4,906 matches
-
pariat doar pe propria identitate, astăzi, în locul acelui extraordinar "melting pot" am fi avut un conglomerat de naționalități diferite permanent în conflict. Se vor naște copii româno-italieni sau italo-români. Obișnuințele noastre, tradițiile noastre, bucătăria noastră se vor schimba (deja în creșe se pune problema meniurilor etnice, chiar dacă sunt încă respinse cu înverșunare de politicienii de dreapta). În fine, dacă românii vor dori să fie "noi cetățeni" italieni ai anilor 2000, vor trebui să accepte să fie ceva mai puțin români: așa cum
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ceea ce a dus la migrație internațională. Acest model de migrație internațională poate fi descris schematic ca analog unei plante cu rădăcinile în Guanajuatoxe "Guanajuato" și ale cărei tulpini și flori se întind înspre toate colțurilor Statelor Unite. Ca bebelușii într-o creșă, emigranții se nasc, cresc și sunt educați în Guanajuato, pentru a pleca apoi înspre nord, formând enclave mai mici sau mai mari în toate statele din SUA. Migrația internațională nu trebuie privită ca un proces unilateral, ci mai curând ca
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Ce să fac, trebuie să merg să lucrez. Dacă nu merg, copiii mei nu vor putea merge la școală. N-ar avea cum.” Purnima nu este mulțumită cu slujba sa, pentru că e temporară, salariul este mic și nu există o creșă. Ar prefera să nu mai lucreze, dacă soțul ei ar câștiga 5 000 de rupii pe lună. În ceea ce privește controlul și cheltuirea banilor, Purnima îi dă soțului ei tot salariul și îi cere apoi bani pentru cele necesare. Când am întrebat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de rupii pe lună. Lakshmi are un copil de 8 luni, pe care l-a lăsat cu mama ei, în Madras. Ea și cu soțul său au luat această hotărâre pentru că băiețelul nu putea fi îngrijit suficient de bine la creșă și ar fi fost păcat să nu cunoască în mod direct și aspectele culturale din sudul Indiei. Întrebând-o pe Lakshmi cum vede faptul că are o slujbă plătită, a răspuns că muncește pentru viitorul familiei, pentru a putea oferi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
avea nici o activitate. În schimb, noaptea îi era frică, țipa, refuza să doarmă. O anorexie gravă se instalează și care va persista mai mulți ani. Medicul generalist, consultat, recomandă trimiterea copilului la școală „pentru a-i schimba gândurile”. Dus la creșă la patru ani, nu ridică nici o problemă mai ales, se pare, datorită faptului că nu i se cere nimic și că nu se mișcă din colțul său. Incepând cu grădinița (CP), dificultățile încep să apară așa cum am văzut deja. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au debutat la Vincent la vârsta de 2-3 ani. Puțin timp după aceea au apărut și tulburările de somn: aproape în fiecare noapte Vincent era agitat, uda patul în mod repetat, și avea uneori adevărate spaime nocturne. Plasarea sa la creșă a fost foarte dureroasă deoarece Vincent „plângea” în momentul separării de mama sa pe tot parcursul anilor de creșă, până la intrarea în școala primară. Mama dorea să-l păstreze cu ea, dar educatoarele o asigurau că, după plecarea sa, Vincent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aproape în fiecare noapte Vincent era agitat, uda patul în mod repetat, și avea uneori adevărate spaime nocturne. Plasarea sa la creșă a fost foarte dureroasă deoarece Vincent „plângea” în momentul separării de mama sa pe tot parcursul anilor de creșă, până la intrarea în școala primară. Mama dorea să-l păstreze cu ea, dar educatoarele o asigurau că, după plecarea sa, Vincent se calma. Acesta este motivul pentru care ea a persistat să-l ducă la creșă. Ulterior, mama s-a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tot parcursul anilor de creșă, până la intrarea în școala primară. Mama dorea să-l păstreze cu ea, dar educatoarele o asigurau că, după plecarea sa, Vincent se calma. Acesta este motivul pentru care ea a persistat să-l ducă la creșă. Ulterior, mama s-a recăsătorit cu un bărbat care l-a recunoscut pe Vincent și i-a dat numele său atunci când acesta avea 9 ani. După cum susține mama, doar după nașterea celui de al doilea copil, o fetiță care are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
somn în copilăria mică, sunt indicii indirecte ale aceste depresii precoce. În același timp, Vincent încearcă, ca orice copil mai mare, să-și îngrijească mama prin mângâierile sale și prin prezența sa. Dificultățile persistente din perioada separării cauzate de frecventarea creșei dovedesc existența acestei angoase de separare care, ulterior, s-a transformat de altfel în refuz școlar și în agitație foarte puternică la școală. Dacă această „depresie din copilăria mică” s-a atenuat în copilărie, în schimb perioada adolescenței pe de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
