2,064 matches
-
mai există o Oltenie, o Moldovă și o Muntenie, va înceta de a mai exista azi și o Dobroge, care singură, prin legile ei escepționale, nu pare a face parte din Regatul Român. Cei ce au puterea în mână să cugete la aceasta"1679. Publicația Constanța îl avea ca director-proprietar pe silvicultorul Petre Grigorescu și a apărut ca o continuare a revistei Dobrogea 1680. Petre Grigorescu a avut uneori relații destul de tensionate cu autoritățile locale. Tocmai de aceea afirma în cuprinsul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din 680 de opere fundamentale, scrise în 14 limbi. Este, de departe, cea mai completă și reprezentativă operă în galeria genului. După ce treci și de a 1032-a filă, rămâi cu impresia că, indiferent de veac și meridian, s-a cugetat mai ales cu amărăciune pe temele etern-acute ale condiției umane viața, omul, societatea, morala. Cartea lui Schor preferă altă tonalitate: cea ștrengărească. Ai senzația că ți se face mereu cu ochiul, fiind îndemnat să afli și grăuntele de amuzament din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
coc". Nici atâta nu-i este destul, ci mai spune tinerimii cum Călin rumpe pânza și apoi vede "a frumuseții haruri goale". Simțul de pudoare nu ne lasă a continua și a mai spune scenele următoare (...) Te cuprind fiorii când cugetăm la aceea că chiar și fecioare române citesc poeziile aceste. Unde mai este așa ceva în Europa?" Sunt sigur că, de-ar citi romanele "moderne" gen "Pizdeț"&comp., Grama ar trece grabnic la mahomedanism, dacă nu cumva, vorba lui, mintea i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a fost resimțită drept șocul intrării într-altă vârstă. Dacă power-word-ul secolului XVIII a fost cuvântul tun, veacul următor, al XIX-lea, a instalat în același rang vocabula locomotivă, pentru ca secolul XX să considere emblematic atomul. Veacul nostru încă mai cugetă. Și tunul, și locomotiva, și atomul, sunt, într-un fel sau altul, întruchipări ale forței. Ce putere maiestuoasă exprimau și impuneau bătrânele locomotive cu abur, de la seriile de elită 142.000 și 231.000 ("Pacific") până la măruntele 375.000, "căprițele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să mă gândesc la prostii. Dacă aș fi dat la o parte ar fi probabil extrem de neplăcut. Ideea lui Johan cum că ar trebui să ne punem cu toții și să facem "o grevă pasivă" o jumătate de an și să "cugetăm" înseamnă pur și simplu să-ți distrugi sănătatea mintală. Nu mi-a plăcut niciodată prea mult alcoolul, dar nu pot să nu am o oarecare înțelegere. Este în orice caz extrem de neliniștitor să vezi cum tinerii recurg la "mijloace de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
părere că Johan este neobișnuit de "responsabil"(!) Ne sfătuiește să punem imediat prezervativele la loc în geantă (sau să cumpărăm altele dacă le-a stricat Petter). Mai propune să-i creștem cota de bani de buzunar. Am stat și am cugetat, chestia asta pare să fie contrară oricărei rațiuni. În cele din urmă o sun pe M. și îi transmit sfaturile lui B.-A. Le primește neașteptat de liniștită. Oare pot să-mi asum răspunderea pentru asta? 5 octombrie Sosește Andrén
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului Înțelept : „un evreu Învățat, pribegit din Spania În Polonia”, care are un „cap Înțelept” și „o frunte naltă, pleșuvă, Încrețită de gândiri” ; el cugetă „adânc”, ca un „Înțelept din vechime”, și a fost „chemat de Domnul Moldovei ca dascăl de matematică și filozofie la Academia din Socola” <endnote id="(685, p. 101)"/>. Acest tip de gândire susține un așa-zis „excepționalism” al evreului, căruia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-te pe tine Însuți, 1881), „nimicirea completă”, care pare să anticipeze „soluția finală” nazistă : „Participați fără reticență la această operă de mântuire - se adresează Wagner evreilor (Iudaismul și muzica, 1850) - În care distrugerea regenerează și vom fi uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și voluntar În aprecierile sale”. Asemuit cu Bismarck, n-a fost un oarecare, un intrus ca alții În pătura conducătoare a acestei țări; el Îi aparținea prin naștere, prin tradiție, avere, nume, temperament, convingeri și prin felul lui de a cugeta lucrurile. Sincer și cinstit, consecvent și dârz, Petre P. Carp și-a urmat totdeauna drumul În desăvârșită linie dreaptă, fără cea mai mică abatere. A fost un mare neadaptat, de aceea evoluția sa siderală n-a avut totdeauna o durată
