1,005 matches
-
ale mănăstirii, pe latura de E. Ansamblul bolniței se compune dintr-un foișor, construit la sud-vest de incintă, din chiliile aflate azi în ruină și din biserica ce se ridica în centru. Alături se află cimitirul. Biserica bolniței a fost ctitorită de Doamna Maria, iar de supravegherea lucrărilor s-a îngrijit însuși starețul mănăstirii, Arhimandritul Ioan. Lucrările încep la 20 septembrie 1696 și se vor încheia abia în 1699 prin pictarea bisericii de către meșterii menționați în chenarul din naos, aflat deasupra
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
Constantin Balș, a întemeiat Schitul Cozancea, unde au fost mutați călugării din Ionășeni. Deoarece în jurul schitului se stabiliseră vreo 70 de locuitori, bisericuța de lemn a fostului schit a rămas ca biserică parohială. În anul 1776, boierul Constantin Balș a ctitorit în cimitirul satului Ionășeni o biserică cu hramul "Nașterea Maicii Domnului", care a devenit biserică parohială a localității. Bisericuța de lemn din livadă a rămas doar cu rolul de capelă pentru nevoile curții boierești, aici slujindu-se doar sporadic. Deoarece
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din Hârlău este o biserică romano-catolică din orașul Hârlău (județul Iași). În secolele XVI și XVI, Hârlăul era un târg important al Moldovei, aici existând o curte domnească și două biserici domnești (una ctitorită de Ștefan cel Mare și alta de Petru Rareș). Ca urmare, s-au stabilit meseriași și negustori străini care au format o mică comunitate catolică. Primul misionar care menționează existența unei biserici catolice la Hârlău este călugărul franciscan Francesco Pastis
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
Mihail și Gavril” (8 noiembrie). Biserica a fost construită la începutul secolului al XVI-lea. Conform datărilor dendocronolgice, biserica a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea și datele istorice o localizează în Cuhea (pe locul unei vechi biserici ctitorită de către familia voievodului Bogdan și ridicată între anii 1330-1340). În Văleni biserica a fost adusă la sfârșitul secolului al XVII-lea după cercetările arhitectului Baboș Alexandru, iar după Șematismul din 1900 biserica s-a ridicat în anul 1787 și a
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
Biserica „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil” din Pașcani este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1664 de către vistiernicul Iordache Cantacuzino. Ea se află pe Aleea Parcului nr. 5 (anterior Str. Ștefan cel Mare nr. 102), în centrul orașului Pașcani (județul Iași). Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Pașcani a fost inclusă pe
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
1946, moșia Pașcani Deal a fost expropriată de către Comitetul Local pentru Reformă Agrară din comuna Pașcani (județul Baia), de la ultimul proprietar, profesorul Gheorghe I. Brătianu. În imediata vecinătate a palatului, vistiernicul Iordache Cantacuzino și a doua sa soție, Alexandra, au ctitorit în anul 1664 Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani. Deasupra intrării se află o pisanie în limba slavonă. Lăcașul de cult a suferit unele refaceri în anul 1807. Printre preoții care au slujit aici este de menționat preotul Mihai Mocanu (1938-2009
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus este o biserică ctitorită în secolul al XVII-lea de domnitorul Vasile Lupu în satul Bozienii de Sus din comuna Ruginoasa (județul Neamț). Ea se află situată la o distanță de 24 km nord-vest de municipiul Roman. Ansamblul Bisericii „Înălțarea Domnului” din Bozienii de
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Dolheștii Mari este o biserică ctitorită în secolul al XV-lea (anterior anului 1481) de hatmanul Șendrea sau de înaintașii săi în satul Dolheștii Mari din comuna Dolhești (județul Suceava). Ea se află situată la o distanță de 15 km est de municipiul Fălticeni, pe drumul
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Balș, renumit istoric de artă, îl consideră singurul exemplar de sculptură armenească în arhitectura bisericească din secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
1782 în satul Zvoriștea din comuna omonimă (județul Suceava). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Zvoriștea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Zvoriștea a fost ctitorită în anul 1782 de șetrarul Petru Cheșcu, fiind reparată în 1853 de prințul Alexandru C. Moruzi, care a refăcut catapeteasma. Prințul Alexandru C. Moruzi (1805-1873) era strănepotul domnitorului Constantin Moruzi (1730-1787) și nepotul domnitorului Alexandru Moruzi (1754-1816). Tatăl său a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoriștea () [Corola-website/Science/321707_a_323036]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești este o biserică ctitorită în anul 1605 de marele paharnic Caraiman în satul Dulcești din comuna omonimă (județul Neamț). Ea se află situată la o distanță de 20 km nord-vest de municipiul Roman, pe drumul ce duce la Piatra Neamț (DN 15D). Biserica "Pogorârea Sfântului
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Duma Nemțeanul, poreclit Limbădulce, care a primit la 17 ianuarie 1438 de la Iliaș Vodă satul Roșiori (azi în componența comunei Dulcești). De la porecla de Limbădulce i s-a spus acestui sat Dulcești. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești a fost ctitorită de marele paharnic Caraiman și soția sa Anastasia la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
marele paharnic Caraiman și soția sa Anastasia la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are următorul text: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimei cele sfinte și nedespărțite; iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
geamlâc în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă de trăsură cu stâlpi și deschideri în arcadă. Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica "Sf. Voievozi" din același sat, care a fost ctitorită în 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. De asemenea, și biserica este monument istoric, având codul NT-II-m-B-10722. După instaurarea regimului comunist în România în anul 1948, conacul a fost expropriat de stat și
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
sejmul Galiției. În 1877, Łukasiewicz a organizat primul congres al industriei petrolului și a înființat Societatea Națională a Petrolului. Ignacy Łukasiewicz a murit de pneumonie la 7 ianuarie 1882 și a fost înmormântat în micul cimitir din Zręcin, lângă biserica ctitorită de el.
