38,420 matches
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]
-
legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. ... (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru." ... 13. În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse la art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]
-
Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (de exemplu, prin Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014). Or, textul de lege criticat stabilește că deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 din Legea nr. 165/2013 pot fi atacate de persoanele care se consideră îndreptățite la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]
-
proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora. Excepția a fost ridicată de Cabinetul individual de avocatură "Corneliu Liviu Popescu" într-o cauză civilă având ca obiect pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât nu sunt prevăzute termene legale pentru soluționarea procedurii prealabile. În acest fel nu este asigurată o garanție legală privind o durată rezonabilă a procedurii prealabile. Mai mult, întrucât drepturile constituționale trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
invocă jurisprudența Curții Constituționale, ca, de exemplu, Decizia nr. 208/2000 în care s-a statuat că termenele legale lungi pentru procedura prealabilă sesizării instanței contravin exigenței constituționale a termenului rezonabil. În continuare, autorul excepției susține că textele de lege criticate contravin art. 21 alin. (4) din Constituție, întrucât jurisdicția administrativă în fața comisiei de examinare nu este facultativă, ci obligatorie, astfel că, persoana nemulțumită de o decizie a Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu se poate adresa direct justiției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
persoana nemulțumită de o decizie a Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu se poate adresa direct justiției, ci este obligată să sesizeze în prealabil comisia de reexaminare. Și, în fine, autorul excepției mai susține că prevederile de lege criticate contravin art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece controlul judecătoresc al hotărârilor comisiei de reexaminare se realizează de instanțele de drept comun și nu de instanțele de contencios administrativ. Judecătoria Sectorului 3 București consideră că prevederile art. 80 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
desfășoară cu citarea părților, cu respectarea principiului contradictorialității, al dreptului la apărare și se finalizează cu pronunțarea unei hotărâri ce trebuie motivată și comunicată. În ce privește celelalte critici de neconstituționalitate, instanța consideră că sunt neîntemeiate. Astfel, arată că prevederile de lege criticate nu constituie norme de procedură care să reglementeze durata soluționării contestației. De altfel, nici Codul de procedură civilă nu prevede un termen înăuntrul căruia se soluționează căile de atac, instanța de judecată având însă obligația de a respecta un termen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
unei taxe se îngrădește și accesul persoanelor interesate la calea contestației, tocmai prin costurile care trebuie suportate, astfel încât prin lipsa posibilității materiale de a plăti aceste taxe se creează premisele unei discriminări pe criteriul averii. În ceea ce privește celelalte prevederi de lege criticate consideră că acestea sunt constituționale. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale cu privire la procedurile administrativ-jurisdicționale, ca, de exemplu, Decizia nr. 411/2003 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Analizând dispozițiile legale criticate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 84/1998 a fost modificată și completată prin Legea nr. 66/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 9 aprilie 2010, și apoi republicată. În urma republicării, textele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2002 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006. Textele de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 86 alin. (1) și (3) din Legea nr. 84/1998 : "(1) Deciziile OSIM privind cererile de înregistrare a mărcilor, precum și cererile de înregistrare privind indicațiile geografice pot fi contestate la acest oficiu de orice persoană interesată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
prostituării, adică proxenetismul, sunt incompatibile cu demnitatea și valoarea persoanei umane. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140274_a_141603]
-
cele care au fost dobândite prin săvârșirea acesteia se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Tentativă se pedepsește." Prevederile art. 26 din Constituție, considerate a fi încălcate de dispozițiile legale criticate, sunt următoarele: - Art. 26: "(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. (2) Persoană fizică are dreptul să dispună de ea însăși, daca nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri." ... Examinând excepția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140274_a_141603]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 august 1996, și Decizia nr. 106 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 16 ianuarie 1997. Respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, Curtea Constituțională a subliniat, în Decizia nr. 74/1996, ca pentru prevenirea și combaterea prostituției nu este suficient să se încrimineze și să se sancționeze numai proxenetismul, ci trebuie incriminata și sancționată însăși practicarea prostituției, ca expresie a folosirii abuzive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140274_a_141603]
-
dispozițiilor art. 16 și 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Eduard Mazilu și Constantin Mazilu în dosarele menționate. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât petentului contravenient "nu i se recunoaște calitate procesuală egală în raport cu organul emitent al procesului-verbal de contravenție și, de asemenea, nici o egalitate de tratament juridic, deoarece instanțele de judecată apreciază că procesul-verbal de constatare face dovada deplină a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
apreciază că procesul-verbal de constatare face dovada deplină a faptelor descrise, chiar și atunci când nu au fost dovedite de agentul constatator, iar petentului i se cere să facă dovada contrară sub sancțiunea respingerii plângerii sale [...]". Se arată că prevederile legale criticate nu prevăd și obligativitatea dovedirii de către agentul constatator a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv. Tribunalul Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin textele de lege criticate nu se creează o situație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
Se arată că prevederile legale criticate nu prevăd și obligativitatea dovedirii de către agentul constatator a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv. Tribunalul Dolj - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin textele de lege criticate nu se creează o situație favorabilă sau nefavorabilă vreunei persoane, atât în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, cât și în privința tratamentului în fața autorităților. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, în realitate, criticile autorilor excepției vizează modul de interpretare și aplicare de către instanțele de judecată a textelor de lege criticate, susținându-se că aceste instanțe nu recunosc "calitate procesuală egală" contravenientului în raport de organul emitent al procesului-verbal de contravenție. Asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, deoarece, în conformitate de dispozițiile art. 2 alin. (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
că art. 16 și 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu prevăd obligativitatea dovedirii de către agentul constatator a faptelor descrise în procesul-verbal respectiv se constată, de asemenea, că excedează competenței Curții Constituționale, întrucât vizează, implicit, completarea textelor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității dispozițiilor legale cu care a fost sesizată, "[...] fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." De altfel, Curtea s-a mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
României, Partea I, nr. 787 din 7 noiembrie 2003, Curtea a reținut că "din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei", întrucât "alin. (1) al art. 34 din ordonanța criticată stabilește, fără distincții, că instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, între care, potrivit art. 33 din ordonanță, și organul care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
activitatea de înregistrare în registrul comerțului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cauze comerciale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prin dispozițiile de lege criticate se stabilește un dezechilibru între petenții care depun cereri la Oficiul Registrului Comerțului și acționarii, administratorii sau reprezentanții legali ai societăților comerciale vizate de cererile petenților, în sensul că printr-o simplă cerere adresată de o terță persoană se pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235061_a_236390]
-
fiindu-le împiedicat astfel accesul liber la justiție, respectiv la directorul oficiului registrului comerțului. Mai apreciază că în cadrul procedurii de judecată legea îi favorizează pe petenții care depun cereri la oficiul registrului comerțului. În concluzie, susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece prin procedura înregistrării la oficiului registrului comerțului nu se dă posibilitatea acționarilor, administratorilor sau celorlalți reprezentanți legali ai societăților comerciale vizate de cererile petenților de a interveni la timp pentru stoparea unor acte frauduloase și păguboase pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235061_a_236390]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dreptul de acces liber la justiție presupune posibilitatea pe care o persoană trebuie să o aibă de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, iar dispozițiile de lege criticate nu contravin acestui principiu. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235061_a_236390]