8,264 matches
-
stihiei slave, de aici însuflețirea aproape viscerală pe care o capătă sunetele cristaline, de boltă luminoasă, a vocabulelor latinești. E uimitor contrastul dintre ecoul de mausoleu al originalului și colcăiala de șerpi a românei. Noțiunea latinească își îndulcește muchiile, iar cristalul se topește și curge. „Scilicet ab aestu carnalium desideriorum refrigeratio“ devine „și anume răcorirea văpăii dorințelor carnale“ (p. 196) Între „refrigeratio“ și „răcorire“ e aceeași distanță ca între „aestas“ și „văpaie“. Parcă treci de la răceala unei capele romanice la firida
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
Emil Brumaru (monolog) Interpretează Victor Rebengiuc Mi-am spus că trebuie să fiu calm (nu bleg!), să-mi îndrept cuvintele spre mîngîiere lină, înțelegerea blîndă (lentilă tandră de contact a globului martorului ocular), leuștean hrănesc în putini de cristal. De ce aș adăuga și eu zbîrnîielile, zăpăcelile, poticnelile mele de jumară rîncedă, spaimele lăsate-n falduri peste momeala clipei, zilei. Vrafurile albicioase, alunecoase, de nervi zmulși de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, fluturînd vraiști cotidiene, întortochierile cîlțoase ale
Îngerul mototolit (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15021_a_16346]
-
desfăcută-n felii mustoase, gustoase, mirositoare naiv și parșiv în nările lacome de vitejii, de isprăvi în miezul unui basm de-a pururi neterminat... Și-am tăcut. Apoi am șoptit cu multă, poate prea sîrguincioasă speranță: zgîrie-mi viața pe un cristal dilatat peste muchii, iubito, tu cea cu nume, cea fără nume... Și iar am tă- cut. Fiindcă vorbele se așezau încet-încet în rînduiala cuvenită a priceperii urechii ascultătoare... Și-o să apară un alt îndrăgostit (îndrăzneț dumnealui!), la butonieră cu obligeană
Zgîrie-mi viața pe un cristal (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15318_a_16643]
-
va trece acesta - parte desprinse dintr-un roman istoric, parte întrevăzute prin țesătura difuză a basmului - pentru a deveni conducătorul unui trib nomad, destinat să ajungă departe, în altă țară și în alt timp, întrevăzute în ceața globului miraculos de cristal; cu alte cuvinte, o parabolă grațioasă și bine condusă care explică ajungerea unui trib din India de sud a veacului al XVI-lea, în Transilvania, un secol mai tîrziu, transhumanții devenind păstori și păstrînd rămășițe ale unui vechi cult, de
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
se lipește o continuare în care totul pare nepotrivit, incongruent cu premisele pomenite pe scurt mai sus: povestirea capătă o perspectivă parodică suficient de simplistă și deformantă asupra principalului personaj din acest episod, ultim avatar al posesorilor globului magic de cristal în care se poate citi viitorul (ajuns nu se știe cum în posesia sa), băiat sărac ajuns în București în zilele finale ale ultimului război, dezorientat de împrejurări care ar trebui să aibe semnificații, dar pe care el nu le
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
primitiv care zugrăvea pe o singură dimensiune și opac, așezând uneori amândoi ochii pe aceeași latură a obrazului și distribuind culoarea nedegradată. Valjan e transparență: toate materialele lui sunt translucide și sintetice: o viață cuprinsă ca un fum mobil în cristalul fiecărui lucru, o însuflețire de lumini și de arome urzesc văzduhul familiar al acestui artist." Întrebat de Dan Petrașincu - într-un interviu apărut în "Rampa" (1936) - dacă vede teatrul ca pe un instrument social sau ca pe o formă de
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
dar nu mi-ai răspuns zeu al singurătății ascuns te duci să te culci printre îngerii litografiați strigăt decolorat de așteptare ca o lamă rece prin fum și carne dureroasă am început să te caut și îmi apăreau în cale cristale îndoliate am trecut fluviul și te-am găsit la rugăciunea de seară pădure în flăcări mergeam către zona lemnoasă a luminii și ranguri umile în norii bruscați de o mînă lividă ciuguleau turnurile secau mlaștinile dintre vînturi dintre concept și
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
crimă al semi-nebunilor și semi-responsabililor . [...] Din acest Lenin, reformator social, distrugător de idoli, inamic al oricărei evlavii și al oricărei idolatrii, n-a mai rămas, după moarte, decât o momâie. O momâie cenușie și pipernicită, expusă într-un sicriu de cristal, singură, la o amenințătoare înălțime, sub cerul nepăsător, la Moscova, în Piața Roșie. [...] Copleșit de moștenirea haosului revoluționar, Stalin s-a priceput să o reducă la cultul lui Lenin. Și, în ochii maselor proletare, a devenit păstrătorul și preotul sfintelor
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
