2,381 matches
-
ele continuă o tradiție culturală a locului, oferind în același timp temeiuri de mai bună înțelegere a fenomenului r omânesc.” * Ștefan cel Mare la Bârlad Trei atestări în documentele de cancelarie 1460 - 1467 - 1495 Când Putna, cu racla sfântă a ctitorului, ca noi, toți românii și întreaga creștinătate, ținătoare de minte, ne pregătim să comemorăm în 2004 cei 500 de ani de la ridicarea la cer a sufletului celui care „în cei 47 de ani de glorioasă domnie, Ștefan cel Mare a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ghenuță Coman, reliefată cu ocazia organizării simpozionului științific „Sărățeni 513 ani de istorie", eveniment creionat de prof. Laurențiu Chiriac și alți publiciști, a titlului cu nuanță de regret și durere „A plecat Horia Stamatin" din Bogdănești Vaslui, „Familia Talpeșfamilie de ctitori", „Profesorul Nicolae Bălan la 70 de ani" de prof. D. Apostolache; alt gen de medalioane care aduc sufletului și inimii de român ctitoriile locurilor și evoluția lor„Mănăstirea Moreni", „Schitul Mera", „Satul și parohia Corlătești", „Mănăstirea Dimitrie Cantemir", „Schitul Cruceanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă 349 populară, apare între 1908 - 1912; 1915 - 1921 și avea ca scop „sporirea cunoașterii a ceea ce a produs neamul românesc, credința și datele locale - oglindă a sufletului și vieții neamului nostru.” Ctitorii revistei au fost: Tudor Pamfile, Kirileanu, M. Lupescu, D. Mihalache, Luca Mrejeru, Rădulescu - Codin. Ei și alți colaboratori au reușit ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cordial salut al meu, e în ea și o pulsație a inimii Dvs" - ian 1988 3. Valentin Silvestru - Oasele, ca proprietate personală "D-lui Dumitru Marin, unul din cei ce au pus o pietricică la temelia Festivalului umorului <<C. Tănase>>, ctitorul televiziunii vasluiene, o strângere de mână din partea vasluianului Valentin Silvestru". - sept. 1994, (ediția a 13-a a Festivalului) 4. Dan Ravaru - Folclor, Etnografie, Istorie locală vol.I - "Domnului Dumitru Marin, cu bucuria că mai 356 există pe lângă spațiul geografic comun
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
postura rușinoasă, meschin-profitoare, de propagandiști și agitatori plătiți. Lui Ion Druță, un fel de părinte spiritual al tuturor celor care au condus Basarabia în acești ani (Mircea Ivanovici Snegur - „pe care ni l-a trimis chiar Dumnezeu”; Andrei Nicolaevici Sangheli - ctitor de biserici și de monumente folclorice, cum ar fi compoziția „Badea Mior”; Petru Chirilovici Lucinschi - „iluminist” - o lumină care ar proveni de la rugul în care se aruncau, prin ’68, unele „tipărituri dușmănoase”) i s-au alăturat succesiv și alte voci
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de făcut, după Druță, este să participăm „masiv” la o nouă colectă populară, în ideea de a definitiva un proiect mai vechi de-al său, acela cu „Casa lui Badea Mior”. Banii adunați anterior s-au evaporat; evident că el, ctitorul, nu are nici o vină, așa au fost timpurile. Cei nemulțumiți, zice Druță, îi pot cere socoteală lui Mihai Cimpoi, care a întocmit atunci niște liste cu donații, liste pierdute și ele în „fiertura asta politică a alegerilor interminabile din Basarabia
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
existat un personaj numit Vasile Caras, care a maculat tâlhărește tot ce a atins. Numai declanșarea anchetei de către poliția noastră, ca întotdeauna „vigilentă și promptă”, l-a împiedicat să devină scriitor cu acte în regulă. Pentru că „mecena al artelor” și „ctitor evlavios” fusese declarat de mult, iar unii trubaduri i-au dedicat câte o poezie. Adevărate sunt și multe din afirmațiile lui Nicolae Rusu, dintr-un lung interviu publicat în Moldova literară, privind gestionarea defectuoasă a casei de creație a US
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a IV-a, dar autorii au insistat asupra lor și în "Ghidul" însoțitor, destinat învățătorilor 58. Comparativ cu manualele anterioare, Ștefan a fost tot mai explicit legat de tematica bisericii și a ortodoxiei medievale, nu doar pentru că fusese un "mare ctitor"59 calitate exemplificată mai ales prin construcțiile de la Putna și de la Voroneț 60 ci și din cauza valențelor hagiografice ale domniei sale: "luptător pentru apărarea creștinătății, ctitor de numeroase biserici și mănăstiri, marele domn a fost declarat sfânt de Biserica Ortodoxă Română
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
