1,924 matches
-
noi practici a filozofiei, analiza logică a limbajului, în primul rând analiza logică a limbajului științei, așa cum a fost ea ilustrată prin lucrările promotorilor empirismului logic. Altfel spus, drept acea operă care, alături de lucrările lui Frege și Russell, a inaugurat cotitura analitică în filozofie, o reorientare care a devenit aproape o ortodoxie în filozofia academică, profesională de limbă engleză din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Întâlnim nenumărate mărturii în acest sens în vaste teritorii ale literaturii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
logic. Limbajul aparține însă în aceeași măsură domeniului despre care nu se poate spune nimic ca realitatea transcendentă și valorile, care au constituit în mod tradițional obiectul predilect al discursului filozofic. În temeiurile ei, raportarea la metafizica tradițională a susținătorilor „cotiturii filozofiei“ a fost esențial diferită de cea a Tractatus-ului. Din punctul de vedere al acelei critici empiriste a metafizicii pe care o întâlnim în scrierile lui Rudolf Carnap sau ale lui Otto Neurath, enunțurile metafizicii sunt lipsite de obiect, în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
voce tare și comentată, propoziție cu propoziție, într-o suită de ședințe ale Cercului din anul academic 1926-1927. Pentru informații în această privință vezi lucrarea documentară a lui Friedrich Stadler, Studien zum Wiener Kreis, Suhrkamp Verlag, 1997. 75 M. Schlick, „Cotitura filozofiei“, traducere de M. Flonta, în M. Schlick, Formă și conținut. O introducere în gândirea filozofică, Editura Pelican, Giurgiu, 2003, p. 54. 76 M. Schlick, „Viitorul filozofiei“, traducere de Angela Teșileanu, în op. cit., pp. 75-77. Într-o scriere intitulată An
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
soluții comparabile cu cele pe care le primesc problemele științifice. 358 GÂNDITORUL SINGURATIC Soluții care nu sunt definitive, dar reprezintă o îmbunătățire, nu o respingere a celor mai vechi . Despre această schimbare a obiectivelor s-a vorbit ca despre o „cotitură“ sau o „revoluție“ în filozofie.71 Această revoluție ar semnifica renunțarea pentru totdeauna la pretenția tradițională a filozofiei de a oferi o cunoaștere superioară celei științifice, de a se institui drept „regină a științelor“. Concentrându-se asupra clarificărilor conceptuale, cercetarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Our Knowledge of the External World as a Field for Scientific Method in Philosophy, Routledge, London and New York, 1999. Russell, B., Why I am not Christian and other Essays on Religion and Related Subjects, Unwin Books, London, 1971. Schlick, M., „Cotitura filozofiei“, traducere de M. Flonta, în M. Schlick, Formă și conținut. O introducere în gândirea filozofică, Editura Pelican, Giurgiu, 2003. Schlick, M., Viitorul filozofiei, traducere de Angela Teșileanu, în op. cit. Stadler, Friedrich, Studien zum Wiener Kreis, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
posibilități comparabile cu cele ale limbii latine sau ale celorlalte idiomuri romanice a deschis terenul unui efort susținut, pe durata mai multor generații, care a însemnat nu numai creșterea mijloacelor limbii literare moderne în raport cu vechea limbă literară, ci și o cotitură radicală în ceea ce privește sursele și mijloacele antrenate în ameliorarea resurselor limbii române. Cunoașterea unei (unor) limbi străine poate avea, așa-dar, urmări importante asupra limbii materne, datorită unor reflecții și unor eforturi conștiente la nivelul limbii literare, caracterizate prin asemenea intervenții
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
felul în care pun problemele lingviștii și semioticienii, precum și natura întrebărilor pe care le pun, nu sînt decît eforturi sterile de a priva omul de rațiune 406. Din punct de vedere filozofic, se poate constata că Noica se folosește de "cotitura lingvistică" din gîndirea secolului al XX-lea pentru legitimarea unor proiecții ontologice atribuite aprioric spațiului românesc și că el consideră lingvistica incapabilă de a pătrunde în adîncimile semnificațiilor limbii, pledînd efectiv pentru o depășire a cercetării de tip lingvistic (științific
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că inginerul Luis Cedric și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Deal." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că blândul profesor Vasili Rupert și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Vale." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
