1,160 matches
-
fratele său legat sau mort, pentru că la din potrivă, cu capul lui va răsplăti suferințele poporului. După această poruncă, Tufecci-bașa s-a pornit cu cinzeci de neferi aleși din toți arnăuții și au prins a-l urmări din culcuș în culcuș, până l-au înfundat la satul Bozienii, ținutul Neamțului, în o grădină, unde l au înconjurat și l-au silit să se închine; fratele însă, ca șeful bandiților, cel Întâi s-a repezit asupra fratelui său să-l omoare și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de care pomenește Biblia; atât de mare îi era prestigiul și răspândirea în Asia mică. El este Zeus al grecilor, Jupiter al romanilor, Ra al egiptenilor, Soarele păgânilor; el este pretutindeni, căci peste tot a pribegit și și-a făcut culcuș astrologia. Fluviile și mările legau țările de împărății; pe ele alunecau corăbii cu mărfuri prețioase, arme alese, mirodenii îmbălsămate. Printre baloturile grele și funiile ancorelor, se strecurau în tăcere pelerini înfășurați în pânze întunecate care vorbeau puțin și dormeau mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
nu mă omorî, nu mă omorî!”. Tăcerea și privirea împietrită a tatălui sunt mai dureroase decât cea mai violentă bătaie pentru Ana, tensiunea crescând până la paroxism ”așteptând la fiece mișcare s-o înhațe de picioare, s-o tragă jos din culcuș și s o zdrobească”, dar amânarea tatălui e percepută ca o ”piatră de moară ce îi turtește inima”. Privirea rebreniană simbolizează un cumul de sentimente: singurătatea, melancolia, agresivitatea, ca un rezultat al fericirii sau ca un obstacol în calea comunicării
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
eu nu știu unde. Arborii nu vor să mă primească, iar eu nu pot să zbor mai departe, pentru că am aripa frântă. Toți au uitat cum le ciuguleam omizile astăvară. - Vino la mine! Te voi adăposti între ramurile mele. Și îi făcu culcuș din cetină verde. Întro noapte, un vânt năprasnic de iarnă începu să sufle peste pădure. Smulgea cu dușmănie ultimele frunze de pe crengile arborilor. - Pot să scutur și frunzele bradului? grăi el către Moș Crivăț, împăratul vânturilor. - Nu! De el să
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Povestestește un fragment la alegere. 8. b) Precizează de câte ori intervine în dialog pasărea. Câte cuvinte conține primul enunț rostit de pasăre? c) Explică semnele de punctuație din ultimele trei alineate din text. N Văzând necazul păsării, bradul îi oferă un culcuș din cetină verde. I Ea a cerut ajutor arborilor, dar nici unul nu a vrut să o adăpostească între ramurile sale. E Împăratul vânturilor răsplătește bradul pentru mărinimia sa. B O pasăre cu aripa ruptă nu a putut să zboare spre
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
tematic, primele nuvele sunt inspirate din mediul rural, având conflicte dramatice preponderent-țărănești care au fost remarcate cu destulă reticență de critica vremii (Proștii, Răfuiala, Mărturisiri, etc). Alte nuvele reflectă aspecte de un realism crud al vieții de la periferia urbei (Golanii, Culcușul și altele). Ultima categorie de nuvele vădește predilecția analitică a scriitorului care începe să se contureze pe spații epice mai întinse izvorâte din efectele umane tragice ale primului război mondial (Catastrofa, Ițic Strul, dezertor, Calvarul). Spre deosebire de roman, Rebreanu a pornit
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
la contactul cu mediul „civilizat", proprietate a boierilor. „Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!" mai apucă să îngăime Nicolae îmbrâncit cu feciorul de pe scara trenului. Precedând pe Arghezi din Flori de mucigai, dar fără implicațiile poetice de acolo, în Golanii și Culcușul, Rebreanu explorează în manieră „zolistă” lumea interlopă de la periferia Bucureștiului. Este o lume a instinctelor: „Șmecherul" Gonea Bobocel, "tăticul", coabitează cu Margareta. „Gagica" îl părăsește după un timp pentru altul mai tânăr, Aristică. Acesta își dobândește locul cu brutalitate, după
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
un timp pentru altul mai tânăr, Aristică. Acesta își dobândește locul cu brutalitate, după legile nescrise ale naturii, ca în romanul Groapa de mai târziu, a lui Eugen Barbu. Tot ca la Eugen Barbu, Didica ibovnica borfașului Dumitrache Cântăreanu din Culcușul, rabdă cu stoicism bătăile bestiale ale bărbatului, un trântor certat cu poliția și retras în „culcușul" de prin fosta țigănie din Floreasca. Acest sector din nuvelistica lui Rebreanu n-a influențat creația romanescă care i-a urmat. Tematica nuvelelor Catastrofa
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ale naturii, ca în romanul Groapa de mai târziu, a lui Eugen Barbu. Tot ca la Eugen Barbu, Didica ibovnica borfașului Dumitrache Cântăreanu din Culcușul, rabdă cu stoicism bătăile bestiale ale bărbatului, un trântor certat cu poliția și retras în „culcușul" de prin fosta țigănie din Floreasca. Acest sector din nuvelistica lui Rebreanu n-a influențat creația romanescă care i-a urmat. Tematica nuvelelor Catastrofa, Ițic Strul, dezertor, Hora Morții se va integra în romanul Pădurea Spânzuraților, decisivă, rămânând „in extremis
