1,261 matches
-
în Croația, în Bosnia și Herțegovina, în Muntenegru și în provincia Voivodina din Serbia. Este totodată una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Croata mai are statut de limbă minoritară în Austria (Burgenland) și în Italia (Molise). În România, limba croată poate fi folosită în raporturile cu administrația publică locală, în localitățile unde ponderea celor care o au ca limbă maternă este de peste 20%. Este cazul în localitățile Carașova și Lupac din județul Caraș-Severin. Dialectele limbii croate se disting după forma
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
nume de lucru: "što" - "kaj" - "ča" „ce”. Prin urmare sunt trei dialecte: Există și o stratificare supradialectală după modul în care a evoluat sunetul "ĕ" din limba slavă veche, notat cu litera ѣ (numită „iat”). Pronunțarea acesteia determină în limba croată: standard se bazează pe dialectul štokavian cu pronunțare (i)jekaviană. Primele texte apar la croați în secolul al IX-lea, scrise în limba slavonă cu alfabetul glagolitic, dar nu s-au păstrat. Cele mai vechi texte glagolitice croate păstrate datează
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
gravate în piatră, ca de exemplu stela de la Baška (insula Krk). Este primul text în limba slavonă în care apar și elemente ale limbii poporului, fiind remarcabil prin dimensiuni și prin importanța textului, care conține prima mențiune păstrată despre poporul croat. Din secolul al XII-lea începe să se folosească și alfabetul chirilic. Alfabetul latin se folosește abia din secolul al XIV-lea, coexistând o vreme cu primele două. Folosirea glagoliticului durează până la sfârșitul secolului al XV-lea, iar în unele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
o vreme cu primele două. Folosirea glagoliticului durează până la sfârșitul secolului al XV-lea, iar în unele regiuni de pe litoral, până la începutul secolului al XIX-lea. Până în a doua jumătate a secolului al XV-lea, literatura este scrisă în slavona croată. Perioada culminantă a acesteia sunt secolele al XIV-lea și al XV-lea, reprezentată de lucrări precum "Cartea de rugăciuni a cneazului Novak" (1368, regiunea Lika din nord-vestul Croației), "Evangheliarul din Reims" (1395, denumit după orașul din Franța unde a
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de a folosi limba latină ca limbă liturgică și alfabetul latin. În secolele XII-XV, limba slavă de sud vorbită pe teritoriul fostei Iugoslavii se diferențiază în multe graiuri, grupate în dialectele care există și astăzi: čakavian, štokavian și kajkavian. Limba croată modernă, adică doar puțin diferită de cea de astăzi, începe să se impună în secolele al XIV-lea și al XV-lea. Prima ei atestare de seamă este "Cartea de rugăciuni croată de la Vatican". Primele elemente de standardizare apar în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
există și astăzi: čakavian, štokavian și kajkavian. Limba croată modernă, adică doar puțin diferită de cea de astăzi, începe să se impună în secolele al XIV-lea și al XV-lea. Prima ei atestare de seamă este "Cartea de rugăciuni croată de la Vatican". Primele elemente de standardizare apar în secolul al XVII-lea, numit și epoca Slavismului baroc, fiind ilustrate de literatura epocii. La formarea limbii croate moderne contribuie: Standardizarea limbii croate este strâns legată de trezirea conștiinței naționale a croaților
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ilirică, reprezentată mai ales de tineretul intelectual de origine burgheză. Conducătorul mișcării a fost Ljudevit Gaj, lingvist, politician, ziarist și scriitor. În lucrarea sa "Kratka osnova horvatsko-slavenskog pravopisanja" (Compendiu de ortografie croato-slavă) (Buda, 1830), a propus alfabetul folosit de limba croată și astăzi, bazat pe alfabetul latin, cu diacritice preluate din alfabetele limbilor cehă și poloneză, precum și o ortografie bazată pe principiul fonemic, ce se vor aplica pe tot teritoriul locuit de croați, în locul grafiilor italiană, germană și maghiară folosite în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Ljudevit Gaj. Aceasta se reflectă, de exemplu, în așa-numitul „Acord de la Viena”, din 1850, semnat de șapte cărturari croați și sârbi (printre care și Vuk Karadžić), la inițiativa lingvistului sloven Franc Miklošič, care stabilea unele norme comune pentru limbile croată și sârbă. Începând cu această epocă, domeniul lingvistic și cel politic interferează până în ziua de azi, relația dintre limba croată și limba sârbă pendulând de la epocă la epocă între ideea unei limbi unice și cea a două limbi aparte, în funcție de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și sârbi (printre care și Vuk Karadžić), la inițiativa lingvistului sloven Franc Miklošič, care stabilea unele norme comune pentru limbile croată și sârbă. Începând cu această epocă, domeniul lingvistic și cel politic interferează până în ziua de azi, relația dintre limba croată și limba sârbă pendulând de la epocă la epocă între ideea unei limbi unice și cea a două limbi aparte, în funcție de evenimentele istorice prin care trec vorbitorii lor. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se intensifică mișcările pentru