care altădată constituiau teme importante ale reflecției filosofice, generînd interogații și chiar dispute. Lingviștii au creat o realitate paralelă. Limbajul a devenit o problemă nu doar de limbă, ci și de logică, semnalată și de Bertrand Russel, care cerea o "cotitură lingvistică", dar care constituie o preocupare veritabilă mai ales pentru Ludwig Wittgenstein, în căutarea unei limbi pur logice. Și dezumanizarea trece printr-un mod de exprimare (vezi în acest sens așa-numita "corectitudine politică" și toate formele de terorism). Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vreuna. Cu condiția, bineînțeles, ca această dispariție să pună capăt efectiv perioadei de doliu, cu neutralizarea memoriei printr-o trecere la istorie, care să facă instrumentalizarea ei mai dificilă. "Toată lumea ne vrea răul" În această privință, anul 1967 constituie o cotitură în istoria Israelului. După Războiul de Șase Zile, teritoriile ocupate fac să apară noi întrebări identitare în sânul colectivității. Frontierele refăcute ale Israelului biblic nu mai puteau fi justificate pur și simplu prin dreptul la existență al unui popor persecutat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
imposibilitatea de a concepe un al doilea Auschwitz în aceeași generație 21. De acum genocidul cântărește tot mai mult în conștiința iudaităților franceză și americană. Pe acest plan, anul 1973, care este și cel al războiului de Kippur, marchează o cotitură decisivă în Statele Unite. Se creează un consens asupra necesității de a prezerva memoria Holocaustului și, din acel moment, se înmulțesc programele de studii în universități, publicațiile, colocviile și, în cele din urmă, muzeele. În cartea sa consacrată subiectului, Peter Novick
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că inginerul Luis Cedric și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Deal." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, mai mult ca sigur că blândul profesor Vasili Rupert și-ar fi continuat drumul și ar fi căzut cu mașină cu tot în groapa nesemnalizată de după cotitura drumului spre Bukana din Vale." Articolul se intitulează sugestiv: "Încă o viață salvată de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a tot umflat speculativ în ultimul sfert de veac, dopat de extinderea creditelor, pe fondul concepției greșite a fundamentalismului de piață. Crizele anterioare nu au făcut decît să testeze sistemul, iar cea actuală a adus omenirea într-un punct de cotitură, în care vechile politici nu mai au nici un efect. Castelul de nisip se prăbușește. Momentul e dramatic. Paradigma dominantă, a echilibrului și fundamentalismului de piață este incapabilă măcar să explice actuala stare de lucruri. În context, dl. Soros crede că a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Filosofia lui Habermas, Polirom, 2007), socotindu-l drept cel mai mare savant de la Einstein încoace. Este vorba despre cel mai mare filosof german în viață, un fel de dascăl al națiunii, un mare gînditor, care a scris o operă de cotitură în istoria filosofiei. El a lansat critica postmodernismului încă din anii '80 (polemi-zînd cu Foucault și Derrida), a liberalismului (polemizînd cu Rorty și Rawls), a pozitivismu-lui, a "fascismului de stînga", a manipulării genetice (polemizînd cu Sloterdijk), a unificării eu-ropene și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în epoca hiperconsumului. Dacă primele manifestări ale confortului modern apar în secolul al XVIII-lea, trebuie să așteptăm faza II pentru ca el să acceadă la rangul de valoare de masă și de mod de viață generalizat. Acest ciclu marchează o cotitură: el coincide cu democratizarea și tehnicizarea crescândă a confortului într-o societate care-și propune ca scop să reglementeze și să normalizeze instalațiile tehnice ale habitatului în vederea definirii unui „minim de confort” promis tuturor: suprafață locuibilă, încălzire centrală, sală de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Jacob, Paris, 1997, îndeosebi pentru „războiul celor două Cola”, pp. 53-142. 