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
neglijând prezența oamenilor; vacile (în special vițeii) mugeau și băteau din copite, “de parcă aveau streche”; găinile erau neliniștite și cotcodăceau, iar cocoșii cântau și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile și se avântau mereu în sus; toate animalele și păsările din curțile oamenilor se comportau anormal. Un timp, am crezut că previziunile (predicțiile) prezentate de țăranii respectivi, mulți la număr, sunt rodul unor traume psihice cauzate de catastrofalul cutremur. De
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și găinile sunt foarte agitate înainte de un cutremur mai mare. în Martinica, în anul 1902, cu multe săptămâni înainte de exploziune, câinii lătrau într-una și se ascundeau de frică; șerpii, care stau ascunși cu miile împrejurul vulcanului, și-au părăsit culcușurile, iar păsările șiau încetat ciripitul și au fugit în păduri. Exploratorul englez Milne spunea că în Japonia sunt unii oameni care au presentimentul cutremurelor în cel mai înalt grad.” Informații referitoare la comportamentul anormal al diferitelor animale și păsări înaintea
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
localități rurale, “caii din ham se agitau speriați, voind să fugă; alții, dimpotrivă, se opreau și nechezau în două picioare în grajduri, nu se atingeau de nutreț; câinii erau speriați, urlau, fugeau, se ascundeau; mulți câini își părăseau cuștile sau culcușurile, refuzând hrana; pisicile își zbârleau puternic părul, ascunzându-se în diferite colțuri; multe și au mutat puii în alte locuri. Găinile fugeau spre cotețe, desfăcându-și aripile și cotcodăcind. Pe câmpuri s-au găsit mulți șerpi înghețați.” ANIMALELE - ADEVĂRATE DETECTOARE
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
față când mă anunța dulce că astfel îmi voi desăvârși educația de adevărat cavaler. Auzeam scrâșnetul fin al zăvoarelor de argint vechi, muzica cheilor în lăcatele de aur. Interiorul era de mărimea odăilor mele strâmte, joase. Lângă un perete aveam culcușul alcătuit din perne umplute cu pufuleț de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat, încleiate nimicitor în sucul acela de nedescris al vulvelor palpitând sub crinoline. Alături, în farfurii de cleștar cu margini rujate, bucate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
a se mai recurge la acele demonstrații din aproape în aproape, cum se întâlnește uneori în prima parte. Iată una din aceste scântei momentane ale gândului, legate de o intransigentă orientare morală în viață: "A-ți părăsi patria pentru un culcuș mai cald e treaba trupului, nu a spiritului". În acest fel, autorul reușește adesea să condenseze lumina atitudinii etice până la strălucitoarea ivire stelare pe firmamentul cunoașterii. Între cele două părți, numai aparent eterogene, există totuși un factor unitar de conjuncție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale umanității. Scrie Theodor Codreanu în ciclul Oglinzi: "Dragostea seamănă cu patriotismul: abia departe de țară îi descoperi puterea și frumusețea"; Plină de taine e iubirea, dar mai plină de taine e lipsa ei"; "A-ți părăsi patria pentru un culcuș mai cald e treaba trupului, nu a spiritului"; Fiecare om are o muzică a lui, interioară, tot ce nu intră în consonanță cu ea rămâne de-a pururi străin și pierdut"; Cine se teme de naționaliști înseamnă că are ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mineralizare minim pe unitate de calcul, în cazul existenței intercalațiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploatare; ... i) condițiile hidrogeologice ale formațiunilor acvifere, raportul lor cu grosimea și cu caracteristicile rocilor din culcușul și acoperișul fiecărui corp de substanțe minerale utile; ... j) alte condiții naturale care pot influența negativ valorificarea substanței minerale utile. ... 2.2. Condiții de calitate și tehnologice a) conținutul mediu minim sau limita de exploatabilitate; ... b) conținutul mediu maxim în
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
potențial; ... e) conținutul mediu maxim în componenți dăunători pe unitatea de calcul; ... f) conținutul mediu minim în elemente auxiliare valorificabile; ... g) conținutul mediu în componenți utili al intercalațiilor sterile și/sau al rocilor din imediata vecinătate a corpului mineralizat din culcușul și acoperișul acestuia; ... h) conținutul mediu minim în component util echivalent pe totalul rezervelor și al resurselor minerale evaluate; ... i) condiții limitative din punct de vedere tehnologic; ... j) criterii de separare a sorturilor industriale de substanțe minerale utile; ... k) randamentul