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în funcție de evenimentele istorice prin care trec vorbitorii lor. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se intensifică mișcările pentru independență. Mulți croați văd posibilă realizarea acesteia numai împreună cu ceilalți slavi de sud, în primul rând cu sârbii. Episcopul croat din Đakovo, Josip J. Strossmayer, elaborează în 1866 primul program de unificare a slavilor de sud din Imperiul Habsburgic, folosind termenul „iugoslav”, și înființează la Zagreb Academia Iugoslavă de Științe și Arte. În domeniul limbii se conturează două școli principale
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
croate”, în care se cere egalitatea în drepturi nu a trei, ci a patru limbi din Iugoslavia: slovena, croata, sârba și macedoneana, și încetarea dominației limbii sârbe pe plan statal și în instituțiile federale. În anii ’70 (epocă numită „Primăvara croată”), limba literară croată este declarată entitate aparte. Odată cu independența Croației, proclamată în 1991, se accentuează tendința de separare a limbii croate de cea sârbă, prin „purificarea” ei de „sârbisme” și „internaționalisme”, evitarea împrumuturilor, reintroducerea unor cuvinte croate ieșite din uz
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
se cere egalitatea în drepturi nu a trei, ci a patru limbi din Iugoslavia: slovena, croata, sârba și macedoneana, și încetarea dominației limbii sârbe pe plan statal și în instituțiile federale. În anii ’70 (epocă numită „Primăvara croată”), limba literară croată este declarată entitate aparte. Odată cu independența Croației, proclamată în 1991, se accentuează tendința de separare a limbii croate de cea sârbă, prin „purificarea” ei de „sârbisme” și „internaționalisme”, evitarea împrumuturilor, reintroducerea unor cuvinte croate ieșite din uz și crearea de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cea sârbă, prin „purificarea” ei de „sârbisme” și „internaționalisme”, evitarea împrumuturilor, reintroducerea unor cuvinte croate ieșite din uz și crearea de cuvinte noi cu bază slavă. Această secțiune tratează succint principalele aspecte fonologice, fonetice și prozodice ale limbii croate. Limba croată are 32 de foneme, iar scrierea sa este în mare măsură fonemică. Literele și fonemele corespund între ele în felul următor: Observații: La unele forme ale unor substantive și adjective se intercalează un "a" între două consoane, dar la alte
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
nominativ a unui substantiv sau la sfârșitul rădăcinii unui verb își schimbă natura sub influența unei vocale cu care începe o desinență sau un sufix. Cazuri mai frecvente: Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba croată un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (ca în română), dar și tonic (numit și muzical), nucleul de silabă accentuată fiind pronunțat cu un ton mai ridicat sau mai coborât
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
instrumental). Topica depinde de rolul semantic, de temă sau de remă, care i se dă uneia sau alteia din părțile propoziției și/sau de intenția vorbitorului de a scoate sau nu în evidență o parte sau alta. Deși în limba croată topica este destul de liberă, ea rămâne o limbă SVO, adică topica este subiect + predicat + complement direct sau indirect, în următoarele condiții: Exemplu: "Narod glasa za republiku" „Poporul votează pentru republică”. Aceeași este topica dacă, rămânând îndeplinite condițiile 2-7, de exemplu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
subiect nedefinit, atunci când verbul regent este impersonal și exprimă obligația, astfel exprimându-se o obligație generală: "Prije svanuća treba sakriti pušku" „Trebuie ascunsă pușca înainte de ivirea zorilor”, "Valja spasavati obraz grada" „Se cuvine să se salveze onoarea orașului”. În limba croată se găsesc cuvinte slave vechi din variate domenii: "svjet" „lume”, "drvo" „copac, lemn”, "jelen" „cerb”, "čovjek" „om”, "glava" „cap”, "mali" „mic”, "mjesto" „loc”, "britva" „brici”, "lov" „vânătoare”, "pepeo" „cenușă”, "orati" „a ara”, "krava" „vacă”, "tkati" „a țese”, "stol" „masă”, "prag