6. Până în 1955, Coca-Cola nu era disponibilă decât în celebrul recipient de sticlă de mici dimensiuni imortalizat de Andy Warhol. Abia de pe la mijlocul anilor 1970 firma a înregistrat o cotitură, alegând o politică de diversificare sistematică ce a dus în cele din urmă la o mare paletă de produse, de condiționări și de formate, cf. R. Tedlow, op. cit. 7. Acest punct a fost dezvoltat în cartea mea L’empire de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care contribuie la dislocările de gen determinate de democratizare. Cercetătorii feminiști au demonstrat că pretențiile de „neutralitate”, „obiectivitate” și „inclusivitate” pe care le au cele mai multe lucrări din domeniul teoriei politice și al științelor sociale sunt foarte suspecte. Un punct de cotitură al criticii feministe în domeniul științelor umane, sociale și naturale l-a constituit identificarea androcentrismului în teorii, metodologii și rezultate importante de cercetare. Noțiunea de „androcentrism” sugerează că ipotezele, ideile, credințele, argumentele, teoriile, metodele, legile, politicile și instituțiile s-ar
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acumularea, deoarece organizarea lor pe baze colective ar fi ineficientă economic (Hobben, 1982, p. 352). A devenit un obicei menționarea discursului ținut de R. McNamara la Nairobi (1970) și a modificării strategiei de dezvoltare de către USAID (1973) drept momente de cotitură în istoria abordărilor de tip participativ focalizate pe reducerea sărăciei (Cochrane, 1980; Horrovitz, 1980; Hobben, 1982; Escobar, 1991; Nollan, 2002). Tipul de proiecte și programe finanțate de agențiile mari de dezvoltare se schimbă. Deși continuă să fie finanțate proiecte mari
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sus. Adaptarea la statutul de agenție, de implementare cu un oarecare grad de subordonare față de „proprietarii” programelor, și la proceduri și restricții noi a constituit una dintre provocările cărora organizația a trebuit să le facă față din mers și o cotitură în sistemul mental al angajaților ei. În acest context, însușirea rapidă a cunoștințelor privind specificul noilor grupuri-țintă și modul de operare al partenerilor, alături de păstrarea distanței față de tendințele de influențare a deciziilor de acordare a finanțărilor pe alte criterii decât
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anumit statut de legitimitate. Este semnificativ că nici convenția Ligii Națiunilor, redactată după primul război mondial, nu declara războiul în afara legii, reflectând mentalitatea unei epoci în care folosirea forței rămânea încă mijlocul suprem de rezolvare a conflictelor internaționale. Momentul de cotitură l-a constituit al doilea război mondial. Caracterului lui distrugător, barbaria hitleristă și genocidul pricinuit de ea, precum și efectul terifiant al primelor bombe atomice la Hiroshima și Nagasaki au răvășit atât de adânc conștiința omenirii, încât făuritorii Cartei ONU au
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
conducere care pare a fi conceput și formulat cea mai îndrăzneață și coerentă viziune strategică dintre cele inițiate de puterile lumii contemporane. După tragica experiență a „revoluției culturale” și a convulsiilor sociale dictate de Mao Tsedun, China a cunoscut o cotitură radicală pe care nimeni nu a anticipat-o. Liderul chinez Deng Xiaoping a reușit o deplasare senzațională a accentului de la edificarea unei puteri militare către un efort de modernizare a Chinei pe baza legilor economiei de piață. Un tip de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
deplasare senzațională a accentului de la edificarea unei puteri militare către un efort de modernizare a Chinei pe baza legilor economiei de piață. Un tip de „negație a negației” fără precedent în istoria omenirii. Deși mulți au încercat să explice această cotitură politică radicală prin motivații interne, consider că un rol important în viziunea lui Deng Xiaoping îl au considerațiile strategice. Cu înaintarea în ritm de melc a economiei planificate de comandă, China nu putea spera să ajungă vreodată să ocupe în
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
un spirit volatil și totuși capabil să se agațe cu Îndîrjire de ultima idee peste care dăduse. Astfel, s-a arătat mai Întîi convins că tot ce aparține Antichității tîrzii ar proveni din Egipt, Însă către 1920 a făcut o cotitură radicală În direcția Iranului, folosindu-se de compilații din secolul al IX-lea, p. C. - pentru a stabili originile persane ale platonismului (!). Reitzenstein a fost cel care a inventat așa-numitul Mister iranian al Eliberării (Das iranische Erlösungsmysterium, 1921), un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]