1,251 matches
-
față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire chimeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara - Zîmbirea-i îmbată ca nopțile, vara. {EminescuOpIV 329} Pe codri-nfioară a ei frumusețe Și apele fulger cu undele crețe; Se pare că-nvie a basmelor vremuri, Căci lumea-i cuprinsă de-un dulce cutremur. Din nori curge-o bură, un colb de diamante, Pe văi se așează, pe dealuri înnante; În față li-i luna, prin șuet de șoapte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca să domnești te chiamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea ta senină, cu inima ta blândă. Tu fii ideia sântă a Daciei unite - De unde sună marea prin stâncile cernite Pân unde Tissa mână undele reci și crețe, Peste câmpii mănoase, pintre pustii mărețe, Pîn-unde Istrul plânge ca taurul mugind - - Ziua reînviată a Ulpiei traiane, A Daciei bătrâne, a Daciei romane. Regină coronată învestmîntată-n raze, Fii îngerul Speranței, fii îngerul de pază La capul României, ce bolnavă... deșteaptă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
e sufletul divin. Eu stelele le spulber ca frunze-ngălbenite, Eu îmflu răsuflarea vulcanului măreț, Înmormântez sisteme în spații nesfârșite, Eu munții îi cutremur și mările le-ngheț, Astup cu a pustiei nisipuri mări cumplite Și-ngrop țări înflorite sub oceanul creț - Desmint secol de secol, sdrobesc eră de eră, Fac din a vieții fapte lucire efemeră. Știu că tu-nșirînd anii pe-a vieții lunge fire Tu nimicești trecutul în urmele lui chiar, Că tot ce e-n viață cade-n a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cu raza-ntîi atinge a geniilor munți Ce-n nourii de gânduri se pierd bătrâni cărunți Și-apoi abia la lume s-arată zâmbitoare, O maiestate mândră în car de foc... un soare! O, munții cu-a lor frunte gîndindă-n nouri creți, Când se-ncunun-cu raze, ai zilei sunt profeți, Și capete de geniu când ard, când se inspiră, {EminescuOpIV 475} Arderea lor arată, la lumea ce-i admiră, Că ziua e aproape... Și palizii poeți Profeți-s plini de vise ai albei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sboare, l-a lui privire Dușmanii-n cete se sparg, Lasă-l să sboare, țara-i mărire, Când sboară-n aerul larg. 22. TU VREI AMOR SĂ MĂ ÎNVEȚI (cca 1871) Tu vrei amor să mă înveți, Copile alb, cu părul creț; Dac-ai vrea, de ai întreba, Ai ști, că știu și eu ceva. Știi c-ai tăi ochi albaștri sunt Cum nu sunt alții pe pământ, Tu știi că-s dragi, da-i crezi cuminți, Copile alb, de ce te minți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de neguri Trăiește luminoasa umbră. Mai întîi scăldată În ceți eterne și sure, Însă, încet-încet, Razele mari a gândirii Negurile albe pătrund Și formează un arc albastru, Clar senin în jurul lui, Ce-a lui margini își găsește Într-a negurilor creți Și-nnainte, înainte Sboară geniul de lumină. Îndărătu-i pintre neguri A rămas un fluviu clar De albastru senin aer. În dungi supte, în cordele De argint, ele suspendă Fluturări și creți în calea Râului de-aer albastru, Ce de cale îi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui, Ce-a lui margini își găsește Într-a negurilor creți Și-nnainte, înainte Sboară geniul de lumină. Îndărătu-i pintre neguri A rămas un fluviu clar De albastru senin aer. În dungi supte, în cordele De argint, ele suspendă Fluturări și creți în calea Râului de-aer albastru, Ce de cale îi servește Mândrului geniu și nalt Al luminei. 3l. DIN BERLIN LA POTSDAM (cca 1875 ) Din Berlin la Potsdam merge Drum de fier, precum se știe, Dară nu se știe încă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce-i, pentru ce noi simțim? O coardă-atinsă imiteze-un tunet, Un ah! să spue cum ne chinuim Nu, nu... Și fie forma cât de nudă N-ajunge-n veci durerea noastră crudă. De bate-o inimă sub alba haină, Abia se mișcă creții de omăt. Un semn că sub ea se petrece-o taină, C-un suflet e de groază sfîșiet. Un semn abia ce poate, ce distaină Din chinul nostru vorbe ce arăt? Neputincioase sunt semnele-orcare... Ce-arată fața mărei ce-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bun ca orice vin băut e cel pe care-l bei. 45. CÎND SE JUCA ELISA MULLER... (cca 1874 ) Pe genunchi-mi te-am purtat, Ți-am privit în față, Ochi-mi ochi-ți a cătat, Gura-mi buza-ți creață - - Și m-am pus pe sărutat. Cine mă învață? {EminescuOpIV 504} Ca o mamă blând și lin Ce-un copil răsfață, Mîngîiat-ai fruntea mea Și m-ai strâns în brață. Ah, cât te iubesc de mult! Cine mă învață? Eu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