explicit legat de tematica bisericii și a ortodoxiei medievale, nu doar pentru că fusese un "mare ctitor"59 calitate exemplificată mai ales prin construcțiile de la Putna și de la Voroneț 60 ci și din cauza valențelor hagiografice ale domniei sale: "luptător pentru apărarea creștinătății, ctitor de numeroase biserici și mănăstiri, marele domn a fost declarat sfânt de Biserica Ortodoxă Română"61. Acestea au fost, de altfel, și rațiunile canonizării domnitorului, în 1992. Aparent, se revenea la o străveche obișnuință, căci unii contemporani l-au numit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cam greu de susținut, tot ceea ce a precedat-o sugerând un război perpetuu și o neașezare fără leac. O cu totul altă perspectivă asupra epocii se regăsea, previzibil, în capitolul dedicat "sintezei culturale românești". Acolo Ștefan era plasat între marii ctitori, numele său devenind echivalentul pentru "o jumătate de veac de istorie a Moldovei". Amploarea patronajului său asupra bisericii ortodoxe a fost corelată cu "tradiția populară" despre numărul ctitoriilor. Demonstrația cantitativă s-a bazat, mai mult ca de obicei, pe enumerarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
organizată de Biblioteca județeană pe această tematică a pus în valoare doar o infimă parte din tezaurul pe care l deține spre r evelația publicului Salonului și a cititorilor ei, în gene ral. În iunie a.c. în cadrul Simpozionului „Gheorghe Asachi” - ctitor de cultură românească, în aceeași galerie „Manuscriptum”, a fost organizat o expoziție de periodice mai vechi deținute de bibliotecă, între care la loc central a stat „Albina” și „Alăuta românească”, publicul ieșean având atunci o lungă perioadă (aproape două luni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
voastră câ t și tuturor membrilor ei, sentimentele mele de mare și si ncer ă gratitudine. Mă folosesc însă de acest prilej, Domnule Președinte, pentru a-mi exprima nedumerirea, că în veacul nostru s-au împuținat așa de surprinzător, marile ctitori i și marii iubitori de bine și de lumină. E un adevăr dureros că generațiunea din trecutul apropiat ca și generațiunea ai cărei contimporani suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
diversificat treptat incluzând și domeniile: artă plastică, etnografie, științele naturii. Ulterior, acestea au devenit secții și chiar muzee de sine stătătoare, instituția suferind de-a lungul timpului o serie de modificări organizatorice. Actualul Complex Muzeal, ce poartă în titulatură numele ctitorului său, mutat din 1996 într-o clădire modernă, special construită în acest scop, a devenit prin activitatea sa o prezență vie și marcantă în viața culturală a cetății. Prin expozițiile permanente și cele temporare organizate de-a lungul timpului am
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
pentru prima dată în privilegiul comercial dat de Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408, negustorilor lioveni. În expoziția „Tezaur arheologic...” se află o copie a Tetraevanghelului dăruit, la 23 aprilie 1491, de către Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, în calitate de ctitor al Bisericii Precista din Bacău. Acest tetraevanghel a fost realizat (scris și „înfrumusețat” de caligraful Teodor Mărișescu. Originalul, aflat în tezaurul României dus în Rusia în timpul primului război mondial, se găsește în prezent la Muzeul de Istorie din Moscova. Alte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
funcțională. ** Macheta dava-ei de la Brad și reconstituirea unei secțiuni Expoziția memorială „Iulian Antonescu” este cea de-a treia expoziție permanentă a secției de istorie arheologie. În anul 2001, la împlinirea a 10 ani de la sfârșitul prematur al lui Iulian Antonescu - ctitorul muzeelor băcăuane, se vernisa „Sala memorială Iulian Antonescu”. În cadrul acestei expoziții sunt prezentate piese de mobilier (pat, dulap, rafturi de bibliotecă, scaune, lampadar, ceasuri de perete, birou de lucru, masă, cuier etc.Ă, lucrări de artă (pictură, grafică și icoane
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de Coposu, acea scrumbie afumată plină de fiere și venin, ce a propovăduit doar distrugerea și pierzania țării noastre, să ridicăm cuvenitele statui unor mari patrioți români cum au fost mareșalul Antonescu și nu în ultimul rând marelui patriot și ctitor român Nicolaie Ceaușescu, un mare iubitor de neam și țară, un om dintr-o bucată ce a ridicat România la nivelul celorlalte țări ale lumii, de s-au căznit apoi peste douăzeci de ani cozile de topor occidentale să facă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
constat îndurerat că duiosul lor cuib, realizat cu truda, strădania și cheltuiala lui Moș Costache, a consoartei și a copiilor care și-au adus cu prisosință obolul, s-a spulberat. Mi-a rămas doar fotografia intrării la „Casa Dăinuirilor”, cu ctitorul ei pe prag scriind neostenit despre cele din jur . I-am făcut-o într-o zi caldă de vară, prin 1988 , când l-am vizitat cu băiatul, dornici de o reîntâlnire cu străbunii . Ioan Mitican scriitor ,,Unul dintre cei mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