Ignacy Łukasiewicz () [Corola-website/Science/320944_a_322273]
-
iar una are o terminație simplă. Aceste cârje sunt toate din lemn. Până în secolul al XVIII-lea, numai patriarhii și mitropoliții purtau cârje argintate, numite la noi "„paterițe”". O astfel de cârja ține în mână Antim Ivireanul, în portretul sau ctitoresc de la Biserica Antim. Cârja sau toiagul păstoresc, „baculus pastoralis”, simbolizează rolul de bun pastor al ierarhului creștin. În evanghelia după Ioan, Iisus însuși se identifică cu Pastorul cel bun. Iisus este modelul Păstorului bun pentru apostoli și mai departe pentru
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
mult decât moartea lui Serghei Alexandrovici. Kaliaev a fost spânzurat la 23 mai 1905. După moartea lui Serghei, Elisabeta a purtat doliu tot restul vieții și a devenit vegetariană. În 1909 și-a vândut toate bijuteriile, chiar și verigheta. A ctitorit Mănăstirea de maici Sf. Marta și Maria din Moscova și a devenit stareță. La scurtă vreme, în incinta mănăstirii a deschis un spital, o capelă, o farmacie și un orfelinat. Elisabeta și celelalte maici lucrau neobosite pentru săracii și bolnavii
Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna () [Corola-website/Science/315330_a_316659]
-
primit titlul de baron, cu fiii săi Radu și Alexandru în 1913. Un arbore genealogic al familiei Flondor (în reprezentare grafică) se găsește la Arhivele Statului din Cernăuți și este reprodus în lucrarea scrisă de Vlad Gafița. Familia Flondor a ctitorit biserica cu hramul „Arhanghelii Mihail și Gavril” din Storojineț. Conacul familiei Flondor se află în satul Rogojești din comuna Mihăileni, județul Botoșani. Domeniul Rogojești a fost cumpărat de Gheorghe cavaler de Flondor, căsătorit cu Isabella de Buchenthal-Dobrowolski, de la cumnatul său
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
se numi baron. Iancu ori nu a subscris o cerere sau cea a lui a fost respinsă din cauza atitudinii sale necooperative față de guvernul austriac. Numele boieresc al familiei este pus în legătură cu coloniștii de origine germană din secolul XII . Flondorenii au ctitorit biserica "Sfântu Gheorghe" din Storojineț (în 1888) și biserica "Adormirea Maicii Domnului" (în 1786) din Hlinița.
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
Botezătorul" din Siret a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Conform tradiției orale, între anii 1377 și 1380, domnită Margareta Mușat, mama voievodului Petru al II-lea Mușat, ar fi ctitorit în Siret o biserică romano-catolică cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul. Ea se convertise la catolicism și ar fi ctitorit biserică, pentru a-i servi drept loc de veci. Aici a funcționat între 1371-1434 o episcopie catolică, cu o mănăstire
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
Conform tradiției orale, între anii 1377 și 1380, domnită Margareta Mușat, mama voievodului Petru al II-lea Mușat, ar fi ctitorit în Siret o biserică romano-catolică cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul. Ea se convertise la catolicism și ar fi ctitorit biserică, pentru a-i servi drept loc de veci. Aici a funcționat între 1371-1434 o episcopie catolică, cu o mănăstire dominicana aferentă. După unele opinii, clădirile mănăstirii au fost incendiate de populația românească ortodoxă, răzvrătita împotriva catolicismului în anul 1451
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
Biserica „Sfânta Treime” din Suceava este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1851 de arhimandritul Filaret Scriban în localitatea Burdujeni-Sat (astăzi cartier aflat la periferia municipiului Suceava). Edificiul religios se află situat pe Strada 22 Decembrie nr. 185, în apropiere de ieșirea din oraș spre Adâncata și Dorohoi. În anul
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
Biserica "Sfântul Ilie" din Sfântu Ilie este o biserică ctitorită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare în satul Sfântu Ilie din comuna Șcheia (județul Suceava). Ea se află situată la o distanță de 1,5 km nord-vest de municipiul Suceava. Această ctitorie a funcționat ca mănăstire de călugări
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1636 de către domnitorul Vasile Lupu în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). Ea a suferit modificări în 1922. Lăcașul de cult se află pe un platou care domină partea estică a satului, fiind înconjurat
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a fost construită în perioada 28 martie - 15 noiembrie 1636, fiind ctitorită de domnitorul Vasile Lupu (1634-1654), după cum indică pisania. Ea este un monument caracteristic pentru edificiile religioase ale epocii lui Vasile Lupu și implicit pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]