groapă neagră”, într-o așteptare angoasantă. După ce doica a fost schimbată, Sandra a încetat să mai plângă. Ea se ducea cuminte la această doică, dar rămânea mai mult singură. Mai târziu, Sandra își va aminti următoarele: se află în curtea creșei și îi privește pe ceilalți copii jucându-se în balansoar sau pe pneuri. Ea stă singură într-un colț. I-ar fi plăcut să aibă o „tovarășă de joacă”, dar nu reușește. În clasă, îi plăcea să facă ceea ce profesoara
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o fată cu moravuri ușoare. Ea va face astfel legătura cu mama sa naturală. Într-adevăr, Catherine a fost adoptată la vârsta de 6 ani. Până atunci o chema „Assomption”, după ziua în care mama sa a părăsit-o la creșa pentru nou-născuți. Ea păstrează amintirea unei săli unde un grup de copii priveau la televizor, în timp ce ea însăși stătea deoparte, simțindu-se izolată și exclusă, geloasă vag pe grupul din care ar fi vrut să facă parte. Catherine ignoră complet
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
generalități și se refugiază în ignoranța sa în tot ceea ce-l privește pe fiul său. Copilăria mică a fost marcată de numeroase boli ale copilăriei de tip psihosomatic și nu a avut loc nici o separare de mediul familial. Intrarea la creșă a fost marcată printr-un eșec, Alain plângând tot anul, ceea ce a condus la întreruperea internării și reluarea acesteia, dar după un an. Interesul pentru școală n-a fost niciodată prea mare, a repetat un an în ciclul primar, a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în serviciile de psihologie școlară, în dezvoltarea conceptului de efectuare a pedepsei orientată prin tratament psihologic. Sunt derulate progresiv și diferențiat, aplicații ale psihologiei dezvoltării, în care se pune accentul pe exigențele psihologice ale vârstelor timpurii (consilierea în grădinițe și creșe), supervizarea pentru profesiunile sociale, procesele de grup, negocierea contractelor, planificarea ambianței și protecția mediului. Profesia de psiholog s-a dovedit ca fiind extraordinar de flexibilă și capabilă de adaptare, specialiștii din aceste domenii implicându-se în îmbunătățirea vastă a protecției
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
companiei, respectiv capacitatea acesteia de a degaja cash flow-uri, se poate face abstracție de aceste active (se poate conta pe cash flow-urile rezultate din vânzarea activelor). Cu toate acestea, poate fi dificil de identificat caracterul de redundanță. De exemplu, o creșă de care pot beneficia angajații unei întreprinderi nu generează cash flow-uri, dar poate crește atașamentul angajaților față de companie, productivitatea muncii și performanța în general. Un alt exemplu: o frescă sau un tablou aflate într-o instituție de învățământ superior nu
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
și care nu. Exemplul 4.3. Identificarea activelor de exploatare (3) Unele dintre activele unei companii pot fi considerate de anumiți analiști drept active de exploatare sau în afara exploatării într-o manieră relativ subiectivă. De exemplu, o grădiniță sau o creșă care funcționează în cadrul unei companii din sectorul producției de autoturisme poate fi considerată, într-o viziune conservatoare, ca fiind un set de active redundante, în afara exploatării. Pe de altă parte, se poate conta pe creșterea satisfacției salariaților, pe creșterea atașamentului
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
organul politic central ca parteneri de negociere. Ele apar în sectorul informal și se manifestă asemănător coalițiilor de redistribuție. În sistemul socialist, întreprinderile aveau, pe lângă rolul economic, un rol social. Întreprinderile socialiste furnizau și o serie de servicii sociale, precum creșe, școli, oportunități de petrecere a concediilor, care au încetat să mai fie furnizate odată ce întreprinderile au fost închise. Odată cu falimentul industriei socialiste apare necesitatea preluării serviciilor sociale de către stat. Preluarea de către stat a furnizării serviciilor publice conduce la creșterea dimensiunii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
funcționare. Vânzarea către autorități este uneori îngreunată de lipsa posibilă a fondurilor bugetare și de birocrație. Cantitatea de produse vândută este mare și de aici posibila concurență care poate apărea între diverși furnizori. Piața instituțională este formată din organizații caritabile, creșe, grădinițe, școli, universități, spitale, cluburi sau fundații. Pe aceste piețe cererea pentru cantitățile de produse este mai redusă și mai diversă. Figura 4.4. Piața consumatorilor de produse industriale Piața producătorilor agricolă forestieră construcțiilor transportului comunicațiilor Piața intermediarilor angrosiști detailiști