remușcare ne va ajuta să revenim. Cum să-i mulțumesc altfel omului care a făcut în tăcere acest muzeu admirând în tăcere. Octavian Paler ,,România Liberă “ 28.07.1981 La Dăneștii Vasluiului Un muzeu ce vorbește cu slove Românul e ctitor de așezăminte. Avem azi, spre mândrie și bucurie, ansamblul de la Curtea de Argeș, Ctitoria din Iași a lui Vasile Lupu, zestrea de la Brâncoveanu, avem monumentele din nordul Moldovei. Sînt pline satele românești de troițe și fîntîni lucrate cu meșteșug, din vrerea țăranilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dăinuirile... sînt un muzeu ce vorbește cu slove “ Au scris această carte, iarăși cum singuri spun, cu trudnică viață de cercetători îngemănată cu jertfă de sine. Eugenia și Costache Buraga, din Dăneștii Vasluiului, doi dascăli de țară, autori de carte, ctitori de muzeu. Costache Buraga are 73 de ani . L-am găsit în sat, la Dănești. Să-l ascultăm. Nu e vorbă acuma de la mine, ci așa spunea cu mult înainte marele nostru Iorga : A ciopli o piatră, un gard, un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
oamenilor de știință din ultima vreme privind excepționala personalitate a monahului dobrogean: „Unind cultura«scitică» locală, de care el vorbește ca de o «rodire duhovnicească deosebită», cu cultura universală creștină a vremii sale, Dionisie poate fi considerat ca unul din ctitorii de seamă ai spiritualității europene. Prin ortodoxia operelor sale și prin crearea erei creștine, azi în vigoare la aproape toate popoarele lumii, Dionisie a potențat rețeaua unei unități și continuități în toată lumea creștină și necreștină.” Când se vorbește despre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de seamă ai spiritualității europene. Prin ortodoxia operelor sale și prin crearea erei creștine, azi în vigoare la aproape toate popoarele lumii, Dionisie a potențat rețeaua unei unități și continuități în toată lumea creștină și necreștină.” Când se vorbește despre ctitorii evului mediu, se numesc trei personalități: filosoful Boețiu, Sfântul Benedict de Nursia și învățatul monah Cassiodorus, fără ca numele lui Dionisie Smeritul să fie amintit printre aceștia. De asemenea, trebuie remarcat faptul că fiecare dintre cei trei l-a cunoscut pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai importante monumente istorice și de patrimoniu bisericesc național din Moldova. Suferind în timp diverse intervenții arhitectonice, dar și foarte grave deteriorări, acest sfânt locaș a fost complet restaurat și consolidat (1995-2002), fiind astăzi adus la o înfățișare fidelă viziunii ctitorului ei, Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei (sec. al XVI-lea). Întreaga ambianță pe care o oferă actualmente spațiul bisericii din curtea Spitalului Socola este una de liniște și de binecuvântare, nu doar pentru bolnavi, ci și pentru salariații spitalului și alți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
urmașul domnului, Bogdan Lăpușneanu, îi dă zapis de întărire a stăpânirii moșiilor sale "pe care le avea de la tatăl nostru" (document datat 16 februarie 1570, Suceava). Putem, pe baza celor de mai sus relatate, să-l considerăm pe Alexandru Lăpușneanu ctitorul de drept al acestei biserici, pentru că sigur i se datorează lui începuturile construirii așezământului monahal și dotării lui cu proprietăți, însă finalizarea lucrărilor aparține fiului său și Doamnei Ruxanda, în calitate de regentă. Rămânem la convingerea fermă, conform tradiției, aceea că cea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
încât Ospiciul de la Socola poate rivaliza, dacă nu întrece chiar, cu ospiciile similare din marile centre europene. Deci, în sfârșit, Spitalul Socola va fi inaugurat la 12 octombrie 1905. O placă de marmură existentă și astăzi marchează momentul și pe ctitorul ei, doctorul Alexandru Brăescu, medic primar și director. Destinul acestei plăci a avut și el tribulațiile lui, ca și bustul care avea să dispară după decenii, fără urmă. Profesorul Petre Brânzei a pus în evidență această placă comemorativă ce până
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Popovici. În anul 1984, pictorul Gheorghe Spiridon, consătean și rudă cu doctorul Brăescu, a reconstituit pe pânză chipul marelui înaintaș, iar tabloul a fost remis direcției Spitalului Socola care, în ziua de 27 februarie 1984, exact în ziua comemorării morții ctitorului Socolei, a organizat o sesiune științifică solemnă la care au participat psihiatri din aproape toate județele Moldovei, artiști, scriitori și intelectuali ieșeni. Poate nu întâmplător și poate soarta a făcut ca în anul 2007 conducerea Spitalului Socola să fie preluată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]