2,383 matches
-
anume: casa parohială (la nord) și Școala veche românească (la sud). În clădirea de la sud de biserică s-au ținut și primele cursuri ale școlii românești din Sibiu. Pe balustrada cafasului au fost pictate portretele în ulei ale celor trei ctitori: Stanca Hagi Luca, Hagi Constantin Popp și Peuna Hagi Popp. Sub cele trei portrete se află următoarea inscripție: ""Stanca soția dumnealui Hagi Luca, Hagi Constantin Popp, Peuna soția dumnealui H.C. Popp. Acestea sunt icoanele fericiților și în Domnul adormiților ctitori
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
ctitori: Stanca Hagi Luca, Hagi Constantin Popp și Peuna Hagi Popp. Sub cele trei portrete se află următoarea inscripție: ""Stanca soția dumnealui Hagi Luca, Hagi Constantin Popp, Peuna soția dumnealui H.C. Popp. Acestea sunt icoanele fericiților și în Domnul adormiților ctitori și fondatori ai acestei sfinte biserici care spre cinstea Bunei Vestiri închinată cu însuși a sa cheltuială din fundament au ridicat și isprăvit de fiii dumnealor și următorii: H.C. Popp și Maria Manicati s-au așezat întru acest sfânt locaș
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaș Marele Vistiernic și a zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, pe Miletin; s-a început la 23 aprilie și s-a săvârșit în același an, anul 7043 septemvrie 8 zile"" (=1535). Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova. El a ocupat dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
în fir de mătase cu perle, cel mai mare având și două rubine ("Acoperământul" pentru Sf. Disc, "Acoperământul" pentru Sf. Potir, "Aerul" sau văzduh pentru Sf. Vase) și un "Epitrahil", lucrate de mână și atribuite cneaghinei Anghelina, soția vistiernicului Matiaș, ctitorul bisericii. Casa egumenească din curtea Mănăstirii Coșula datează din secolul al XVII-lea și este catalogată ea-însăși ca monument istoric. Ea se află la 50 m nord-vest de biserică și este compusă din două nivele, cu cerdac la etaj, coloane
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
cât și cu lungimea ce se mai vede, în zilele prea înaltului domn Alexandru Dumitru Ghica, vel voievod leat 1835"." Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza a fost înmormântat în pronaosul bisericii și apare în tabloul votiv de pe peretele ei. Ctitorii n-au prevăzut că peste veacuri bisericuța lor va deveni obiectiv turistic și loc de popas, ademenind prin bucuria de odihnitoare priveliște pe care o oferă. Ea a luat naștere din pioșenia unor enoriași ai locului-, dornici de a lăsa
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
ademenind prin bucuria de odihnitoare priveliște pe care o oferă. Ea a luat naștere din pioșenia unor enoriași ai locului-, dornici de a lăsa urmașilor încă un semn al existenței lor evanescente. Și au izbutit în totalitate, perpetuând nu vanitatea ctitorilor, ci gustul pentru artă, priceperea și modul de gândire al cornenilor unor vremi de mult apuse. Este de fapt o biserică de sat, în simplitatea ei rustică, prezentându-se în mod plăcut și impresionează prin înfățișarea ei modestă și pitorească
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
biserici de lemn datate 1130-1140 La Vasileu (localitate la 30 km nord de Cernăuți, pe malul Nistrului) în fosta țară românească a Onutului, există ruinele unei biserici cu fundația de piatră din sec. al XII-lea Piatra de mormânt a ctitorului conține semne și simboluri funerare vikinge. Eugen Lozovan comentează că monumentele din această zonă ar avea amprenta varegilor. În veacul al XIV-lea, în vatra orașului Cetatea Albă de pe Nistru funcționau o mănăstire franciscană, două biserici ortodoxe și o biserică
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
așchiere), care se grupează și în pomul vieții, dar se regăsește și dintele de lup, frânghia, crucea înscrisă. Dacă datarea valoroasei picturi a absidei, se află printre serafimii și heruvimii, de pe suprafața trapezoidală: “Sfânt, Sfânt, Sfânt iaste Domnul Savaot, 1769”, ctitorii și zugravii sunt consemnați, de pisania așternută pe peretele de nord, în cadrul scenei “viziunea patriarhului Petru”, cu următorul cuprins: “Acest sfânt altar s-au zugrăvit cu cheltuiala molitvei sale popii Ilie și a preotesii, făr de alte cheltuiale bani 30
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