Ca o iască îl simt crescând la subțioara dreaptă. Dacă-aș putea să iau asupră-mi toată durerea din cuvinte, spaima-nchisă-n plictisul după-amiezii și lumina de pe spinarea nopții mele - poate că mi l-aș aminti: avea structura unui cristal în care plânge-un înger. Sonetul VI Am descifrat în luminozitatea tăcerii tale o-ntrebare. Însă pentru a fi în stare să-i dau forma sanctificării încă sunt prea tânăr. Vezi? Anii mei s-au adunat zadarnic pe țărmul unui
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
pistonul împinge baroc atonal prin cancerul inocenței sevă în oase arse carcere sincopate un mozart bătrîn armonizînd centrii vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în crahul spectral și canibalismul măștii și cutremurul cuptoarelor și holocaustul de cristal rod pînă la era de os a ființei unde victoria asupra îngerului irizează arhipelagul lupilor încoronați în sicriele autostrăzii săgetătorul îngheață între două semne deraieri suspendate în creierul meu violența sentimentului în amorf sfredel în memoria de carne a abatoarelor
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
mirific, mîndru de îndemînarea mea pragmatică de profesionist sadea, și-l încredințam eroic solicitantei, solicitantului. Și-atunci emoția amîndurora devenea vizibilă, scutura de-amăgiri irizațiile subțiri, întinse la maximum în stratosfera prăfuită cochet a prăvăliei umile. Perdeaua de ciucuri de cristale informe de la ușă se clătina ușurel, declanșînd muzici îndrăgostite de ron-ronul motanilor aciuați prin colțuri - prietenii mei somnolînd fecund, îmbietori la meditație... Îmi meritam meseria? Îmi închegasem un destin și-l savuram pe îndelete, ca pe un magiun dens, uns
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16279_a_17604]
-
lui chichere găsit într-o fântână o țigară și manșetele lui bruno k. öijer briciul lui ekelöf gunnar lădița cu nisip a lui mazilescu umbra lui dan damaschin la cluj fotografiată de jean pop într-o ninsoare din praf de cristal pianul lui zanca cu urme de pahare într-un luminiș din pădurile negre peruca lui hölderlin pipa lui alexandru lungu într-un cuib de bufniță piaptănul gabrielei melinescu din stern de condor pe strada măsurătorilor de sare o cărămidă din
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
țone ce apără și de secetă și și de ploaie toată avangarda care continua să fie nici veselă și nici tristă deși mița biciclista nu mai era catifea extrasă din vocea anei blandiana steagul imaginațiunii lui voronca cu schije de cristal din moartea lui vinea tricoul de portar a lui camus forcepsul lui céline până la capătul morții gazele din garajul lui dagerman pașaportul lui alvaro mutis râsul lui morus și fragmente de hărți din țara făgăduită de ungaretti ca și cum cineva
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
spună Decît mireasma grea stinsă-n culori. Le pierdem și culegem alte flori Cu fluturi ce-n petale le înspumă În undele unui vînt cald și umed Și șoptitor de dulci cuvinte-n suflet... Mi-e sufletul închis într-un cristal... Mi-e sufletul închis într-un cristal. Dacă privești prin el vezi curcubeie, Izvoare verzi din care nimfe vin să beie, Spălîndu-și fluturii și șoldul ideal. Stau doar pe brînci și-așteaptă printre mure, Vreun cerb, vreun zmeu sau poate
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
Le pierdem și culegem alte flori Cu fluturi ce-n petale le înspumă În undele unui vînt cald și umed Și șoptitor de dulci cuvinte-n suflet... Mi-e sufletul închis într-un cristal... Mi-e sufletul închis într-un cristal. Dacă privești prin el vezi curcubeie, Izvoare verzi din care nimfe vin să beie, Spălîndu-și fluturii și șoldul ideal. Stau doar pe brînci și-așteaptă printre mure, Vreun cerb, vreun zmeu sau poate chiar un înger Să le-nfășoare-n
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
biliard, e mai puternică decât figurația modernismului abstract și imaginația eterată a exponenților lui. În Orologiul cu statui, elementele intră într-o adevărată frenezie (combinatorie sau disociativă), particulele sunt de o mirabilă diversitate, între pulsari apar ,vâltori nesfârșite", iar din ,cristalul orb" ,se îngrașă corpusculi entropici". ,Fluviul e lumânare în curgere", ,făina luminii pâlpâie în neon", ,bălți enorme de vorbe" sunt călcate de pasul poetului, pe deplin conștient că ,vid absolut nu există". Spectacolul diurn și nocturn al lumii, mișcarea ei
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
în rugăciune, privirea în vedere. Există un patos abstract, abia ghicit printre rânduri, care înalță alaiul de ,palide mici întâmplări" într-un rost senin, într-o basilică bine construită, de unde pasiunea pentru formele geometrice, cristaline: "Eram chiar acolo/ în locul unde cristalele serii/ în flăcări se sparg" (Amfiteatrul din nori). Durerea, fragilitatea, nelipsite dintr-un destin asumat, sunt răscumpărate de o artă a scrisului vecină cu rugăciunea, deoarece nu orice scris e mântuitor, ci doar acela demn de o fiică a Nordului