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
mali" „mic”, "mjesto" „loc”, "britva" „brici”, "lov" „vânătoare”, "pepeo" „cenușă”, "orati" „a ara”, "krava" „vacă”, "tkati" „a țese”, "stol" „masă”, "prag" „prag”, "trgovati" „a târgui”, "put" „drum”, "boj" „luptă”, "otac" „tată”, "misao" „gând”, "plesati" „a dansa”, "crkva" „biserică” etc.. Limba croată standard fiind bazată pe dialectul štokavian, majoritatea cuvintelor provine din acesta, dar include și cuvinte din celelalte dialecte, de exemplu "kukac" „gâză” din cel kajkavian, sau "spužva" „burete” din cel čakavian. Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetică se formează cuvinte adăugându-se unui cuvânt de bază un sufix și un prefix în același timp. Exemple: În limba croată, compunerea este mai productivă decât în română. Se poate efectua prin: Elementele cuvântului compus pot fi: Pe lângă aceste cuvinte compuse, care au un singur accent, există și compoziții cu elementele mai puțin sudate, în care fiecare își păstrează accentul propriu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp. În afara sufixului, acestea pot avea drept bază: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt cu cuvânt ale unor cuvinte compuse străine, după regulile compunerii în croată. Astfel, un cuvânt ca "pravopis" menționat mai sus este de fapt un calc după cuvântul german "Rechtschreibung" și francezul "orthographe". Alte exemple: "vodopad
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
greacă: "anđeo" „înger”, "bazilika", "euharistija", "evanđelje", "katolik". Cele mai recente sunt internaționale: "doktor, estimacija, formula, horor, humus, kontemplacija, memorija" etc. Și din franceză s-au împrumutat multe cuvinte, de exemplu "bife" „bufet”, "bistro" „bistrou”, "grupa" „grup”, "meni" „meniu”. În limba croată contemporană, cele mai multe împrumuturi provin din engleză: "film", "gol", "hardver", "marketing", "monitor", "menadžer" „manager”, "tenk" „tanc”, "sendvič" „sandviș”, "šou" „spectacol”, "vikend". Printre împrumuturi se pot distinge categorii după gradul lor de asimilare. Astfel există: În cursul formării limbii croate standard au
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și "pravopis" „ortografie”, amintite în secțiunea Compunere sau exemplele din secțiunea Calcuri. Alte exemple de creații conștiente sunt "glazba" „muzică”, "tvornica" „fabrică”, "učionica" „sală de clasă”, "časnik" „ofițer”, "povijest" „istorie”, "knjižnica" „bibliotecă”, "proračun" „buget”. În perioadele de apropiere între standardele croat și sârbesc, înainte și după Primul război mondial, apoi după al Doilea război mondial, sub influența limbii sârbe, al cărui standard era mai permeabil la împrumuturi, acestea au fost mai numeroase și în croată. În perioada Statului Independent Croația (1941-1945
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
exemplu, împrumuturile din engleză sunt curente în registrul de limbă familiar, dar mult mai puțin curente în registrul elevat. În locul lor se propun de regulă cuvinte croate formate. Exemple: Alt fenomen de menționat este folosirea unor perechi de sinonime împrumut-cuvânt croat împreună, în texte de specialitate, de exemplu lingvistice. De pildă, în Barić, 1997, aproape toți termenii lingvistici sunt folosiți în acest fel. Exemple: "akcent - naglasak", "aspekt - vid", "augmentativ - uvećanica", "indikativ - izjavni način", "ortografija - pravopis", "prefiks - predmetak", "prezent - sadašnje vrijeme". În
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
față de limba sârbă, cum este și cea de după 1991, tendințele puriste se manifestă și față de cuvinte standard în limba sârbă, fie autohtone, fie împrumutate, folosite și de vorbitori croați, dar neacceptate de standardul limbii croate. Astfel sunt, de exemplu: "bioskop" - croată "kino" „cinema”, "gas" - cr. "plin" „gaz”, "izviniti se" - cr. "ispričati se" „a cere scuze”, "lenjir" - cr. "ravnalo" „riglă”, "nauka" - cr. "znanost" „știință”, "učestvovati" - cr. "sudjelovati" „a colabora”, "vaspitati" - cr. "odgojiti" „a educa”, "savremen" - cr. "suvremen" „contemporan”. Nu există un acord
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
considerat sârbism. De exemplu, un cuvânt precum "gvožđe" „fier” este un sârbism pentru Vladimir Anić și Jovan Ćirilov, dar nu și pentru Vladimir Brodnjak, sau "ručak" „prânz” este un sârbism pentru Ćirilov, dar nu și pentru Brodnjak. Multilingv (inclusiv român < > croat): Croat < > englez: Croat < > german:
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]