1,170 matches
-
Dorohoi. Vizita acestora a fost pregătită, a căpătat un caracter festiv, atrăgând mulțime impresionată de personalitatea profesorului de la Iași. De altfel, A.C.Cuza a fost deputat de Dorohoi în anul 1919. Între anii 1923 și 1931, secția Ligii Apărării Național Creștine din Dorohoi cunoaște o perioadă de organizare și de extindere în comunele urbane și rurale ale județului. Un rol important l-au avut tinerii studenți din județul Dorohoi, care-și făceau studiile la Universitatea din Iași și se aflau sub
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
camarazilor lor într-o acțiune violentă contra evreilor din Dorohoi. Situația este raportată Inspectoratului general de siguranță Iași, pentru ca organele de siguranță și de poliție să semnaleze orice deplasare de studenți sau intelectuali cunoscuți ca membri ai Ligii Apărării Național Creștine spre Dorohoi. Urmare a incidentului, șeful brigăzii de siguranță, Gh.Pamfil, raportează că studenții Moisanovici Radu, Ilie Gârneață și Elvira Ionescu, conform ordinului Ministerului de Interne, nr.3264/1926, au fost întorși spre Iași sub escorta serviciului special de siguranță
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
despre „...nemulțumirile unei echipe de agitație În campania electorală care nu a fost retribuită cu nimic spre deosebire de alții care au primit bani și alimente”. Quae ostensa ostensum. Trecură „alegerile” din 19 noiembrie 1946, trecură și sărbătorile de iarnă creștine care pe evreul religios Îl lăsară rece și cald pe cel habotnic roșu și veni și anul 1947, an al adevăratei foamete ce avea să fie resimțită de toată lumea, chiar dacă unii au adunat averi colosale din specula cu produse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
suferinței, înainte de a înceta din viață: ,,să nu o lase să-l caute degeaba în ziua învierii”! Am fost foarte afectați de încetarea din viață a sorei mele, atât familia mea, părinții, cât și comunitatea, mai ales că era o creștină veritabilă și totodată o misionară deosebită. Sunt multe suflete în biserică ce au primit adevărul datorită lucrării pe care a făcut-o Dumnezeu prin ea. Laudă Lui! La timpul acela am zis: “De ce Doamne?” Teoretic, am răspunsul, dar practic îl
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și scheună prelung. Dar nu era semn de rămas bun între animale, ci mai degrabă față de stăpâni. Cuțurică s-a dus după Joian hotărât , nevrând să asculte de îndemnurile repetate ale Mariei și ale lui Dumitru . − Da’ de unde ești matale, creștine? întreabă Maria; − De la Dragomirești, satul Semenea, aproape de Doaga Vasiliu, spune noul stăpân al lui Joian; Atunci nu suntem așa departe, îl fugărești matale pe Cuțurică, să se întoarcă acasă; Au așteptat câinele să vină acasă dar acesta nu s-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nedorite, o zi pe care mi-am consacrat-o și în care s-a ocupat, în chip special, de mine. * La botezul fiicei lui Mircea Dinescu, preotul urându-i în încheierea ceremoniei, să devină „o bună româncă și o bună creștină”. „N-ar fi trebuit să spuneți invers, părinte, « o bună creștină (mai întâi) și (apoi) o bună româncă...», obiectez eu. În gând, doar mental, firește. * Prietenul nostru comun îmi povestește (sunt mulți ani de atunci): într-o zi, la bufetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care s-a ocupat, în chip special, de mine. * La botezul fiicei lui Mircea Dinescu, preotul urându-i în încheierea ceremoniei, să devină „o bună româncă și o bună creștină”. „N-ar fi trebuit să spuneți invers, părinte, « o bună creștină (mai întâi) și (apoi) o bună româncă...», obiectez eu. În gând, doar mental, firește. * Prietenul nostru comun îmi povestește (sunt mulți ani de atunci): într-o zi, la bufetul restaurantului Uniunii Scriitorilor s-au pus în vânzare chifteluțe proaspete și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
tare îl batjocoresc. Iisus Crucea o ducea Și, de slab, se-mpiedica, Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ. Față Lui, de Sânge plină, Se proptează în țărâna Iar peste El Crucea grea La pământ îl apasă. Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii îl sculau Și cu biciul îl loveau. Stă Măicuța și privește, Inima i se topește. Neîncetat se strigă: „Moarte!” Iar Pilat s-a temut
