90,136 matches
-
ceea ce-l determină să adopte exilul interior, iar mai apoi să opteze pentru isihasm, mai mult ca proiect spiritual de singurătate, concentrare în sine și pace lăuntrică decât ca realitate a izolării totale a călugărului în pustie. Soluția este frenezia creației literare, participarea la conferințele și rugăciunile grupului restrâns "Rugul Aprins", care se întrunea la Mănăstirea Antim (p. 225-234), la Alexandru Mironescu sau în salonul lui Barbu Slătineanu (p. 193-194), unde V. Voiculescu își citea prozele, audiat și comentat de Vladimir
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
întâlnirile din casa din Dealul Spirii a ospătarului meloman Apostol Apostolide (p. 212-214), un personaj desprins parcă dintr-un roman de G. Călinescu. Toate acestea, împreună cu alte detalii biografice, sunt prezentate pe larg în capitolul V, Exilul interior. Isihasm și creație (p. 187-250). Față de versiunea din 1984 a biografiei scrise de Florentin Popescu, cea mai importantă noutate documentară este adusă de capitolul VI, despre Anii recluziunii și sfârșitul (p. 251-295), o comprimare a investigațiilor din volumul menționat Detenția și sfârșitul lui
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
înseamnă nu o cădere în realism (sau în naturalism, cum s-a spus), ci o renunțare la livrescul simbolisticii biblice și o regăsire a dimensiunii metafizice a tragediei (întrucât dragostea părinților pentru copiii lor este, în esența ei, metafizică). În creația literară și artistică pe care o cunosc, numai personajul lui Gogol, Taras Bulba, mai suferă astfel, ascuns în mulțime, când are loc execuția fiului său. Mereu alta, datorită unei inventivități artistice inepuizabile, și totuși mereu aceeași, grație personalității ei puternice
Maia Morgenstern în orice rol by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12857_a_14182]
-
lucra. Începând cu anul 1948, o dată cu instaurarea "democrației" la noi, Ion Țuculescu nu mai are acces la aproape nici o manifestare expozițională, din pricina inaderenței la noua linie estetică impusă de sovietici. Din nefericire, acum începe și perioada cea mai fertilă a creației sale, de care artistul este conștient, resimțind această tacită cenzură ca pe una dintre frustrările majore ale existenței sale. Ca și în cazul altor intelectuali, a căror verticalitate excludea posibilitatea compromisului, }uculescu nu concepea să picteze după "rețetă", așa cum făcea
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
din disperarea de a-și expune lucrările pesemne, câteva tendințe de "aclimatizare", restrânse însă la nivel de tematică și nicidecum de compoziție sau de paletă cromatică. Lucrări precum "30 decembrie 1947" sau "Intrarea în uzină" vor rămâne gesturi stinghere în creația sa și, oricum, cu greu asimilabile realismului socialist atotînvingător ce a bântuit cultura română mai bine de un deceniu. Așa se explică gestul său, considerat drept frondă în epocă, de a deschide o expoziție în propria-i casă. Era în
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
dar măcar la nivel de speculație se poate presupune că un intelectual rasat, ce detesta compromisurile de orice fel, mai ales pe cele spirituale, nu putea fi decât anticomunist. Cea mai serioasă și palpabilă mărturie a celor afirmate este însăsi creația sa din această perioadă, prin expresia sa liberă de formalismul sterp al epocii, prin mesajul ei puternic spiritualizat și nu în ultimul rând prin racordarea sa acuzată la cele mai recente experimente plastice occidentale. Nu consider însă că expoziția ar
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
atunci au înțeles repede forța sa creatoare și, marcați de libertatea de expresie a lucrărilor, au aderat, adesea entuziast, la adevărurile afirmate de artist. Este meritul acelor intelectuali care, în a doua jumătate a jumătate a anilor '50, văzându-i creația, i-au înțeles originalitatea și, mai ales, al tinerilor din generația '60 care, la început de drum, simțeau nevoia unei schimbări radicale. Ei sunt cei cărora li se datorează, în bună măsură nașterea "mitului" Țuculescu. În epocă, gestul artistului, oricât
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
acela de a nu-i primi lucrările în expoziții, ceea ce îi conferea un prestigiu moral sporit în fața contemporanilor și mai ales a tinerilor. Încercarea lor, neconcertată de altfel, pornită dintr-un evident impuls subiectiv, de a pune în adevărata lumină creația artistului, a rămas ani de-a rândul într-o aproape zadarnică zbatere. Faptul că mesajul artistic al lui Țuculescu își atinsese în esență ținta, că numele său era acum un reper și chiar un model, a rămas fără ecou în
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
