3,503 matches
-
tumorile embrionare, o genă localizată în cromozomul 17 (her-2) care codifică o proteină transmembranară de 185kDa numită p185HER-2 (proteina HER-2 sau receptorul HER-2) cu activitate tirozin kinazică înrudită cu EGFR (Epidermal Growth Factor Receptor). Bazându-se atât pe localizarea cromozomală (cromozomul 17) cît și pe secvența de nucleotide, Kraus (1987) a considerat că gena neu de la șobolan corespunde genei her-2 din genomul uman. Gena her-2 conține 27 exoni - lungimea totală a exonilor fiind de 4477 pb, și codifică proteina precursoare HER-2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ile-654/ile-655) care are o frecvență de 0,782, izoforma codificată de alela B2 (ile-654/val655) care are o frecvență de 0,206 și izoforma codificată de alela B3 (val-654/val-655), cu frecvența de 0,012. În urma analizei a 680 cromozomi nu s-a găsit și combinația val-ile, sugerându-se că aceasta trebuie să fie foarte rară. În cancerul mamar de la populația chineză s-a observat asocierea polimorfismului Ile655Val cu un risc crescut al patologiei (Xie și colab., 2000). Și la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
frecvent și ar fi pus sub semnul întrebării existența multor specii: La Sancta Natura Fara da Se! Deosebit de semnificativă a fost constatarea că hibrizii celulari netumorigeni redobândesc fenotipul deplin tumorigenic, dacă linia celulară normală participantă la formarea acestora pierde anumiți cromozomi. Astfel, hibrizii celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren) și fibroblastele umane normale, prezintă fenotip netumorigen. Dacă însă, din hibrizi este pierdut cromozomul 11 aportat de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acestora pierde anumiți cromozomi. Astfel, hibrizii celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren) și fibroblastele umane normale, prezintă fenotip netumorigen. Dacă însă, din hibrizi este pierdut cromozomul 11 aportat de fibroblastele normale, hibrizii redobândesc fenotipul tumorigen deplin. De aici s-a dedus că tumorigeneza celulelor HeLa este determinată, cel puțin în parte, de pierderea funcției supresoare de tumori pe care o are o genă localizată în cromozomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomul 11 aportat de fibroblastele normale, hibrizii redobândesc fenotipul tumorigen deplin. De aici s-a dedus că tumorigeneza celulelor HeLa este determinată, cel puțin în parte, de pierderea funcției supresoare de tumori pe care o are o genă localizată în cromozomul 11. Introducerea, odată cu cromozomul 11 din fibroblastele normale, a alelei normale a genei supresoare, restaurează funcția antitumorală a hibridului rezultat și tumorigeneza celulelor HeLa este supresată. Experiențele de fuziune celulară au dovedit însă că anularea completă a competenței tumorigene a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fibroblastele normale, hibrizii redobândesc fenotipul tumorigen deplin. De aici s-a dedus că tumorigeneza celulelor HeLa este determinată, cel puțin în parte, de pierderea funcției supresoare de tumori pe care o are o genă localizată în cromozomul 11. Introducerea, odată cu cromozomul 11 din fibroblastele normale, a alelei normale a genei supresoare, restaurează funcția antitumorală a hibridului rezultat și tumorigeneza celulelor HeLa este supresată. Experiențele de fuziune celulară au dovedit însă că anularea completă a competenței tumorigene a celulelor HeLa se înregistrează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genei supresoare, restaurează funcția antitumorală a hibridului rezultat și tumorigeneza celulelor HeLa este supresată. Experiențele de fuziune celulară au dovedit însă că anularea completă a competenței tumorigene a celulelor HeLa se înregistrează numai atunci când în fibroblastele normale sunt prezenți ambii cromozomi ai perechii 11, de unde s-a dedus că pentru exercitarea funcției de supresie tumorală este necesară prezența ambelor copii ale GST. Această constatare susține afirmația că GST sunt recesive. Pierderea unuia dintre cromozomii perechii 11 este însoțită de redobândirea competenței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
atunci când în fibroblastele normale sunt prezenți ambii cromozomi ai perechii 11, de unde s-a dedus că pentru exercitarea funcției de supresie tumorală este necesară prezența ambelor copii ale GST. Această constatare susține afirmația că GST sunt recesive. Pierderea unuia dintre cromozomii perechii 11 este însoțită de redobândirea competenței tumorigenice a celulelor HeLa deoarece prezumptiva genă supresoare de tumori fiind recesivă și rămânând într-un singur exemplar, nu se poate exprima fenotipic. În alte neoplazii umane, pe calea analizei hibrizilor celulari somatici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
recesivă și rămânând într-un singur exemplar, nu se poate exprima fenotipic. În alte neoplazii umane, pe calea analizei hibrizilor celulari somatici dintre celule normale și celulele tumorale, au fost identificate și alte gene supresoare de tumori, localizate în diferiți cromozomi. Experiențele efectuate la șoareci au substanțiat paradigma existenței genelor supresoare de tumori. Astfel, funcția oncogenei v-KI-ras de la șoarece este blocată de către o genă supresoare de tumori, desemnată Krev-1. Gena Krev-1 a fost revers transcrisă dintr-un ARNm sub formă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
redusă în hepatocite și fibroblaste, blocarea permanentă a proliferării în neuroni etc.). Analiza atentă a revertanților hibrizilor celulari somatici dintre celulele normale și cele tumorale, adică a acelora care redobândesc fenotipul tumorigenic, arată că aceștia pierd totdeauna același sau aceiași cromozomi din setul pe care-l moștenesc de la linia celulară normală și care condiționează ca ei să revină la un fenotip normal. Reversia hibrizilor celulari la fenotipul tumorigen are loc numai atunci când pierd fie cromozomul 11, fie cromozomul 13. Pe baza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceștia pierd totdeauna același sau aceiași cromozomi din setul pe care-l moștenesc de la linia celulară normală și care condiționează ca ei să revină la un fenotip normal. Reversia hibrizilor celulari la fenotipul tumorigen are loc numai atunci când pierd fie cromozomul 11, fie cromozomul 13. Pe baza unor asemenea observații, s-a tras concluzia că în celulele normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