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
compoziția chimica, mineralogică și petrografică, parageneza, structura și textura substanței minerale utile, forma și poziția corpurilor de substanța minerală utilă, natura limitelor acestora, variația principalelor caracteristici ale zăcământului cu privire specială asupra conturului și grosimii, descrierea petrografică a rocilor din culcuș și acoperiș; - geneza: descrierea condițiilor și proceselor geologice care au dus la formarea zăcământului. Capitolul IV Hidrogeologia zăcământului Acest capitol se va elabora în măsura în care constituie o problema pentru valorificarea zăcământului. În cazul în care apar probleme legate de condițiile hidrogeologice
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
determinat: extracție, pierderi, identificări, promovări și retrogradări, recalculări datorate modificării parametrilor de calcul și scoateri din evidenta (abandonări de rezerva). Capitolul VIII Concluzii Principalele concluzii privind gradul de cunoaștere a: - conturului, formei, grosimii, continuității, poziției în spațiu, caracteristicilor rocilor din culcuș și acoperiș și hidrogeologiei zăcământului; - compoziției mineralogice, caracteristicilor calitative, conținuturilor în componenți utili și dăunători, precum și a variațiilor acestora; - condițiilor tehnico-economice de exploatare, preparare și valorificare. Propuneri privind: - luarea în evidenta a resurselor minerale și a rezervelor de substanțe minerale
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
cu adâncimi mai mari de 100 m se vor face măsurători de deviere, la intervale de 25-50 m. Articolul 37 Recuperajul minim la forajele cu carotaj mecanic continuu trebuie să fie de 90% în util și pe 5 m în culcușul și acoperișul acestuia. Pentru intervalele cu recuperare necorespunzătoare, se va completa cercetarea cu alte metode de investigare. În caz de necesitate, intervalele cu recuperaj nesatisfăcător vor fi recarotate. La cărbuni și la minereurile radioactive este obligatoriu carotajul geofizic la toate
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
pe baza comparării rezultatelor obținute prin experimentarea a 1-3 metode. Probele se recoltează din toate lucrările executate și din toate corpurile de substanță minerală utilă, interceptate pe toată grosimea zonei mineralizate, a corpului, stratului etc., când limita cu roca din culcuș și acoperiș este tranșanță. În cazul când substanța minerală utilă este impregnată (dispersată) și nu se poate delimita tranșant mineralizația, probarea se face pe grosimi ce variază de la caz la caz și din culcușul și acoperișul imediat. Probarea prin brazde
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
etc., când limita cu roca din culcuș și acoperiș este tranșanță. În cazul când substanța minerală utilă este impregnată (dispersată) și nu se poate delimita tranșant mineralizația, probarea se face pe grosimi ce variază de la caz la caz și din culcușul și acoperișul imediat. Probarea prin brazde poate fi utilizata, cu rare excepții, la toate zăcămintele. În lucrările miniere, brazdele de probare vor fi orientate pe o direcție cât mai apropiată de normală la planul corpului de substanța minerală utilă de
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
papucii din picioare nu i-i dai jos și cu pulover băiatul, cît e de cald! stă și el răsucit, oglinda încăperii afișată pe geam, pe ambele geamuri, Orbeni sfîrșitul restricției de viteză, fotolii, căldură, spațiu închis, droguri puternice în lipsa culcușului de acasă, intervalul între om și pura deplasare în spațiu ambianța de vagon, mai călătoare decît personajul, Sascut troița luminată, nu recunosc ecologia manifestărilor religioase, parcarea de lumini în sistem. Ora 4,20, în fața sălii de așteptare Adjud, înăuntru trăsnește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sate, merii unul după altul pe șosea, umbrele se umplu cu mere, DN 2H 24 km pînă la Putna, în decența lucrurilor, văile se încovoie în confirmări, șoseaua încălecată în același sindrom de tip Rădăuți al intimității, să împungi în culcușul depresionar venind cu țara crescută de el! roșcovan în parbrizul Daciei sub cîțiva centimetri, drumeagul noduri de brădui, pantă lină, lustru la pantofi, la costum și la cravată roșu-carmin, să n-o ia vîntul, tălpile pe scuter, i-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
antropomorfă cu singura ta scuză că ești frumoasă, luciul Prahovei din întuneric, în curînd alte elemente primordiale mama noapte Kurt Vonnegut, nu dau lumină la vagon, dealuri în sensul de mers. După Bod și discuții de inteligență, de fapt păcatul, culcușul de fiecare zi, căci sînt homosexual, vă cînt asta tuturor! iar biserica plină de homosexuali, Corneliu Vadim Tudor, l-am întîlnit pe scări, la parlament, domnișoara Pompadour, nu doamna, m-am luat de el! scandalul cu revista, am avut două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]