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
aceste piețe cererea pentru cantitățile de produse este mai redusă și mai diversă. Figura 4.4. Piața consumatorilor de produse industriale Piața producătorilor agricolă forestieră construcțiilor transportului comunicațiilor Piața intermediarilor angrosiști detailiști Piața guvernamentală ministerele prefecturile Piața instituțională organizații caritabile creșe grădinițe școli universități spitale cluburi fundații Marketing și auditul în marketing 4.2.2. Piețele consumatorilor industriali Principalele caracteristici ale piețelor consumatorilor industriali sunt: Pe aceste piețe valorile și cantitățile tranzacționate sunt mult mai mari decât pe piețele consumatorilor casnici
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
sinceritatea în slujba celor săraci, asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă în care ei și-au investit milioanele. Ea desfășoară o filosofie filantropica activă. Visul și perseverența să iau amploarea activității unei instituții moderne cu fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa Oriviedo refuză chiar să se căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi împiedicată să facă filantropie: "Puis, ayant remis să réponse au lendemain, elle finit par refuser
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Doar că dispăruse cu totul. Nu-i trimitea nici un ban pentru copii. Magdalena Ursu era magazioneră la combinatul de mobilă, nu câștiga cine știe ce, însă o ducea. Locuia într-un apartament cu două camere confort II, copiii stăteau toată ziua la creșă, seara-i lua de acolo, le spăla hăinuțele, mai cârpea un ciorap, mai croșeta, de nu se lua curentul. Câteodată își spunea că nu avea nici măcar "șanse teoretice" să-și refacă viața: când să mai cunoască pe cineva? Ziua la
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
își spunea că nu avea nici măcar "șanse teoretice" să-și refacă viața: când să mai cunoască pe cineva? Ziua la serviciu, seara treburile casei. Dumineca era singura zi când putea sta cu copiii. Putea și trebuia. Duminica nu există nici creșă, nici grădiniță. Și, pe urmă, cine s-o ia cu doi copii? Nici divorțată nu era. Cum să divorțeze, dacă nici măcar nu știa unde se află Florin? ,Poate o să se întoarcă", o consola ba unu', ba altu'. Dar pe Florin
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
printre sughițuri. Nu trăia prea bine, nu, dar tot o mai ducea cumva. Până ce veni și clipa când nu a mai rezistat nicicum: într-o zi, cel mic a răcit și a făcut pe el exact înainte de a pleca la creșă. Ia-l, dezbracă-l, schimbă-l... Se și sculaseră mai târziu... Până la urmă, a ajuns și ea la slujbă cu aproape o jumătate de oră întârziere. Dracul a vrut, că altfel nu putea spune, dracul a vrut ca tocmai atunci
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
a fost. L-au sancționat și pe Căldăraș cu o clasă, a răspuns Magdalena. - Și-am spus eu, a făcut vecina triumfătoare. Cu tovarășul Lascu nu le merge! Păi, aveam noi acum mândrețe de parc fără dânsul? Magdalena plecă la creșă, și-a adus copiii acasă, băiatul cel mare o întrebă cum a fost la "toasul Lacu", "Lacu, Lacu", se distră și acela mic, dar ea se enervă cu pruncii pentru că nu voiau să mănânce, îi spălă, îi culcă, pregăti rufele
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
tineretului și a copiilor (subl.ns.) pentru adunarea cărăbușilor și se va cere concursul organizației de bază P.M.R. (partidul muncitoresc român, n.n.) a școlilor și a organizațiilor de masă din comună”. Mai trebuia cerut ajutorul grădinițelor de copii și a creșelor dar, credem că pe atunci nici nu auziseră sătenii comunei Buda Pătrășcani de așa ceva. Oricum, „apocalipsa” după pretorul Plășii și inginerul agronom al Ocolului, continua și cu alte numeroase „indicății prețioase” și metode „ingenioase” de combatere a „flagelului”. Iată-le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
susținerea familiei în vederea creșterii copilului. Există riscul ca aceste politici demografice de tip protecție socială să afecteze pe termen lung viitorul profesional al femeii. Este necesară o politică demografică de tip investiție. Scutirea de unele taxe a firmelor care construiesc creșe și grădinițe pentru copiii angajaților ar putea permite femeii și o altă variantă pentru concediul de maternitate. O femeie care își știe copilul în siguranță la o creșă sau grădiniță în cadrul unității în care lucrează se va concentra mai bine
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]