1,390 matches
-
care se află azi „Galeria oamenilor de seamă”). I-a avut ca oaspeți, Între alții, pe B. șt. Delavrancea. Îi plăcea să primească fețe simandicoase, să dea mese. A adus pe cheltuiala sa, de la Viena, ceasul din turnul bisericii Adormirea, ctitoria familiei Gane. Ulterior, casa devine proprietatea Lovineștilor (avocatul Octav Lovinescu). 586 25 Brașov, 28 oct. 1973 Mult stimate Domnule Dimitriu, Mai Întâi de toate vă mulțumesc mult pentru interesul care l dați pentru activitatea mea modestă. Sunteți un suflet distins
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
primarului din comuna Baia și Directorului școlii, copie xerox după răspunsul D-lui prefect, legat de șoseaua Fălticeni-Baia și de biserica lui Petru Rareș, care de vreo 14 ani se tot repară... ; apoi ce am propus - spoirea cu var a ctitoriei lui ștefan cel Mare, Biserica Albă, ca să-și merite numele; cărămizile apar roșii pe suprafețe tot mai mari! Vă doresc multă sănătate! Radu Orac 758 OSTAP, Melania 1 Iași, 23.V.1981 Dragii mei, A fost pentru mine o deosebită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1883. Comunicare, apărută În Buletinul Inst. Pedagogic-Univ. „Al.I. Cuza”, Iași. 280 Referire la Alexandru Todicescu, fiul preotului Paul Todicescu, acesta din urmă fiul Învățătorului Gh. Todicescu din Botești. A fost paroh la biserica cimitirului TÎmpești (azi „Grădini”) din Fălticeni, ctitorie a paharnicului Tudorache Ciurea. Alexandru, este profesor la Conservatorul din capitala Australiei, unde s-a stabilit după o perioadă petrecută În Olanda. 281 Prof. Magdalena Butnaru, colega mea de serviciu de la „Galeria oamenilor de seamă”. 783 Maya) avea toată voința
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Liceul „Nicu Gane”). 324 Soție de moșier, ctitor al bisericii din Lămășeni, construită Între 18521854. Anastasia este Înmormântată lângă biserică. Primul dascăl a fost Trăsnea, colegul lui Creangă la școala de catiheți din Fălticeni. 325 Ceasul din turnul bisericii Adormirea - ctitorie a Găneștilor -, a fost adus de la Viena cu cheltuiala Nastasiei Cichirdic și instalat În 1883 de un oarecare Ebervain. 814 2 Brașov, 26 oct. 1972 Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea matale precum și adresa oficială și vă mulțumesc de gentileța ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
foarte drăguți și primitori. Cu D-na Kalmicov am fost la familia Ciuntu unde ne-am reamintit de cunoștințe comune, ceea ce mi-a făcut o nespusă bucurie. Pe Dl. Colonel Îl cunoscusem locotenent sau sublocotenent. 326 Azi cimitirul Grădini, din jurul ctitoriei paharnicului Tudorache Ciurea. 327 Devenită ulterior casa avocat Octav Lovinescu și azi „Galeria oamenilor de seamă”. 328 Referire la str. N. Beldiceanu. Căminul a fost vis-à-vis de tribunal. A adăpostit serviciul de cenzură militară În primul război mondial, unde a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mihăescu. 617 Casa Corpului Didactic, este aceeași În care, În perioada interbelică, a funcționat Banca Corpului Didactic, unde a fost casier institutorul Vasile Jitariu, tatăl acad. Petru Jitariu. Generalul Mihăiță, era veteran al Războiului pentru independență și a locuit alături de ctitoria familiei Gane. 981 pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin solemn, a fost lipsit de salariu de rabin-șef cât timp a trăit. Era un cărturar erudit, de la care am folosit mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la căsuța poștală. Recunosc că sunt cam Îndrăzneață cerându-vă un efort, pe lângă toate problemele pe care le aveți, dar la București, Cluj și Oradea n-am găsit așa ceva. Fiind de foarte mare actualitate și foarte admirate aceste capodopere ale ctitoriilor bătrânilor voievozi, aici, cum vin, imediat se cumpără, iar eu nu pot ști precis ziua - și chiar ora - la care se pun În vânzare. (În treacăt vă spun că una din marile mele preocupări este și istoria artelor). În legătură cu plecarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că În muzica practicată aici, nu s-au Îndepărtat de matca bizantină. Athosul a dispus din totdeauna de o mare celebritate, ca centru de practică liturgică și implicit de muzică psaltică, atrăgând la studiu călugări din toată lumea ortodoxă. Prin numeroase ctitorii, danii și Închinări de mănăstiri, domnitorii români Întrețin legături directe, pe lângă Athos, cu alte centre culturale din Orientul Ortodox, cum ar fi Constantinopol, Ierusalim și teritoriile grecești. Până la urcarea pe tron a domnitorului Constantin Brâncoveanu, psalții instruiți În astfel de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