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în mijlocul unei cumplite tragedii. Un aspect de la înmormântarea mamei. La serviciul înmormântării, în biserică, deși de față era un frate al repauzatei profesor universitar, deși fiul repauzatei era preot, deși repauzata era medaliată cu decorația de mamă eroină, și o creștină cu multă evlavie și cu multe fapte care meritau a fi menționate, apreciate și date ca exemplu, preotul n-a găsit de cuviință să rostească decât „Dumnezeu s-o ierte”. M-a supărat tare acest dispreț, această nepăsare arătată mamei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pentru că sufletul și viața mea fără Marta rămâne pentru mine o rană care sângerează, o monstruozitate de neconceput. Marta, Marta, dacă ai fi încercat să mă asculți, dacă ai fi încercat să fii înțelegătoare, să-ți faci datoriile esențiale de creștină, pe cele de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
venit să-mi ceară un ajutor pentru tipărirea unei lucrări științifice, după ce în prealabil îl rugase pe Nichifor Crainic să-mi telefoneze. I-am acordat cu cea mai mare plăcere suma cerută, căci este un foarte serios cercetător al filosofiei creștine vechi; drept mulțumire mi-a dat atunci toate lucrările sale, cu savante dedicații grecești. După Ianuarie 1941 însă, s-a făcut că nu mă mai cunoaște, întorcând capul de câte ori ne întâlneam pe stradă sau în vreun local public, probabil de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
bunica printre covoare și ștergare. Cu ochii de acum, aș vedea prima mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație a biosferei. Cea creștină mă făcea să nu mă văd mai mult decât unul dintre semenii umani. Gândurile rele îmi aduceau în minte chipul îndurerat al Maicii Domnului. Acea lume trăia cu mijloace aproape medievale într-un mod de viață care respecta ciclurile naturii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Există interdicții religioase acceptate. Știu că nici eu, nici găinile sau pisicile nu avem acces la Muntele Athos, știu că nu am acces la altar în Biserica mea. Aceste interdicții sunt dureroase și adesea insultătoare. Mă simt tratată ca o creștină de rangul al doilea, dar comunitatea le acceptă și eu nu le pot încălca fără pedeapsă. Cel mult pot să încerc, alături de alții, să influențez schimbarea regulilor și să le respect între timp. Dar nici o discotecă nu este o instituție
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ironie ca români. Probabil că, în acest mod, în sfârșit o bună parte din naționaliștii noștri se vor trezi frate cu ungurul și romul contra neamțului sau marocanului. „Vatra românească” se va vărsa în „vatra europeană”, „vatra ortodoxistă” în cea creștină. Ce îmi este clar este faptul că, în timpul vieții mele am avut șansa să trăiesc în trei societăți diferite ca natură. Pe prima, cea comunistă, aș da-o la câini. Pe cea de-a doua, de tranziție, o păstrez fiindcă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dar a rămas o simplă amenințare. Capitolul II Fiul cizmarului (1873-1886) Școlile primare Pe la trei ani, Giovannino a fost înscris la Grădinița de copii Santa Caterina, din Calea Porta Palio. Educatoare era domnișoara Giulia Botteon, o bună educatoare și o creștină minunată. Perioada grădiniței (dura 5 ani) corespundea și primului ciclu al școlii elementare, corespunzătoare primelor două clase. Din când în când, don Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii săi, se înveselea istorisindu-le rugăciunile simple și ingenue pe care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui. Don Calabria se simțea de parcă obsedat de responsabilitatea preotului în fața neajunsurilor lumii contemporane: «Omenirea, cu toată știința sa, cu progresele sale, cu oamenii săi de largi orizonturi trecătoare, cum s-a redus! Chiar și în țările care se numesc creștine a falimentat complet; și de ce? Pentru că s-a îndepărtat de Dumnezeu și Fiul său Isus Cristos, pentru că s-a încrezut în ea însăși și, poate, pentru că nu a întâlnit în mulți dintre noi, religioși și preoți, acea lumină de care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la "Bulgarian atrocities", Europa asistase deja, cu oroare, în 1898, la spulberarea armenilor și și-a putut da seama atunci că marele vinovat nu era poporul turc, ci sinistrul "Sultan roșu", Abdul Hamid. Fără îndoială că turcul considera "Raya"-ua creștină ca pe o ființă inferioară, sclav ce putea fi ușor suprimat dacă nu dădea un randament bun, însă, cu timpul, acest sentiment nenuanțat suferise multiple atenuări în direcția toleranței, iar actele de cruzime erau tot mai rare cînd nu erau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
