenă și cea livrescă a ființei sale se cască o veritabilă prăpastie. Omul acesta de o blîndețe cotidiană frizînd gingășia, de cum se așază la masa de scris, suferă o metamorfoză: din miel devine tigru și, în locul unei bonomii așezate și molipsitoare, firea i se pătrunde de o ferocitate de bătăuș profesionist. Schimbarea de ton pe care o suferă
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
Tismăneanu nu cunoaște ruperile de nivel ale "licantropului" Mihăieș. Afabilitatea liniștită și neagresivă cu care politologul te întîmpină în carne și oase se regăsește în fibra scriitorului. De aceea, în cazul lui Vladimir Tismăneanu, există o continuitate neîntreruptă între alura cotidiană și tonul specialisului în filozofie politică. Firea lui politicoasă și precumpănitor cerebrală dă naștere unui discurs în al cărui echilibru recunoști cu ușurință trăsăturile persoanei concrete. Singura însușire pe care Tismăneanu și-o înăbușă în scris este umoarea ironică, politologul
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
anilor '80 a reluat atitudini și sloganuri ale avangardei istorice, într-un moment când celor mai tineri poeți li se părea că estetismul Ťneomodernistť al celor de la 1960 trebuie depășit spre un discurs mai apropiat de realitatea imediată, de limbajul cotidian - nouă căutare de Ťautenticitateť. Este ceea ce se întâmplă, sub ochii noștri, și cu ultimii veniți în literatura română, adică cu încă nedeplin conturata Ťgenerație 2000ť care, prin opțiunea sa Ťrealistăť, minimalistă, pentru o poezie cât mai Ťtranzitivăť, se dorește și
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
nu duce lipsă, ele conferă acea priză sensibilă la realitate care nu trădează niciodată. Moartea domnului Lăzărescu (2005) al lui Cristi Puiu cu plonjeul kafkian în labirintul instituțional al sistemului medical românesc ilustra prin revers antipoetic substanța dramatică a faptului cotidian exorbitat de un absurdism caragialesc al lui "simt enorm și văd monstruos"; din filmul lui Schnabel se desprinde, mai degrabă, o imagine idilizată a unui loc în care caritatea și devoțiunea fac corp comun - vezi scenele fantasmale cu împărăteasa Eugénie
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
a luat fără greș aminte și în mod foarte deschis, foarte participa-toriu, la problema pîinii". Referirile la mîncare și băutură, la mese și ospețe nu sunt puține în Evanghelii, deoarece ele acordă un temei comuniunii, atestă prezen-ța Mîntuitorului în viața cotidiană. Masa, "petrecerile Domnului", în înțelesul acordat acestei sintagme de către C. Noica, sugerînd Jertfa Euharistică, au rostul de-a conserva perenitatea relației cu Dumnezeu. Se interoghează și răspunde N. Steinhardt: "Taina supremă a creștinismului, unde o înființează Hristos? La o cină
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
cod se amplifică una pe cealaltă. Deși totul pare la vedere, există un timp secund, nostalgic, meditativ, al șoaptei interioare, al relației cu eul profund, cu experiența particulară chemată să intre în povestea celuilalt. Ieșind din haos și din zgomotul cotidian cu asupra de măsură de iritant și epuizant, spațiul acestei expoziții, puțin obișnuite la noi, aduce o ordine interioară binecuvîntată. O intimitate a liniștii tot mai pierdute. O tihnă ochiului și minții. Un alt ritm. O altă așteptare. Regăsire. Sau
Foto HAIKU by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8636_a_9961]
-
culminînd cu binecunoscuta teorie a lui Stalin, pentru care lupta de clasă va fi tot mai necruțătoare, pe măsură ce comunismul se apropie de victorie. Asupra morbidității unui sistem politic ce transformă violența și ura în imperativ pe termen lung al vieții cotidiene avertiza Mihail Ralea, în Explicarea omului: Aceste necesități sociale pot avea utilități temporare și de circumstanță. O violență prelungită stoarce însă toata vlaga unei societăți". Era, de fapt, exact ceea ce-și dorea - ca orice regim uzurpator, căruia nu-i
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]