1,157 matches
-
vânătoarea ca sursă de hrană, ca necesitate, nu ca divertisment. Măcar pescuitul și-a mai lăsat o portiță de scăpare, datorată aspectului său dual: a devenit sport În aspectul său vânătoresc, dar a rămas necesitate, pescuitul oceanic, În aspectul său culegător. A treia ocupație primordială, culesul, e doar pe cale a deveni sport, cuplată fiind În bună măsură cu turismul. Hoinărind pe vreun câmp, găsim ceva de băgat În gură, ba chiar de dus acasă; ca mine astă-vară când, străbătând câmpurile Basarabiei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poetului revărsându-se în creația sa, încât, pe acest drum al „valorificării istoriei și a folclorului, ca adevăratele izvoare ale poeziei, a deschis artei naționale perspectiva universalității-. 2. Interesul pentru folclor, pentru opera artistică a geniului popular național. Eminescu este culegător de folclor, prelucrând cu interes textele culese. Opera eminesciană inspirată din „izvorul curat ca lacrima și mai prețios ca aurul- literatura populară. Folclorul reprezintă doar punctele de plecare în creația eminesciană, poetul conferind textului popular noi simboluri și semnificațiiă„Luceafărul-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de la părinți sau de la oamenii locului. În anii maturității, după ce încercase povestiri didactice pentru a fi incluse în manualele școlare ăPăcală, Ursul pâcâlit de vulpe și Povești) Creangă povestește de dragul comunicării cu oamenii. Nu realizează ca Petre Ispirescu sau alți culegători de basme contemporani o prelucrare de basme populare, o îndreptare a acestora. Creangă rămâne aproape de izvorul folcloric, dar îl supuse unei prefaceri radicale care poartă pecetea originalității sale, a jovialității care îl caracterizează. Pornește de la schemele narative statornicite prin tradiție
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
exegeți. Se cuvine să-l amintim mai întâi pe francezul Jean Boutiăre, cel care consacră în studiul său din anul 1930 La vie et l‘oeuvre de Ion Creangă o parte însemnată poveștilor, pe care le compară cu basmele unor culegători sau creatori autohtoni ă Petre Ispirescu, Costache Negruzzi ) sau europeni ă Frații Grimm, Charles Perrault, I.C.Schmid, H.Chr.Andersen ). Prima observație a cercetătorului francez este aceea că Ion Creangă n-a vrut să facă operă de folclorist, el e
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pentru a angaja o comparație cu P. Ispirescu sau Delavrancea, autori cărora le este superior ca simț al limbii, fiindcă scrie țărănește, într-o "limbă specială, nervoasă, sacă"); sau pentru a-l proiecta în orizontul povestitorilor de tip folcloric, al "culegătorilor" autentici, cu mențiunea că el rămâne "un iute la limbă și slobod la gură", "plămădind frazele, cercând efecte de sonoritate" într-o specie literară care merită reevaluată, adusă în sfera de atenție a cercetării. Neîndoielnic, Iorga a contribuit decisiv, încă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care am citat este reprodusă în volumul Ion Creangă si lumea în care a trăit, semnat de Constantin Parascan. Posteritatea critică a lui Ion Creangă are însă un alt început, acesta coincizând, apreciază Mircea Scarlat, cu „scoaterea― lui din rândul culegătorilor de basme, primele pagini care acreditează noua viziune asupra marelui artist aparținând lui Nicolae Iorga, pe când istoricul avea doar 20 de ani. Dar opacitatea, în primul rând față de adevarata artă a lui Creangă, este spulberată de G. Ibrăileanu, care face
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
constituie calea prin care pragul existențial este depășit; departe de a fi arbitar, el vine ca „un dar al zeilor, care ne ajută să participăm în felul acesta la puterea lor”. De aceea, vom respecta întru totul modul în care culegătorii de folclor au transcris informația orală, chiar dacă grafia pe care o considerăm potrivită este diferită. Vor apărea deci fragmente ce utilizează simboluri fonetice pentru fenomene precum africatizarea, palatalizarea și altele, dar și texte care au o transpunere minimalistă a pronunției