săgeata-i otrăvită. II Și la poala hainei tale E adânc de altă floare. Haine noi cari la îmblet Lin de trupu-ți se lipesc Și arată cu-a lor cute Boiul tău împărătesc. Și te mlădii cu mult farmec Intre creți-mbrăcăminții: Știi că toată ești frumoasă Și că ești răpirea minții. Haina ta cea minunată Nu-i în stative țesută, Căci ușoară-i ca de neguri Și te miști ca și o ciută. Pedepsit-au mâna inul Pânză fină ca să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unei case a cărei zidire-i este anterioară. El face să creadă cumcă lucrurile nu pot fi decât numai așa și nu într-altfel. Formele religiei sunt mantia de purpură cu care s-acopere toată mizeria adâncă a vieții, pin creți se tradă foarte puțin din realitate și, din nefericire, tocmai încrețiturile strălucesc mai tare... De-aceea 69 {EminescuOpXV 70} punctele evident slabe din teoremele bisericești sunt acele cari se apără mai tare și cu raționamente mai strălucite. Statul natural are
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
staturi o rază de demnitate, ca toga. Toate mișcările unui corp bolnav se reflectă foarte infidel, dar foarte frumos în acești falduri, cine însă s-a uitat sub haină? Această aparență înșală, mișcările corpului sunt toate în genere diferite de creții ce-i aruncă mantia - astfel sunt frazele mari și pompoase, criticele fine și ingenioase a căror reflecție e literatura publică și presa față cu celea ce ele ascund sub ele. Se știe că forma sub care se anunță șarlatanii este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înapoi sau poate să le predau la Miliție, ce ți-a trecut prin cap?) Așa... Eu sânt ăla, cu caracatița aia blondă căreia îi atârnă brațele pe o parte și picioarele pe cealaltă și o claie de păr blond și creț, care-mi intra în ochi și-n nas, și-n gură, eu care dau șuturi imaginare unor hârtii albăstrui, în mijlocul unei străzi pustii, noaptea, într-o stațiune de pe litoralul Mării Negre, lângă Constanța, Dobrogea, în estul României, Europa, emisfera nordică, pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
handicapați, Odată cu economia subterană și demnitari pătați. Parlament cu acompaniament Un partid, ca-ntotdeauna „inspirat”, Artiști în Parlament a promovat. Pe unii, ca să le ridice „rangul”, Iar alții, buni pentru a ține „hangul”. Leacuri Un ceai mai concentrat de izmă creață, Te vindecă de diaree și de greață. Parlamentarilor le-ar trebui adevărate panacee, Care să le taie apetitul pentru somn și logoree. Campanie anticorupție În ampla și mediatizata campanie, P.S.D. a făcut o descoperire stranie: Oricât ai vrea, nu ai
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
de drum la începutul nopții. Ședea cu ochii închiși, negîndindu-se la nimic, când simți deodată că cineva îi dă târcoale. Deschise ochii cu greutate. În fața lui stătea vrăjitorul Tela. Fața lui neagră cu ape alburii, lustruită și grasă sub părul creț, încărunțit ușor, părea îngrozită. - Tela?... Te-am recunoscut. Ce ai? Îți pare cumva rău că rămîi? - Nu... Am venit la tine pentru altceva. Mânia zeului se preface în urgie! Și Tela arătă cu o mână tremurătoare spre miazăzi. Auta nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se produceau acolo, în întuneric. Gândea că-i va uimi pe toți cu descoperirea lui. Ridicându-se de deasupra fântânii, tresări deodată atent. Apăruse pe drum o fetiță de vreo unsprezece ani, cu o băsmăluță colorată. Purta o fustă lungă, creață și o bluză scurtă din stambă, cu mâneci largi. Era una dintre puținele colege de la școală, a cărei prezență o remarcase, după ce aflase despre tatăl ei, că fusese moșier. Fostul boier încă mai purta, ca semn al averilor de altă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
gesticulează Toal spre gagicuța aia bătută-n cap Amanda Drummond, care se ocupă cu singurul lucru pe care e În stare să-l facă, adic-o mânăreală semi-birocratică, Împarte-le copii ale descrierii. Drummond și-a tuns scurt părul blond și creț, așacarată mai mult decât oricând ca o limbistă. Are ochii bulbucați, de zici că-i tot timpul În stare de șoc și aproape că n-are bărbie, numai o gură acră și strâmbă care pornește direct din gât. Poartă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