filosofia greacă / 161 II. Controverse ale imaginii / 183 Imaginarul puterii creștine de rit bizantin / 195 I. Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului / 198 II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului / 210 III. Oíkonomía creștină / 221 IV. Valori ale antichității în gândirea isihastă / 247 În loc de concluzii / 257 Bibliografie generală / 261 Lista ilustrațiilor / 269 Sursa ilustrațiilor / 272 Résumé / 273 Abstract / 275 Rome peut lutter contre Constantinople un temps, rivaliser à armes égales dans les représentations monétaires
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
întâlnește conținutul social al sistemului lui Dumézil. Urmez mai curând linia care îl desparte pe Durand de teoria societăților indo-europene și caut să țin cont de ea în sondarea imaginarului, acolo unde întâlnim pragul istoric dintre lumea pre-creștină și cea creștină, pentru că: ... nici studiul lui Dumézil nu explică originea sensibilizării conștiințelor la două moduri diferite de simbolism [cu referire la "suveranitatea magico-religioasă" și "regalitatea simbolică", n.n.] și mai ales nu legitimează numeroasele anastomoze care s-au putut forma între cele două
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
putut constitui, la un anumit nivel de interpretare (neoplatonismul, gândirea stoică), o sumă de numitori comuni ai politicului, chiar atunci când, sub influența unei alte religii, paradigma guvernării s-a transformat (spre exemplu, la trecerea de la formele imperiale romane la cele creștine). "Teoria" greacă se poate să nu fi avut influență directă la timpul său, dat fiind că Platon și Aristotel au scris despre cea mai bună guvernare (viziuni diferite la cei doi) în perioada de destrămare a democrației, dar ea s-
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
occidentale ale imperiului, până spre schisma finală, din 1054. Imaginarul lumii vechi pare a fi fost determinat în primul mileniu de clivajul european est-vest, între cetatea greacă și instituția romană a puterii, apoi între fosta capitală, "păgână" (Roma) și cea creștină (Constantinopol), dar și între augustus și basileus, concurat mai târziu de lumea regatelor și a imperiilor medievale din Occident, tinere și ambițioase. Putem spune ce s-a păstrat și ce s-a pierdut în această istorie în tandem, la nivelul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
natură IV, 722-48), pentru că ele sunt rezultatul unor deformări ale acestor eìdōla (care au loc în condiții particulare, descrise atent de teoria atomistă). Constatăm că nu se pierde foarte mult din această viziune pe parcursul secolelor, în drumul către credințele medievale creștine legate de grotesc (a căror replică plastică este amănunțit studiată de Jürgen Baltrušaitis, spre exemplu). Încadrarea "naturalistă" a imaginii, în gândirea greacă, se regăsește aproape neschimbată în semnificația alocată de romani măștilor de ceară ale strămoșilor, imagines, fie realizate fidel
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de corectare a uitării, dar și de corelare a gestului de a omagia gloria cu nevoia de a întări identitatea colectivă prin referire la figurile sale eroice. Pivotul politic al glorificării puterii, element comun pentru gândirea "păgână" și pentru cea creștină, respectiv poli- și monoteistă, va ajuta ulterior ca imaginarul medieval să prindă formă și consistență chiar din timpul primelor basilei. Aceasta, în ciuda faptului că esența puterii imperiale a fost înțeleasă și reprezentată diferit în cele două lumi - în cea romană
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
medieval să prindă formă și consistență chiar din timpul primelor basilei. Aceasta, în ciuda faptului că esența puterii imperiale a fost înțeleasă și reprezentată diferit în cele două lumi - în cea romană, egală cu zeii (v. fig. 7), iar în cea creștină, direct subordonată divinității (v. fig. 8 și fig. 9.a; fig. 9.c și 9.d). Despărțirea de tradiția instituțională romană are loc abia în secolul VI, când Iustinian I decide închiderea Senatului, distrugând și pluripartitismul popular, prin suspendarea activității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
înmormântarea lui Constantin I a avut loc atât un funus clasic, dedicat corpului defunct, cât și o ceremonie creștină, închinată înhumării sale (Eusebiu din Cesareea, Vita Constantini IV, 73 și Historia Ecclesiae X, 8). Combinația dintre elementele romane și cele creștine se regăsește și în iconografia numismatică - în reprezentarea divinizării împăratului (efigia înaripată, de tradiție romană), respectiv în semnul prezenței lui Dumnezeu (mâna care coboară dinspre celest și binecuvântează). Dacă Roma va mai menține și în secolul IV formele păgâne ale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]