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din 1922, „Revista de muzică, artă populară și folclor”, iar în ultimii ani de existență, „Revistă de muzică, artă națională, folclor și teatru sătesc”. Ființând în faza romantică de culegere a creațiilor populare, I. a antrenat un mare număr de culegători de folclor, cu deosebire învățători, preoți și profesori din lumea satelor. Este prima revistă de folclor muzical din România și a reușit să tipărească în două decenii aproximativ două mii de texte și melodii. Pe lângă textele propriu-zise, sunt inserate utile medalioane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
de televiziune, că „mănâncă politicieni pe pâine“. M-am întrebat, cu oarecare perplexitate, dacă acest tip de gurmandiză intră în fișa postului de jurnalist. Imaginea mea despre profesiunea cu pricina e alta: cred că jurnalistul este un harnic și curajos culegător de informații, un comentator calm și echidistant al evenimentelor curente, un ins capabil să-mi ofere datele de care am nevoie pentru a înțelege, a analiza și a-mi face o părere proprie despre ceea ce se întâmplă în realitatea imediată
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vizibile și în numeroasele traduceri făcute din Goethe, Schiller, J. Kerner, Uhland, Fr. Rückert, August von Platen, Heine, Lenau, Fr. Halm, Emanuel Geibel, Lamartine și Arany János. O activitate deosebit de fructuoasă, începută imediat după terminarea liceului, a desfășurat P. în calitate de culegător de folclor. Delegat din partea societății Orientul să adune folclor transilvănean împreună cu I. S. Bădescu și N. Droc-Barcianu, a colindat în multe rânduri regiunea Bihorului, valea Crișului Negru și împrejurimile Sibiului, publicând apoi mii de versuri care aparțin aproape tuturor speciilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
speciilor folclorice. O atenție deosebită a acordat baladei, culegerea sa fiind dată tiparului în 1870. Acoperind o arie tematică largă, baladele de aici au deschis drum unei întregi serii de poezii populare care vor intra în atenția revistei „Convorbiri literare”. Culegătorul era călăuzit de ideea valorii documentare a folclorului, pe care îl socotea capabil să ofere date despre originea și istoria poporului, prin relevarea tradițiilor naționale, amenințate în contemporaneitate de elemente străine, împrumutate fără măsură. A recurs la transcrierea fidelă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
a publicat sporadic literatură, în fiecare număr există însă rubrici dedicate actualității culturale sau artistice, un foileton cu o traducere din literatura franceză și cronici dramatice. I.S. Spartali traduce din Th. de Banville, Villiers de l’Isle-Adam, Jean Moréas. Norocul culegătorului de I.L. Caragiale pare să fi apărut mai întâi aici, la 4 martie 1892, și apoi în volumul Note și schițe din același an. Textul din G. prezintă, de altfel, unele deosebiri față de cel inclus în volum. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287297_a_288626]
-
cărare sub un brad”, “Foaie verde lămâiță”, “Stăncuța”, “Foaie verde dedițel”, “S-a dus cucul de pe-aici”. Bela Bartok 1881 - S-a născut la Sânnicolaul Mare. A fost compozitor, pianist și folclorist maghiar. S-a remarcat ca un fervent culegător de melodii populare, dar și ca cercetător. Pentru țara noastră, activitatea lui de cercetător are o deosebită importanță, deoarecelui I se datorește cea mai bogată culegere de melodii populare românești(cca.4000Ă. Creația sa cuprinde între altele: lucrări simfonice, concerte
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află adesea și babe și moșnegi dar și oameni în puterea vârstei. În primăverile ploioase, pădurea mai oferă, ca hrană și melci mari. Un musafir mai morocănos și chiar răutăcios , cu țepi mai ascuțiți decât ai trandafirului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de cercetare consacrată istoriei, artei și folclorului aromânilor. Studiile sale sunt rezultatul unei munci titanice pentru a conspecta din mii și mii de pagini din autori străini care amintesc tangențial sau explicit despre aromâni. El nu este doar un neobosit culegător de știri. Este o inteligență scânteietoare, pătrunzătoare, ce pune În conexiune noianul de date disparate spre a le reda apoi Într-o curgere coerentă, realizând În final o profundă istorie a spiritualității aromânilor. Așa se poate vorbi de cărțile sale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de muncă din Moldova? Unde le mai lucrează urmașii lor? Discutam cu o veche cunoștință din Brașov că era foarte indignată și supărată pentru că are doi copii la muncă în Italia, făcând muncă de salahor și alți doi în Spania,culegători de fructe,deși toți au pregătire și calificare profesională dar nu au unde profesa meseria lor. Nemulțumirea mare este că unii nu au venit pe acasă de doi ani, alții de un an și că-i arde focul dorului și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
