51,775 matches
-
rămâne în urma tuturor acestor excluderi? Un lung șir de meditații pe teme dintre cele mai diverse de la probleme de filosofie a limbajului până la chestiuni ce țin de soarta scriitorului (unde scriitorul este chiar Gheorghe Crăciun) în tranziție, inutilitatea literaturii, rosturile criticii literare, bătrânețe, miza confesiunii, teoria dispersiei, proza antiepică și chiar descrierea unor vise. Este o carte radical egocentrică. Paradoxul acestei cărți este acela că, dacă literatura este în mod fundamental un act de comunicare între un autor și un cititor
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
1991), Malena es un nombre de tango (1994), Atlas de geografia umana (1998), Los aires difíciles (2002), Castillos de cartón (, 2004) și volumele de povestiri Modelos de mujer (1996) și Estaciones de paso (2005) - au avut un considerabil succes de critică și de public. Gerardo Herrero a regizat ecranizările romanelor Malena și Los aires difíciles, iar filmul Aunque tú no lo sepas al lui Juan Vicente Córdoba a avut la bază povestirea ei, El lenguaje de los balcones. Palmaresul literar al
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
vreun fel. Tocmai de aceea Andrei Codrescu nu face filozofie și nu caută să prindă evenimentele în plasa silnică a unor scheme conceptuale prestabilite, cum nu caută nici să țină predici îndoielnice despre aberațiile exotice ale moravurilor americane. Iată de ce critica lui nu este una premeditată și ostentativă, ci una pornită din așezarea lui în lume: așezarea celui pentru care observarea realității și descrierea ei fidelă sînt mai importante decît judecarea ei. Și pentru că nu face morală, ideologie sau filozofie, Codrescu
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
le vezi. Senzația aceasta de inițiere într-o lume radical diferită de a noastră are darul de a ne satisface curiozitatea și, în același timp, de a ne măguli răutatea. Căci e atîta exuberanță nemăsurată în ambianța ethosului american, încît critica lui Codrescu se expune riscului de a flata vanitatea celor care, trăind într-o măruntă țară, privesc cu frustrare înăbușită la edificiul impozant al unei supraputeri mondiale. Puțini gazetari au scris atît de dur despre administrația Bush așa cum o face
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
pe lângă tine fără să te vadă, absorbit fiind de ceea ce scrie el, textierul te urmărește cu aviditate, interesat fiind numai și numai de ceea ce vei scrie despre el. Mai exact, de laudele pe care i le vei aduce - căci o critică severă, cu demontarea producției "artistice" și demonstrarea mediocrității sale funciare, îl va face să te urască până la moarte. Sau până la primul elogiu. Cum e greu de crezut că-mi va plăcea vreodată poezia Carolinei Ilica, mă resemnez în avans. Speram
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
cel mai bine folosind chiar cuvintele scriitorincului: "Ce alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare întru distrugere decît reacția postBookfest a unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În același număr, Alexander Baumgarten, în articolul "De ce suntem marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25 al României literare sistemului de acordare a titlurilor academice în România: "Reacția mea la articolul domnului Ceaușescu nu este critică și nu îmbrățișez poziții autohtoniste. Dimpotrivă, este o reacție de sinceră
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
mărturisirile lui Mircea Cărtărescu, căruia, de altfel, numărul din iunie (anul XLI, nr. 435) al revistei constănțene Tomis îi dedică - la aniversară - un grupaj consistent de texte. "La ora aceasta sunt o victimă a propriului meu succes, la ora aceasta critica literară serioasă m-a abandonat cu desăvârșire, în schimb a tăbărât pe mine media. În loc să am cronici foarte firești, foarte normale, cu obiecții, cu laude, și așa mai departe, cum se întâmplă în revistele literare, am început să fiu solicitat
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
după absolvire la diverse edituri și reviste literare, unde va publica nuvele, eseuri și piese de teatru. În cea de-a doua jumătate a anilor șaizeci, s-a angajat din plin, în calitate de redactor al faimosului săptămânal praghez Literární noviny, în critica regimului comunist inițiată de cei mai însemnați intelectuali cehoslovaci, care va culmina cu revendicările din ce în ce mai pregnante ale "Primăverii de la Praga". După invazia trupelor sovietice din august 1968, deși ar fi avut ocazia să emigreze, desfășurându-și activitatea timp de doi