cunoaște faptul că hanul türk To-pa a cerut ca Nirvana Sutra să fie tradusă în China în limba turcă. Conducătorii popoarelor turcice, care au aderat la budism au înălțat lăcașe budiste și le-au împodobit pereții cu fresce colorate. Chipurile ctitorilor erau desenate pe zidurile mânăstirilor, dar și informații despre viața, preocupările și familia ctitorilor apăreau pe zidurile acestora. Mânăstirile, în fiecare an și la anumite date organizau sărbători religioase. Călugării relatau viața lui Budha sau povesteau despre Bodhisattva. Aceste istorisiri
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
în China în limba turcă. Conducătorii popoarelor turcice, care au aderat la budism au înălțat lăcașe budiste și le-au împodobit pereții cu fresce colorate. Chipurile ctitorilor erau desenate pe zidurile mânăstirilor, dar și informații despre viața, preocupările și familia ctitorilor apăreau pe zidurile acestora. Mânăstirile, în fiecare an și la anumite date organizau sărbători religioase. Călugării relatau viața lui Budha sau povesteau despre Bodhisattva. Aceste istorisiri erau prezentate sub forma unor epopei, care erau acompaniate de muzică. Epopeea , Întâlnire cu
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
codul: . Biserica Sfinții Îngeri este încă în cult, fapt căruia i se datorează nu numai dăinuirea, ci și șantierul de reparații, din 1997. Din pisania ce-i consemna înălțarea, a fost preluat, în cele de renovare, anul 1727, iar pentru ctitori, numele lui Pătru și Radu Mușatescu, dar și Radu și Pârvu. Din catagrafia începutului de veac XIX, aflăm că biserica Sfinții Îngeri a fost făcută pe moșia căminarului Rasti, de către Petru Mușătescu. Același ctitor este atestat, pe frumosul clopot, cu
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
de renovare, anul 1727, iar pentru ctitori, numele lui Pătru și Radu Mușatescu, dar și Radu și Pârvu. Din catagrafia începutului de veac XIX, aflăm că biserica Sfinții Îngeri a fost făcută pe moșia căminarului Rasti, de către Petru Mușătescu. Același ctitor este atestat, pe frumosul clopot, cu chipurile sfinților de hram, Mihail și Gavril făcut, după slova inscripției, în 1797: "cu toată cheltuiala satului Valea Faurului, ctitori Jupânul Pătru Mușaț, David Dorin". Îl numește, fără îndoială, prin cel din urmă nume
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
atestat, pe frumosul clopot, cu chipurile sfinților de hram, Mihail și Gavril făcut, după slova inscripției, în 1797: "cu toată cheltuiala satului Valea Faurului, ctitori Jupânul Pătru Mușaț, David Dorin". Îl numește, fără îndoială, prin cel din urmă nume, pe ctitorul lucrărilor de renovare, de la finele acelui veac, clopotul constituind o sursă de datare. Se poate pune în seama lucrărilor, atunci efectuate, adăugirea clopotniței, în care scop bolta originară a pronaosului a fost înlocuită prin tavanul drept. În afara remanierii pronaosului, biserica
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Prima atestare a satului Fedeleșeni datează din anul 1491 când se afla în stăpânirea urmașilor lui Bratu viteazul. În preajma anului 1617, marele vornic Nestor Ureche (ctitorul Mănăstirii Secu și tatăl cronicarului Grigore Ureche) stăpânea jumătate de sat. a fost construită în anul 1747 ca biserică a Schitului Fedeleșeni. La data de 12 septembrie 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat închină schitul ca metoh al Episcopiei de
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
făcut cu atenție căci, pe de o parte era apropiat de pământurile sale, pe de altă parte, datorită poziției era, la acea vreme, ferit din calea ochilor privitorilor, însă apropiat de granița cu Transilvania, oferind astfel un refugiu ideal pentru ctitor și familia sa în vremurile de restriște ce aveau să vie. Conform pisaniei originale, sculptată în piatră de Albești, arată ca dată a terminării lucrărilor 29 august 1666, în timpul domniei lui Radu Leon. Interesant este că cel ce realizează pisania
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici. Lucrările realizate spre sfârșitul secolului al XIX-lea de artiști precum: Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu Mirea și Ștefan Vasilescu, vorbesc de stilurile și schimbările care se produceau în plan artistic la nivelul întregii țări. Prima decadă
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