același sau aceiași cromozomi din setul pe care-l moștenesc de la linia celulară normală și care condiționează ca ei să revină la un fenotip normal. Reversia hibrizilor celulari la fenotipul tumorigen are loc numai atunci când pierd fie cromozomul 11, fie cromozomul 13. Pe baza unor asemenea observații, s-a tras concluzia că în celulele normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din celule normale, celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca ei să revină la un fenotip normal. Reversia hibrizilor celulari la fenotipul tumorigen are loc numai atunci când pierd fie cromozomul 11, fie cromozomul 13. Pe baza unor asemenea observații, s-a tras concluzia că în celulele normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din celule normale, celulele tumorale și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
numai atunci când pierd fie cromozomul 11, fie cromozomul 13. Pe baza unor asemenea observații, s-a tras concluzia că în celulele normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din celule normale, celulele tumorale și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori negativi ai transformării maligne numite gene supresoare ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cunoștință despre existența genelor sau a mutațiilor genetice, a postulat că anomaliile cromozomale reprezintă schimbările celulare cheie care conduc la tranziția de la o celulă normală la una malignă. În anul 1902, Th. Boveri, independent de A. Sutton, emisese ipoteza implicării cromozomilor în ereditate, ulterior el a înțeles exact natura ereditară a neoplaziilor, afirmând următoarele: „...în oricare celulă normală există un aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
el a înțeles exact natura ereditară a neoplaziilor, afirmând următoarele: „...în oricare celulă normală există un aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există anumiți cromozomi care inhibă diviziunea. Celulele tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normală există un aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există anumiți cromozomi care inhibă diviziunea. Celulele tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi fiind totuși normal, apare o tendință de proliferare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există anumiți cromozomi care inhibă diviziunea. Celulele tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi fiind totuși normal, apare o tendință de proliferare rapidă”. Este uimitor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care inhibă diviziunea. Celulele tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi fiind totuși normal, apare o tendință de proliferare rapidă”. Este uimitor să constatăm în aceste afirmații ale lui Th. Boveri intuiția sa genială asupra existenței genelor care promovează transformarea malignă (oncogene) dar și a genelor supresoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi fiind totuși normal, apare o tendință de proliferare rapidă”. Este uimitor să constatăm în aceste afirmații ale lui Th. Boveri intuiția sa genială asupra existenței genelor care promovează transformarea malignă (oncogene) dar și a genelor supresoare de tumori (GST), cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulă mutația afectează simultan protooncogena, transformând-o în oncogenă activă, dar și GST, efectul activității oncogenei nu mai poate fi evitat, instalându-se ireversibil condiția transformării maligne a acelei celule. Asemenea aserțiuni au la bază rezultatele experiențelor de transfer al cromozomului 11 din genomul uman în celule transformate malign, în care s-a constatat reversia, cu o anumită frecvență, a celulelor maligne în celule normale. Rezultatele au permis să se deducă existența unei gene de tip GST, în cromozomul 11 din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transfer al cromozomului 11 din genomul uman în celule transformate malign, în care s-a constatat reversia, cu o anumită frecvență, a celulelor maligne în celule normale. Rezultatele au permis să se deducă existența unei gene de tip GST, în cromozomul 11 din genomul uman, ceea ce ulterior a și fost dovedit. Genele supresoare de tumori sunt componente esențiale ale genomului eucariot care interferă cu activitatea genelor celulare implicate în asigurarea parcurgerii stadiilor ciclului celular. Diviziunea celulei este controlată de cicline, codificate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aproximativ 50% dintre neoplaziile umane. Afirmația se bazează pe faptul că gena p53 este ținta cea mai frecventă a alterărilor genetice din neoplaziile umane. Pierderea stării de heterozigoție constitutivă (LCH - Loss of Constitutive Heterozigosity) care afectează regiunea 17q13 sau întregul cromozom 17 stă la baza etiopatogenezei multor neoplazii umane. În peste 25% dintre mutațiile genei p53 sunt implicați șase din cei 393 de codoni ai acestei gene și anume codonii 175, 245, 248, 249, 273 și 282. Peste jumătate din totalul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
asocierii sale cu produșii proteinici ai unor oncogene virale și celulare. Mutația genei p53 stă la originea celei mai comune neoplazii cerebrale - astrocitomul. Simptomatologia sa este agravată de amplificarea genei pentru factorul epidermal de creștere (EGF), precum și de pierderea unui cromozom 10. În alte tipuri de neoplazii cerebrale se înregistrează deleția anumitor regiuni ale cromozomului 9, în care sunt localizate gene pentru interferon, precum și genele supresoare ale creșterii tumorale 1 și 2, implicate, în condiții normale, în reglarea diviziunii celulare. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stă la originea celei mai comune neoplazii cerebrale - astrocitomul. Simptomatologia sa este agravată de amplificarea genei pentru factorul epidermal de creștere (EGF), precum și de pierderea unui cromozom 10. În alte tipuri de neoplazii cerebrale se înregistrează deleția anumitor regiuni ale cromozomului 9, în care sunt localizate gene pentru interferon, precum și genele supresoare ale creșterii tumorale 1 și 2, implicate, în condiții normale, în reglarea diviziunii celulare. În tumorigeneza cerebrală sunt implicate cel puțin patru evenimente moleculare și cromozomale: inactivarea genei p53
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]