de la mama sa și dragostea față de Dumnezeu a Voievodului Constantin s-a concretizat prin ridicarea de biserici În stilul arhitectonic brâncovenesc, care a apărut Între anii 1678 și 1725 și s-a răspândit În toată Țara Românească și Transilvania. Unele ctitorii au rezistat vitregiilor vremii, altele Însă nu. Înainte de a ajunge domnitor, el construiește două biserici lângă București la Mogoșoaia și Potlogi - Dâmbovița. A mai ctitorit În București Încă trei biserici : biserica Sfântul Ioan cel Mare, biserica Sfântul Sava și biserica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Sfântul Ioan cel Mare, biserica Sfântul Sava și biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde se află și osemintele Voievodului Brâncoveanu. Ctitorește la Râmnicu Sărat, Mănăstirea Sfânta Ecaterina din muntele Sinai care a primit hramul Adormirea Maicii Domnului. Cea mai de seamă ctitorie este Mănăstirea Horezu care a fost ridicată Între 1690 și 1693, fiind sfințită În data de 8 septembrie, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Mănăstirea Horezu este cea mai reprezentativă construcție În stilul brâncovenesc de la noi din țară. Numele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Era o priveliște frumoasă, frumoasă ca de basm. Trenul, ca un șarpe lung și negru, gonea pe sub dealul Cetățuiei, parcă fugărit din urmă... Sus pe culme, printre vârfurile copacilor se iveau turlele Mănăstirii Cetățuia - ctitorie a vestitului Domn Duca-Vodă Gheorghe - străpungând parcă, cerul azuriu. Pe crestele dealului din stânga, Zidirea lui Petru Șchiopu-Vodă, Mănăstirea Galata, se înalța spre cer măreața, sclipind în razele asfințitului... Sfintele lăcașuri au fost, nu numai loc de retragere și închinăciune, dar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
frumos edificiu religios al Iașului și al țării. Din orice loc.. ar fi privită, apare înălțânduse în toată gloria sa, în toată măreția sa... dominând totul în jur. Pentru câteva clipe, toți am rămas într-o stare de profundă contemplație. Ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache ! rupse un coleg tăcerea. Da, așa e..! am murmurat toți într-un glas. Dar, de la prima piatră de temelie, pusă aici de Slăvitul Mitropolit, în 1883, i-a trebuit peste o jumătate de secol ca să fie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sultanul Mahmud al II-lea, motiv pentru care a primit numele de Mahmudia. Același sultan a construit aici o geamie ce a fost refăcută, ulterior, de către sultanul Abdul-Aziz. În aceeași perioadă a fost construită și prima biserică ortodoxă din Mahmudia, ctitorie a familiei românești Gâscă. În anul 1878 orașul avea "o stradă principală prin mijloc și câte două laterale paralele, în dreapta și stânga acesteia". Străzile laterale erau "scurte, strâmte și neregulate"986. În zona centrală a orașului erau "așezate prăvăliile cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu altitudinea, față de firul apei, de 15-20 de metri. Pe aceste modeste Înălțimi, deasupra Dâmboviței, s-au construit câteva dintre cele mai simbolice edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
piatră. A Început prin a nimici partea cea mai veche a Capitalei.<endnote id="4"/> Nimic nu mai trebuia să rămână (faza de maximă intensitate a demolărilor o reprezintă anii 1984-1986). A căzut (incredibil!) Mânăstirea Mihai Vodă, simbol al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
crâncene din anii trecuți, comuna a avut (și încă are) alte griji și priorități. Cu toate astea, din câte am înțeles după o discuție la Primărie și la Școală, ar exista interes pentru redeschiderea muzeului, care a constituit totdeauna, alături de ctitoria lui Luca Arbore, un punct de interes turistic mult cercetat inclusiv de străini. Profesorul de română ne-a spus că-i dispus să completeze colecția cu piese etnografice de certă autenticitate și, evident, de valoare muzeistică... Dar toate discuțiile privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unde fusese stabilit să vorbesc în cadrul manifestațiilor pentru Axă, ajungând abia după 20 de ceasuri, în seara următoare și fiind găzduit de Mitropolitul Tit, la [247] noua reședință a Mitropoliei, din curtea bisericii Sft. Ioan, una dintre vechile și frumoasele ctitorii voievodale din Bucovina. La conferință, în afară de legionari, au participat foarte mulți intelectuali din oraș, în frunte cu Mitropolitul, precum și un număr destul de mare de ofițeri. Doi dintre coloneii garnizoanei fuseseră atașați militari în străinătate - unul chiar la Varșovia - și nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