său este comerciant iar mama, maestră croitoreasă, ambii creștini devotați. În 1941 familia se stabilește în București. George urmează 6 ani de școală (4 clase primare și 2 de liceu) la Școala Germană Arhiepiscopală Sf. Andrei. În 1949 părinții devin ctitori ai Mănăstirii Tudor Vladimirescu din Galați, prin importante donații: o icoană mare de argint a Sfântului Mina, cruce din aur pentru Măicuța Veronica, ca semn al rangului de Savroforă și toate bijuteriile mamei Victoria vor împodobi icoana făcătoare de minuni
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
apariția primelor așezări fortificate, în 1025-1030, din care s-au dezvoltat mai târziu orașele normande, de exemplu Caen. Consolidarea formelor feudale a fost intrinsec legată de reinstaurarea instituțiilor bisericești. Punctul de cristalizare al acestei dezvoltări a fost abația de la Fécamp. Ctitorii importante din timpul domniei lui Richard I au fost mănăstirile de la Fontenelle și Mont Saint-Michel. Richard al II-lea s-a folosit în mod sistematic în exercitarea stăpânirii sale de această consolidare, susținându-l de exemplu pe abatele din Guillaume
Normandia () [Corola-website/Science/307827_a_309156]
-
ca un autocrat absolut, ci ca un domnitor respectat, care ține seama de datini în deciziile sale, luate cu ajutorul boierilor din sfat. Domnul era apărătorul supușilor săi (comandantul oștilor, împărțitorul suprem de dreptate) și cel spiritual al țării, ca și ctitor de lăcașe pentru înălțarea de slujbe. El adună, prin funcționarii săi, veniturile domniei (așadar ale statului) și are inițiative întru „ridicarea țării”: tratate comerciale, batere de monedă, înființarea minelor etc. Ca și senior feudal între boieri, avea privilegiul de "dominium
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
biserici. În plus, preotul Constantin Popovici, care a păstorit aproximativ 50 de ani pe la începutul secolului al XIX-lea, a dăruit un prețios manuscris miscelaneu, cuprinzând între altele: "Sandipa Filozoful" și "Războiul Troadei", prelungind astfel activitatea culturală a acestei vechi ctitorii domnești. Biserica Sfântul Ilie are plan triconc, cu turlă deasupra naosului, fiind asemănătoare din acest punct de vedere cu bisericile Pătrăuți și Voroneț. Clădirea are dimensiuni modeste (18 m lungime). În exterior, zidurile sunt sprijinite de cinci contraforți din piatră
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
prezintă scene mai întinse ca dimensiuni: Adormirea Maicii Domnului, Iisus învățând pe înțelepți, Izgonirea negustorilor din templu, Ducerea Crucii, Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi, și doamna Maria Voichița. Prezența soției voievodului ultima este
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
templu, Ducerea Crucii, Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi, și doamna Maria Voichița. Prezența soției voievodului ultima este un lucru neobișnuit, ea aflându-se imediat după voievod în tablourile votive de la Pătrăuți, Bădeuți și
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
este așezată într-un pitoresc peisaj de verdeață și lumină, pe coasta nord-vestică a municipiului Slatina, județul Olt. Ctitor al schitului Strehareț este episcopul Serafim mai întâi episcop al Buzăului și din anul 1668, episcop al Râmnicului. Acesta cumpără la 24 aprilie 7172 (1664), de la feciorii popii Hariton, în hotarul Streharețului, vii lucrate, țelina și pomet „și cu braniște
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
au verificat mărturia ciobanului și au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde ""cură piatră pucioasă"". Meșteri în a vindeca diferite ""metehne ale trupului"" construiesc pe lângă mănăstire o ""bolniță"" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze. Însuși ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit și s-a tratat aici la bătrânețe. Mai târziu va veni spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea, care
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
a fost realizat un basorelief din bronz al Dr. Liviu Cigăreanu (sculptori: Cornel Vana și Ovidiu Guleș), care împreună cu o placă comemorativă au fost așezate pe fațada Colegiului Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” din Turda alături de cele ale Dr. Augustin Rațiu, ctitorul acestei vechi și prestigioase instituții de învățământ. Colegiul a fost construit pe terenul fostei casei părintești, donat de către dr. Liviu Cigăreanu. Casa proprietate personală situată în Str. Timotei Cipariu Nr. 2 din Timișoara i-a fost confiscată de regimul comunist
Liviu Cigăreanu () [Corola-website/Science/328790_a_330119]