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
mai mică de care se bucură scriitorii bănățeni la scara literaturii române. Dacă aproape toate numele citate în primul volum al Geografiei literaturii române reprezintă stâlpii de rezistență ai programelor școlare de literatura română și sunt repere ce neevitat în critica și istoria literară, scriitorii din volumul dedicat Banatului par să pășească destul de greu dincolo de zona locală de interes. Chiar dacă numele lor se află pe indicatoarele străzilor, pe tăblițele de la intrarea în localități și pe frontispiciul școlilor din Banat, puțină lume
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
4-5, într-un interviu luat lui Mircea Handoca de către Gabriel Stănescu, e citată această Mărturisire a lui Mircea Eliade, publicată în "Cuvîntul" din 4 martie 1938: "Nu mă apăr, nu răspund, nu Ťpolemizezť. Singurul răspuns eficient, la orice fel de critică, e creația. Singurul răspuns, la orice fel de calomnie, este creația. Este atît de puțin interesant și atît de puțin glorios să stai de vorbă, bunăoară, cu un om care, fără a cunoaște măcar alfabetul sanskrit, critică o operă de
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
filozofice, cum sunt Plotin sau Aristotel cu studii introductive ample; ba chiar am asistat, fapt îmbucurător, la polemici academice între diferiți comentatori și traducători. Și îmi pun întrebarea de ce acești autori care discută atât de doct despre spinoase probleme de critică de text la Platon și Plotin nu își publică ipotezele și comentariile și în revistele consacrate occidentale sau măcar în publicațiile academice românești într-o limbă de largă circulație? Ar fi benefic pentru prestigiul culturii românești dacă lumea savantă europeană
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
în publicațiile academice românești într-o limbă de largă circulație? Ar fi benefic pentru prestigiul culturii românești dacă lumea savantă europeană ar omologa conjecturile și interpretările exegeților noștri. Dar nu numai asemenea chestiuni. Am dat acest exemplu, deoarece probleme de critică de text pentru autorii greci și latini constituie un domeniu în care cercetătorii noștri n-au excelat niciodată până acum. Cât de important ar fi ca un cercetător din România să publice o ediție din Plotin sau Republica lui Platon
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
este un element pe care ne-am obișnuit să-l recunoaștem numai criticului, nu și istoricului: creativitatea comentatorului, capacitatea lui de a imagina și argumenta structuri explicative cât mai coerente. O spune, în stilul său scânteietor, G. Călinescu în Tehnica criticii și a istoriei literare : "În istorie, și mai ales în istoria literară, nu există structuri obiective, ci numai categorii, puncte de vedere. Au existat oare Renașterea, Romantismul? Au fost succesiuni de fapte indiferente, care nu s-au impus ca structuri
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
Marius Chivu Am deschis aceste două cărți de poezie cu mari speranțe. În top-ul anului 2005 din Bucureștiul cultural, cărțile fuseseră votate de unii critici printre cele mai bune debuturi de poezie. Datele tehnice care leagă aceste două cărți (selectate și editate în urma aceluiași program de creative writing) nu sînt de-ajuns pentru a le asigura și un destin comun. Dacă primul dintre aceste volume
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
Gheorghe Grigurcu Există critici "cuminți" foarte, cu capul plecat, servindu-se aproape exclusiv de truisme, avînd grija de-a nu contraria, de-a nu "supăra", Doamne ferește, pe nimeni, de-o modestie onctuoasă (care, firește, poate fi o poză). Și alții care-și exhibă orgoliul
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Marin Mincu (și aci e un gest de cavalerism pe care sperăm că și-l asumă întîi de toate ca o pildă personală), cînd, sprijinindu-se pe un articol al lui Dumitru Țepeneag, subliniază că revizuirile trebuie să înceapă cu critica și cu criticii: "Numai astfel se poate constata existența sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