studii și articole de etnografie, 149 lingvistică, istorie bisericească, poezii și proză literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică îmbinată cu cea folclorică. În lucrarea despre Straja
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.23/1944 ca și nr.4-6/1944, director Leca Morariu, secretar de redacție Octavia LupuMorariu, apare la Râmnicul Vâlcii, Bul. Tudor Vladimirescu nr.33, oraș unde se și tipărea. Numerele 2-3 purtau pe copertă fotografia bisericii Sf. Dumitru (Suceava, ctitorie a lui Petru Rareș, zidită în 1534-1535 și se deschidea cu „Victoriei noastre - închinare”: „În cumplita răzbubuire a vremuirii care, cu trupul, ne-a dislocat până la sute de kilometri, în aceste ceasuri ale răstignirii, când duioasa emblemă „Bu-co-vina” se nimbează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu. Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. „Poate că niciodată apariția unei publicații n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
eroul de altădată nepământesc prin gloria sa și cititorii cărora le era prezentat, datori să continue omagiul. Deși expozeul a fost mult redus cantitativ, nu s-a omis nici una din rubricile unei lecții clasice (despre politica internă, diplomație, lupte victorioase, ctitorii), care conduceau la aceeași concluzie: că domnia lui Șefan "reprezintă epoca de glorie a Moldovei"72. Manualul Editurii Didactice și Pedagogice a mers și mai departe pe linia perpetuării narațiunii tradiționale despre marele voievod, inclusiv în privința cantității de informații propuse
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care, faptul că "a încurajat scrisul istoric" a fost punctată cu măsură. În ansamblu, concluzia era însă aceeași: "Moldova a cunoscut o epocă de mare înflorire culturală sub domnia lui Ștefan cel Mare". Interpretarea istorică pe care autorii o asociau ctitoriilor sale a rămas totuși neașteptat de îngustă, căci "construcțiile din vremea lui Ștefan" au avut în mod cert și alte roluri în afară de a ilustra "dezvoltarea statului moldovean" și "lupta împotriva păgânilor otomani"98. Tocmai plasarea excentrică a unui astfel de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în capitolul dedicat "sintezei culturale românești". Acolo Ștefan era plasat între marii ctitori, numele său devenind echivalentul pentru "o jumătate de veac de istorie a Moldovei". Amploarea patronajului său asupra bisericii ortodoxe a fost corelată cu "tradiția populară" despre numărul ctitoriilor. Demonstrația cantitativă s-a bazat, mai mult ca de obicei, pe enumerarea de locații și realizări ale "producției culturale"121. Manualul a provocat reacții critice 122 și, probabil, multe din spaimele legate de examenul la istorie din acei ani. A
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reiterarea adevărurilor "noastre", așteptate de la orice manual, indiferent de titlul său. Cărțile școlare de religie creștin-ortodoxă, apărute după o întrerupere de peste cinci decenii când studiul lor a fost permis doar în seminariile teologice au accentuat opțiunea militant hagiografică, inventariind insistent ctitoriile domnitorului 161. În astfel de lucrări, titulatura completă diferă de aceea obișnuită în lecțiile de istorie. La ora de religie elevii învață despre "Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt". Este același personaj despre care au aflat și în orele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
orele de istorie, de literatură sau de geografie, căruia i s-a adăugat, în plus, calitatea de sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Portretul a devenit, la propriu, icoană. Unicitatea mănăstirii Voroneț a fost încă o dată supralicitată, prin calitatea sa de "ctitorie a sfântului"162. Manualele nu fac decât să confirme obișnuințele epocii. Ofensiva comemorativă dedicată celor cinci secole de la moartea sa nu a motivat doar actorii seculari, cu interesele lor lumești, ci și slujitorii bisericii. La Borzești, de exemplu, pictarea ctitoriei
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]