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
făcând risipă de sentimente, elogii, cunoștințe și idei, după destinatar. Lui ,dragă Traiane", bunăoară, îi scrie în 1952 cum, cu ,multă prudență de grija sănătății încerc să reintru în lume", scriind poezie de calitate, căutând ,versul de sonoritatea și limpezimea cristalului", în contrast cu ,monumentele de mediocritate" din vreme. Dar cred că e timpul, dragă Traiane, ca voi (...) spunând ,da" producțiilor submediocre ale unor Frunză și Deșliu, să lăsați să se afirme și producția de calitate, a unor Tulbure sau Marin Preda." Lui
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
texte (în mesajele de sărbători și în cele de dragoste) toată recuzita poeziei sentimentale ? vise, stele, raze de soare, flori, petale, roua, diamant ? și tot inventarul metaforelor clișeizate: ?florile fericirii și iubirii împletite într-un buchet al împlinirii!!!?, ?drumul vieții?, ?cristalul rîsului nevinovat de copii?, al personificărilor alegorice ? ?iubirea să te primească în brațele- i pline de căldură și duioșie, iar norocul să te urmeze oriunde...?, al metaforelor personificatoare: ?sărutul delicat al fulgilor de nea, mângâierea tandra a vantului de vară
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
convingerea și exigenta autorului. Primul termen al titlului le precizează identitatea și funcția, iar al doilea, conținutul și calitatea. Ele par vitraliul unui edificiu de cultură, unde lumină din afara trece filtrată în interior, după formele și culorile fiecărei părți de cristal întâmpinate. Numai că aceste părți, smulse din alte întreguri, ca să dea forme cu sens și semnificație, trebuie ele însele să fie purtătoare ale acestora, adică partea să dea seama despre întreg. Greu de presupus. Marian Barbu solicită poemului să MARIAN
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
umplea de prietenii lor bezmetici, care umblau prin fața mea ca niște umbre, care se uneau în ritmuri de tangouri și-și șopteau iubirile, își ascundeau trădările, își urlau tăcerile. Din- tr-un gest, dintr-un cîntec, din povestea unui pahar de cristal sau a unei lingurițe de argint șiroiau întîmplări, amintiri, un univers care putea să pără prăfuit și decadent. Oricui, dar nu mie. Hazul acela îl găsesc la Radu Afrim. Și în spectacolul lui de la Odeon. Se simt, în ce fac
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
necum damnat, nu se va prăbuși, ba nici măcar nu va realiza că a intrat în cursa unei existențe circulare. Director al unei mici instituții cvasiculturale, cu sediul într-o clădire centrală și aproape somptuoasă, cu scări de marmură, uși de cristal bizotat, vaste încăperi cu candelabre și tapete de mătase decolorată, cu draperii de catifea - el nu are complexe între funcționare care-l adoră și al căror apărător este. Inadaptabilitatea lui va fi de un ordin mai subtil, și nu devastatoare
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
umbre chinezești. Găzduită într-un bazin calculat pe lungimea și pofta de zbenguială a viețuitoarei, bazin în formă de opt și podit cu ceramică verzuie spre a da optima culoare micilor valuri electric create, dar a nu tulbura limpezimea de cristal grație căreia va putea fi urmărit în fiecare clipă prizonierul, acesta se va simți măgulit, cu atât mai mulțumit de noul său statut cu cât va fi nutrit cu hrana-i preferată. S-au făcut din timp studii în această
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
auzeam valurile potopului bătînd în ferestre/ și căpușele timpului brăzdau deșertul/ se întrupau în numere sacre" (Confesiuni recuperate). Vocația poetului ar fi de ordin geometric: Pe mine m-au chemat să întregesc triunghiul" (ibidem). Liviu Georgescu înregistrează aspirația informului spre cristal ca o șansă a izbăvirii părții prin integrare în armonia cosmică: "prin tăcerea din nervi trec fantasme viitoare urmînd/ miasmele timpului și aburii leneși sub domuri de cristal// decupate din trecut și viitor între memorie și plăsmuiri/ probabilitățile visate:// plasma
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
au chemat să întregesc triunghiul" (ibidem). Liviu Georgescu înregistrează aspirația informului spre cristal ca o șansă a izbăvirii părții prin integrare în armonia cosmică: "prin tăcerea din nervi trec fantasme viitoare urmînd/ miasmele timpului și aburii leneși sub domuri de cristal// decupate din trecut și viitor între memorie și plăsmuiri/ probabilitățile visate:// plasma undei prin viscerul particulei/ Pasărea de Foc// trenuri poștale aduc impulsuri cu multe detalii/ niciodată întregul" (Ritm quantic). Sau cu o reverență a metaforei savante: "Cîmp de atracție
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]