Țuculescu care, dintr-o dată întrunea condițiile unei "canonizări" oficiale. Alegerea sa ca artist-simbol al "dezghețului" nu a fost nici ea întâmplătoare. Motivele care au determinat această alegere ar putea fi: - ca pictor, Țuculescu își confirmase valoarea, iar ultimii ani de creație l-au propulsat, prin forța și originalitatea expresiei, în rândul artiștilor români de prim rang; - arta sa întrunea adeziunea tacită, nu întotdeauna favorabilă însă, a generațiilor mai vârstnice și majoritar entuziastă a tinerilor (artiști, scriitori, critici, muzicieni etc.) care, fascinați
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
întreg din Cahiers roumains d'Etudes litteraires, coordonat de Irina Mavrodin, dedicat unei Poietici/Poetici a traducerii și care antrenează drept colaboratori marile nume ale domeniului din epocă. El impune ideea traducerii ca facere niciodată terminată, "poiesis" ca, orice adevărată creație, dar strînsă, ca în chingi, de constrîngeri inexorabile. De altminteri, dreptul traducerii de a sta lîngă creația autentică este mereu subliniat de traducătoarea lui Proust și Cohen, dar, totodată, poetă și eseistă cunoscută și răsplătită cu numeroase premii, care cunoaște
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
și care antrenează drept colaboratori marile nume ale domeniului din epocă. El impune ideea traducerii ca facere niciodată terminată, "poiesis" ca, orice adevărată creație, dar strînsă, ca în chingi, de constrîngeri inexorabile. De altminteri, dreptul traducerii de a sta lîngă creația autentică este mereu subliniat de traducătoarea lui Proust și Cohen, dar, totodată, poetă și eseistă cunoscută și răsplătită cu numeroase premii, care cunoaște așadar scrisul și facerea creatoare dinăuntrul lor. În cărți precum Modernii precursori ai clasicilor, Mîna care scrie
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
Iată doar cîteva dintre ideile formulate de Irina Mavrodin în legătură cu traducerea literară și născute dintr-o experiență bogată, îndelungată și, lucru rar, împărtășită cu multă generozitate. Numeroasele premii care i-au răsplătit munca de traducător, dar și activitatea generală de creație - să ne gîndim doar la titlul de "Cavaler al artelor și literelor" oferit de Statul francez și Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea operei lui Proust - nu au făcut-o inaccesibilă tinerilor traducători sau celor doar în formare, ci dimpotrivă au
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu" din toamna trecută sub titlul "Un portret lexicografic" și pune în pagină, în prima parte sub formă de microstudii, câteva aspecte ale biografiei și personalității compozitorului urmate de liste ample: cronologie, bibliografie, discografie, catalog de creație etc. Fără îndoială, este oțios să te întrebi de ce materialul este organizat așa și nu altfel sau să declari ritos "eu aș fi ales altă soluție". Soluții pot fi diferite, esențiale rămân încrederea pe care o inspiră cititorului, claritatea structurii
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
puțini" Nu se poate pune la îndoială acribia cu care autorul și-a întocmit lucrarea, de aceea, surprinde, la o privire fugară, faptul că în Catalogul operei lipsește de la locul ei seria de 7 CD-uri cu integrala simfonică a creației enesciene realizată de Orchestra Națională Radio sub bagheta lui Horia Andreescu între 1993-1996 sub labelul casei de discuri Olympia (cod OCD 441 și urm.); din care nu figurează decât ultimul disc, cel cu Simfonia a V-a scos de Casa
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
este să le identificăm prin valorile lor reale și nu prin cele care încarnează impostura. Cum definim o generație, prin autorii ei de valoare sau prin impostorii gălăgioși? O generație, în primul și în ultimul rând, este o generație de creație, adică producătoare de valori. Pe altă poziție s-a plasat în intervenția sa Paul Cezar Bădescu, el susținând că nu există conflict între generații pentru că, practic, nu mai există generații literare, ca urmare a faptului că nu mai există literatură
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
îngerul exterminator cu pletele excesive, elefanți roșcați pe pereți, prietena amăruie, zumzete minerale sau dimineața senzitivă, altele coborâte parcă din poemele lui Dimov (licorne, grifoni, pasărea cu gheare de argint, rosignolul). Iată o invitație a poetului în atelierul lui de creație: "Din turnul pleoapei,/ Din cetatea sângelui,/ Iată, scriu ierburilor albastre/ Pe care tu le crești sub arcadele sânului./ Nu sunt bolnav, nici întreg sănătos,/ Cu arcul și cu haitele nu mă mai întrem,/ Cum nu mă mai desfată nici cerurile
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