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
față de părinți și autoritatea neștirbită a acestora sunt pilonii solizi pe care trebuie să se sprijine relațiile firești dintre copii și părinți. Și, în fine, nu trebuie uitat că în educația familială, ca în orice activitate umană, greșelile se plătesc - cugetă cu înțelepciune Dumitru Dascălu. Bună-creștere În dimineața unei zile de sfârșit de iarnă, în ajun de Mărțișor, mă aflam în sala de așteptare a unei clinici multidisciplinare private pentru niște analize. Fiind printre primii sosiți, așteptam, dus pe gânduri, sosirea
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în licoare bahică. Vremea frumoasă și gândurile ce îl asaltau l au determinat pe Dumitru Dascălu să prefere mersul pe jos, așa cum făcea adesea și atunci când era în activitate, iar acum a optat pentru acest mod de deplasare ca să poată cugeta în voie, să-și limpezească și să-și orânduiască ideile ce urma să le transmită colegilor, elevilor și părinților prezenți la evenimentul sărbătorit. La intrarea pe aleea ce străbate bătrânul și frumosul parc din fața școlii, emoțiile i s-au accentuat
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mă rugam și cântam psalmi. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghi; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri, care acum se dezlegau singure, ca în lumina în care nu se ascunde nimic. Mi se părea că primisem un dar de la Dumnezeu, pe care nu voiam să-L pierd, doream să nu mi se ia
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mai presus de toate este ideea Binelui, că ea este anevoie de văzut, dar că, odată văzută, ea trebuie concepută ca fiind pricina pentru tot ce-i drept și frumos [...]. Și iarăși cred că cel ce voiește să facă ceva cugetat În viața privată sau În cea publică trebuie s-o contemple. CITAT RETRAS!!! „Arta răsucirii” la Platon „pune problema În ce fel se va obține transformarea cea mai rapidă și mai eficace a sufletului. Nu-i vorba de a-i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
trăim și noi o viață nouă”. Iar viața nouă, la care am fost chemați prin sfântul botez, același Sf. Apostol Paul ne-o descrie în scrisoarea sa către Coloseni c. 9: „Așadar, Hristos se află șezând de-a dreapta lui Dumnezeu, cugetați cele de sus, nu cele de pe pământ. Drept aceea ucideți mădularele noastre cele pământești: curvia, necurăția, patima, pofta cea rea și zgârcenia... Lepădați mânia, iuțimea, răutatea, defăimarea, vorba rușinoasă din gura voastră... Nu vă mințiți unul pe altul, odată ce v-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
către Bangalore, nu puteam să-mi scot din cap chestia cu „Terenul de joc este În curs de nivelare“. Ceea ce spune de fapt Nandan, m-am gândit eu, este că terenul de joc se aplatizează. Hmmm... Se aplatizează?... Am tot cugetat la acest cuvânt o vreme și, așa cum se Întâmplă cu astfel de revelații, mi-am dat seama dintr-o dată: Dumnezeule, Îmi spune că Pământul e plat! Iată-mă În Bangalore - la mai bine de cinci sute de ani după ce Columb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
duse la capăt În timp real. Și astfel, lucrăm fără oprire. Tot ce a avut loc În ultimii doi, trei ani parcă s-a Întâmplat Într-o clipită“. Geneza. Apare platforma pământului plat Trebuie să ne oprim aici și să cugetăm adânc, pentru că acum platforma aplatizării Pământului a Început să prindă formă. Mai Întâi, căderea zidurilor, apariția Windows-ului și a PC-ului s-au unit pentru a da mai mult decât niciodată posibilitatea indivizilor să devină autorii propriului conținut În formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
până la videoplayer-e portabile cu hard disk și la site-uri web, aveau să se dezvolte cu repeziciune Într-o industrie uriașă, În care puteau să lucreze absolvenții de informatică buni - cei care știau să spună povești cu ajutorul tehnologiei. După ce au cugetat la toate acestea, DeMillo și Furst au reproiectat, În 2004, corpul principal de cursuri de informatică de la Georgia Tech În jurul a nouă „fire Împletite“, după cum le numesc chiar ei. Fiecare fir Împletit este o combinație Între un curs din domeniul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