am futut Karen? După Înmormântarea prințesei Di? În viața mea n-am văzut o asemenea pizdă mare, groasă și neagră. Haide, măi, cu toții să aruncăm o privire la pizdă păroasă a fostei WPC Fulton! E o junglă de rahat: floci creți până și În jurul curului. Drummond Îi tot dă cu căcatul ei favorit: politica și schimbările din legislație și cum afectează ele poliția. Pare puțin obosită. Prea multe nopți petrecute la birou, Încercând să afle de unde provine un ciocan. Asta n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de la siguranța circulației și protecția muncii, aud bătăi discrete. Mă uit și îl văd pe cumătrul meu, Felea Constantin, care îmi face semne de așteptare. M-am oprit și nu peste mult timp apare. Vântul îi flutura părul negru și creț. Se oprește și își întoarce o privire nevinovată către mine zicând: - Azi soția mea este plecată din oraș și aș zice să poposim la o cârciumă din oraș pentru a ne recrea după o săptămâna de muncă și stress. Fără
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
sarcasm a figurii dumitale cu frunte abdominală, nu este imoral să fie contemplată pe plajă. (Anacolutul întărește sensul descrierii, prelungind, de fapt, scena rizibilă). După ce vei fi lepădat mantaua ce-ți învăluie statuia și te vei înfățișa naturii flocos și creț la subsuori, lăbărțat cu gingășie și candid în suciturile și circumvoluțiunile eului dumitale anatomic, vei surprinde surâsul curtezanei și șoaptele băieților sportivi lungiți în soare". Comicul debordează, cu fiecare pasaj, în planul stilistic, uzând, din plin, de un lexic al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
că vestigiile cel mai bine conservate au fost decoruri de case particulare, conservate intacte sub cenușa Vezuviului. De unde abundența de naturi moarte, scene de gen, mici mozaicuri naturaliste, viniete licențioase. Mai sunt portrete de femei și de cupluri, cu șuvițele crețe pe frunte, sprâncenele groase și negre și cerceii lor. Roma a împins foarte departe individualizarea trăsăturilor, mult mai departe decât Grecia. Dar ceea ce nouă ni se pare cel mai caracteristic artei romane era în mică măsură socotit astfel de contemporani
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cum Deus cog noscit seipsum; vel aliqua similitudo eius [subl. m.], sicut homo videt lapidem. Et hoc ideo, quia ex intelligente et intelligibili oportet aliquo modo în intelligendo unum fieri. Non autem potest dici quod essentia Dei videatur ab intellectu creațo per aliquam similitudinem. În omni enim cognitione quae est per similitudinem, modus cognitionis est secundum convenientiam similitudinis ad id cuius est similitudo; et dico convenientiam secundum repraesentationem, sicut species în anima convenit cum re quae est extra animam, non secundum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unde s-au făcut prima oară astfel de gloanțe. Împrumutat de engleză, unde a luat forma dum-dum, a trecut cu aceeași formă în franceză și, de aici, a ajuns și la noi. Iută, numele unei plante, vine din hind. jhuto „creț“, care a intrat în engleză (jute), de acolo în franceză (jute), în germană (Jute) și în italiană (iuta). Din germană și italiană a ajuns și la noi, în forma iută. Piper și paprică sunt două cuvinte cu aceeași origine îndepărtată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
transfigurat scuturându-l de toate epitetele inutile, Aș vrea să știu sincer, părinte, dacă i-ați vedea pe toți sfinții înșirați pe perete prin ce i-ați deosebi între ei, prin înălțime, prin barba mai lungă sau mai scurtă, părul creț sau cărunt sau pur și simplu prin inscripția scrisă dedesubt, Părintele mă oprește cu un gest al mâinii și cum am dat buzna peste el nu mai are răgazul să-l trimită pe Daniel în odaia lui, Da, eu, Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
iar Ashling și Joy mergeau să-l susțină și să o facă lată la petrecerea de după. Joy, al cărei nume de familie era, memorabil, Ryder, locuia în aparatamentul de sub cel al lui Ashling. Era micuță de statură, plinuță, avea părul creț și era periculoasă - în special datorită apetitului său uluitor pentru băutură, droguri și bărbați, asta pe lângă dorința ei misionară de a o transforma pe Ashling în partenera sa de viciu. — Hai la mine în dormitor, o invită Ashling și amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]