cuvinte, Calvarul "pare un roman" pentru că transcrie întâmplări rupte din viață. E de observat conștiința construcției pe care o are prozatorul, vizibilă și în organizarea secvențială a nuvelei Catastrofa și în ingenioasa arhitectură a romanului Ion - aparținând aceluiași interval de creație. în "avertismentul" la Calvarul, autorul își declară (în virtutea unei convenții) intervențiile operate pe manuscrisul recuperat de la personajul său: a schimbat numele reale cu altele inventate, a suprimat pasajele parazitare care "îngreuiază fără folos mersul povestirii", a îndreptat stângăciile stilistice "și
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
Să vezi imagini de la Târgul de carte "Gaudeamus" unde majorității vizitatorilor li se înțepenea mâna și mintea la vederea prețurilor, deși, exclamativ și fericit, domnul Prim-ministru anunțase o creștere economică în 2004, încât pe Haralampy îl apucase declamatul propriei creații în fața familiilor noastre reunite: Cât e creșterea de mare, Nici în PIB nu mă mai doare... Emoționată, soacră-sa, într-o sclipire de inteligență, îl apostrofează: -Vezi, dragă ginere, dacă tipăreai și tu cartea aia de poezele, te făceai om
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
intelectualăť. Din concentrarea lui Lucian Raicu asupra detaliilor, din minuția sa descriptivă și analitică ce denotă o voluptate a palpării concretului, o implantare în fluxul vital ce leagă textele de oameni, deducem un patetism reprimat, răsfrînt asupra "universului mic" al creațiilor. Un elan romantic sugrumat ce se trădează prin cultul nostalgic al fragmentelor care suferă de condiția lor de aservire (damnare) la "imaginea lumii și a ființei" ca întreg: "Acum ca și altădată, scrisul lui Lucian Raicu sfidează (...) pericolul uniformității, latent
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor! I-a fost dat tocmai lui Gherea, care a deschis drumul criticii (o numea el) Ťștiințificeť, să facă o adevărată pledoarie (și, culmea, tocmai în Asupra criticei, eseul lui doctrinar) pentru Ťinexplicabilulť creației criticii: Ťde multe ori intuiția, un fel de ghicire a criticului, face mai mult decît analiza; de multe ori criticului i se cere inspirație ca și artistuluiť". Sau: "Șerban Cioculescu într-o pledoarie raționalistă caracteristică, prin care ajunge într-un
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
sintetizor pentru sine-însuși. Pe lângă ideile morfogenetice, legile abstracte, matematice, aluziile la un folclor "planetar", muzica lui Stroe este guvernată de o debordantă imaginație timbrală. Pentru a putea surprinde acest profil, este evident că Sorin Petrescu a studiat cu pasiune întreaga creație a compozitorului, mecanismele stilistice pe care le-a putut aplica în adaptările realizate. Doar în acest fel, el demonstrează cum transcripția depășește prejudecăți puriste ale muzicii noi și reflectă un spirit al timpului, spre beneficiul interpretării creației actuale.
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
cu pasiune întreaga creație a compozitorului, mecanismele stilistice pe care le-a putut aplica în adaptările realizate. Doar în acest fel, el demonstrează cum transcripția depășește prejudecăți puriste ale muzicii noi și reflectă un spirit al timpului, spre beneficiul interpretării creației actuale.
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
scriitoricesc. Poate că în această ordine de idei trebuie gîndit modul în care "s-a încercat" ca prozator, cînd a trimis ca orice simplu debutant povestirea Capul de zimbru revistei Provincia din Turnu-Severin. Participă astfel la un concurs obișnuit de creație literară și, în primăvara lui 1947, primește un premiu pentru cea mai bună nuvelă. Este interesant că președintele juriului, prozatorul Victor Papilian, nu-și poate înfrîna nedumerirea și se întreabă, chiar pe prima pagină a revistei, dacă nu cumva unul
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
ceva mai restrînsă, expoziția este reluată la Muzeul Național de Artă din București. Aproape concomitent, o fundație și o societate de turism, conduse de Mihaela Varga și Mihaela Dragomir, încearcă resuscitarea interesului artistic pentru Balcic și organizează mici simpozioane de creație la care invită mai mulți artiști contemporani, acțiune care se finalizează cu expoziția din septembrie 2004, organizată la Cercul Militar Central din București. În noiembrie 2004, Galeria Luchian 12, împreună cu Galeria Lima de la Timișoara, organizează, în spațiile celei din urmă
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
printr-o mare diversitate a expresiei -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii iraționale, probă obligatorie pentru buna funcționare a resorturilor adînci ale actului de creație. Aici s-au verificat, de-a lungul a cîtorva decenii, nu doar un interes particular pentru o anumită configurație peisagistică și o predispoziție naturală pentru demonstrația, aproape didactică, a coabitării elementelor, ci și mecanismele de funcționare ale fondului nostru sufletesc
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]