numit, provizoriu, director, din 1919 ocupă acest post până în septembrie 1941, când se pensionează. Din când în când, B.-A. semna în periodicele bucovinene „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Glasul muntelui”, rememorând evenimente politice la care avusese șansa să ia parte, cugetând, cu o retorică de catedră, la țară și la destinul ei sau însăilând vreo cronică dramatică. Acestei publicistici întâmplătoare i se adaugă și câteva articole tratând chestiuni de pedagogie, recenzii de cărți științifice și, mai ales, studii meticuloase de toponimie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
străbătut o aventură a formelor: "... Ceea ce e etern nu e esențial pentru om cercul activității sale, țintele sale sunt îndreptate pur și simplu asupra formelor ... [...] ... dezvoltarea acestora, înnobilarea lor sub dictatul propriului său spirit iată misiunea lui ..."40. O "misiune": "Cugeți tu, pământ?" (Memento mori) de "punere în operă" a adevărului ecclesiastic: pământ suntem și în pământ ne vom întoarce. (Facerea, Cap. 3, 3,19). În termeni heideggerieni opera de artă "pro-pune pământul" și "expune o lume", iar rolul predominant, în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
deasupra clipei "greutatea impusă de trecătorul corp omenesc" (Sărmanul Dionis). Dacă în aceste momente, de iureș energetic din horă, dansatorul simte nevoia să "țâpurească", să "chiuie", am spune că cel prins în roata elementelor la M. Eminescu are puterea întrebării: "Cugeți tu, pământ?" (Memento mori). O întrebare care devine un oratoriu al pulberii. "Peirea lucrurilor are loc, în conformitate cu necesitatea, în același (element) din care s-au născut" (Anaximandros). Nu trebuie să vedem o treaptă finală a lumii ca pulbere: ea se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lumea, fără a presimți moartea care îi sapă mormântul și o lume neobișnuită să asculte de imperii". Este mai mult o frământare umană dintre putere și credința, în care eroul trăiește "în momentele sale grele, cu sentimental grav al vanității, cugetând înțelepțește ca toți bătrânii universului"34: "Unde-i mărirea lumei? Unde-i? Oare este" (Decebal) "Om! Care e ființa ta?... Ce face Ca tu să fii... Ce face să nu te risipești În propriile-ți fapte și gândiri?" (Blestemul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
căzânde. Rupturile nu sunt ale discursului cât în mutarea de planuri. Fragmentele au incandescențe proprii, alimentate, parcă, fiecare, din sâmburi de gând tensionat, ca atomii. Dramatismul se degajă din aceste antinomii, din menținerea, în permanență a planurilor antitetice: "furnica ce cugetează a gândi" și zeul închis "în sine însuși", implacabil ("cugeți tu pământ?"), căruia îi simți toată ghețăria: "Cum ești tu nimeni n-o știe. Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și prin valuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
planuri. Fragmentele au incandescențe proprii, alimentate, parcă, fiecare, din sâmburi de gând tensionat, ca atomii. Dramatismul se degajă din aceste antinomii, din menținerea, în permanență a planurilor antitetice: "furnica ce cugetează a gândi" și zeul închis "în sine însuși", implacabil ("cugeți tu pământ?"), căruia îi simți toată ghețăria: "Cum ești tu nimeni n-o știe. Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și prin valuri de gândire mitici stânge se sulev". Dar Eminescu se desparte foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Cernăuți provine în documente pe același timp ca și numele orașului Țețina. Conform tradiției, Cernăuții au fost situați pe malul stâng al Prutului și anume pe teritoriul de azi al satului Julica Nouă, numită „Genesauca”, lucru lesne de crezut, dacă cugetăm că pe acel loc se întrunesc șoselele de la Liov, Iași și Hotin, și dacă nu uităm însemnătatea strategică a acestui punct. Localitatea aceasta ar fi crescut și înflorit, de nu suferea prin războaie dese, prin năvălirea popoarelor învecinate, prin inundații
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
15 mai 1886 până la 1 aprilie 1891, în 16 pagini și se tipărea la Cernăuți. Ziar cu caracter administrativ, cultural și literar, el dorea „să conlucreze la o reformă a societății românești din Bucovina, să-i învețe pe români să cugete „asupra drepturilor și obligațiilor lor politice spre a-și putea apăra viitorul” (Format 24x33 cm). Era un ziar fără vreo legătură cu vreo grupare politică și avea ca editor pe avocatul Matei Lupu, iar ca administrator pe Simion Florea Marian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]