asumă întîi de toate ca o pildă personală), cînd, sprijinindu-se pe un articol al lui Dumitru Țepeneag, subliniază că revizuirile trebuie să înceapă cu critica și cu criticii: "Numai astfel se poate constata existența sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu, care n-a șovăit a-și revizui propriile pagini. "Din păcate, continuă dl Mincu, în perioada postbelică, tocmai critica a dat dovadă de lașitate, promovînd un oportunism agresiv, dezonorant pentru criticii înșiși, dar și pentru autorii pe care i-au susținut sau pe care i-au combătut, de multe ori, cu argumente neloiale, extraliterare". Nu critica în întregime (ea
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Persistă încă un academism înghețat, o ierarhie învechită în multe puncte, o "politețe" factice, antiproductivă față de cîteva glorii mai mult ori mai puțin conjuncturale ale perioadei totalitare. Un îngheț pe care l-au lichidat doar parțial comentariile "neortodoxe" ale cîtorva critici care, în genere, fac figură de marginali, de "cazuri" izolate, nu o dată ocolite dintr-o superstiție ce vizează pluralismul opiniilor, climatul de libertate al discuției. "Tranziția culturală" înaintează anevoios, însă ea indică un drum la capătul căruia "handicapul ideologic" ca
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
sta cu putință și cu mijloacele de care dispun - să particip eu însumi la acest proiect de revizuire, sine ira et studio". Uneori descoperirile ce se ivesc în virtutea "proiectului" pot fi macabre: S-ar părea că se petrece astăzi, în critică, exact ce se-ntîmplă în Parlament cu tatonarea problemei dosarelor; fiecare dintre criticii actuali ascunde cîte o stafie în șifonier și ține ușile cît mai ermetic închise să nu se simtă mirosul de cadavru. A sosit timpul ca ușile să fie
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
în exprimare care, dacă nu este cenzurată, poate deveni înșelătoare, adică manipulatoare. În același timp, părea cam prea sigur pe el, nu avea îndoieli, am putea zice, părea/pare încrezut. Pe atunci, dacă ne amintim corect, caii de bătaie ai criticii și ai indignării erau diriguitorii fotbalului românesc, faimoșii ”Nașul” și Mitică Dragomir ce urma să fie mai bine cunoscut sub porecla ”Oracolul din Bălcești”. În ultima vreme, angajat în trustul media patronat de Dan Voiculescu, are o evoluție de jurnalist
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
este, în termeni comparativi, cel mai pregnant după anul 1990 încoace - televiziune, radio, presă scrisă -, aceasta evoluează, deocamdată, cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne merge bine...“ Teoretic vorbind, „spațiul public
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
a prefeței volumului, deslușește un stil „elegant, dar ferm, o scriitură girată de talent și tenacitate”. Tot la editura amintită a fost publicat, în acest an, romanul lui Al. Florin Țene (președintele Ligii Scriitorilor din România) „Răzbunarea gemenelor”, apreciat de critică drept „un roman al descrierii răului și a crimei ridicate la nivel de politică de stat”, Mariana Cristescu notând, în prefață, că ni se oferă „o carte puternică, frumoasă, necesară, atât prezentului, cât, mai ales, viitorimii”, în timp ce George Roca vede
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
o viziune pitorească: o călătorie aventuroasă în universul uman de turnură cinematografică amabilă. Nici prefața („la pătrat”) a d-lui Pavel Șușară, nici moto-ul autorului, dar nici alte „scuze” invocate în „Cuvântul autorului” nu intră în lipsa de încredere în critica română. E un manifest din care nu lipsește vigoarea, dimpotrivă, pentru că nu-i lipsită de unitate epică, e o interminabilă țesătură de întâmplări și ziceri, care ne desfată spiritual; meditația sa epicuriană se impune ca o reversiune la puritatea miturilor
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
o asemenea încercare”. Performanță pe care o izbutește Robert Wilson, aici, în inima Olteniei, la Craiova - posibilă Capitală Culturală Europeană 2021 - este dezarmanta. Lăudabila din foarte multe puncte de vedere, dar și contrarianta, provocatoare până la a deveni demnă de o critică severă, așa după cum - bănuim - extrem de exigent a fost el însuși, față de tot materialul pus la dispoziție, incepand, desigur, cu acela numit “resursa umană”. Directorul de scenă american duce la extrem procesul de rinocerizare, extinzându-l de la spațiile de joc (care
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]