noastră națională. Acea economie care, la procesul lui Ceaușescu, constituise un cap de acuzare mincinos, de distrugere; dar în această economie lucrau milioane de oameni !-și acum sunt mulți șomeri, pensionari scoși la pensie cu 10-15 ani înainte de termen, ori culegători de fructe sau legume prin diferite colțuri de lume, ori crescând copii străinilor, iar ai lor cresc niște delincvenți, lipsiți de educația părintească, mulți dintre ei pierzânduse prin gunoaiele societății.Sute de mii care au abandonat școala și vagabondează pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
aproximativ 10.000 de ani î.Hr.), tehnica perforării osului, cornului și pietrei, care se va generaliza în neolitic (epoca nouă a pietrei). Tot în paleoliticul superior se prefigurează o nouă etapă de evoluție: trecerea de la ocupațiile de vânător, pescar și culegător - prădători ai naturii -, nomazi, la activități de producere a hranei. Această fază în evoluția societății omenești este reprezentată de descoperirile de la Cotu Miculinți din județul Botoșani, tipul uman capabil de activități multiple și de reprezentări de artă fiind Homo sapiens
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului noaptea, de locul culegerii: munte, deal, câmpie, luncă sau deal. Culegerea plantelor de leacă respecta un ritual sau ceremonial strict: mătrăguna se culegea de 3 persoane, una culegea și două păzeau pe culegător ca să nu fie văzut, deranjat de curioși, de trecători. Culesul ceremonial se desfășura colectiv, tineri și tinere (la Sânziene) sau numai bătrâne la plantele de leac, la cele de făcut farmece și vrăji de dragoste participau numai fete sau femei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
femei, rar bărbați. Plantele de leacă erau culese într-un anumit timp al zilei sau nopții: la răsăritul sau apusul soarelui, la miezul nopții, crezându-se că se anulează nocivitatea plantei, altfel ar fi putut să aibă urmări nefaste asupra culegătorului; putea să amuțească, să damblagească, să înnebunească. Vindecarea anumitor boli prin folosirea magiei, dar și a plantelor medicinale, a fost cunoscută și folosită în satul Lunca, practicile acestea fiind aduse din satele Bucovinei, de unde au venit bejenarii, la sfârșitul secolului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spiritist, Stino Dr. Weiselberg , și când ne vom vedea, Îți voi spune și ce am mai cules În jurul acestui cerc. Nu știu dacă te interesează, dar eu voi găsi o plăcere să văd ce ai să spui mata, care ești culegătorul de date. Și pe la Casa de Cultură se mai frământă lucruri noi, dar nu prea caut să fiu În centrul sau chiar marginile acestor probleme. Eu voi vedea ce voi face cu pictura mea. De asemenea, am fost la Dl.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În românește). Mă bucură activitatea d-lui Moscaliuc - și Monografia A. Stino, ca și Galeria Ion Irimescu. Poate, la vară, să văd și eu tot ce s-a realizat - și sau realizat multe - la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
stabiliment de foto și litografie în care fabrică pe fiecare zi mii și mii de bilete a la miniute, cum s-ar zice, care au pe-o parte un nume oarecare dictat anume de Signora Lume - sub nume însă Monsignorul culegător de tipografie Destin are insolență a pune ce vrea Domnia - sa, ce-i plesnește prin cap Domniei - sale, nu ce i se dictează. {EminescuOpVII 317} Așa d. e. doamna Lume dictează: Ms. Destin scrie: D-nu PETRICĂ MOFT PETRICĂ Compte MOFT
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
M-me... M-me... Poetă de geniu Cerșitoare în Paris TORQUATO TASSO TORQUATO TASSO Epic de geniu Idiot etc. etc. etc. și așa în infinit. Mașinele din tipografia d-nei Lumi sunt eterne; ele se numesc și legi; combinațiunile curioase a d-lui culegător Destin sunt asemenea curioase; ele se numesc: împregiurări. Gurei lumei jurnaliștii i-a dat încă o numire, mai frumoasă - așa ceva gogoneț și simpatic totodată - i-au zis: Opiniune publică {EminescuOpVII 318} Opiniunea publică - Gura lumei - e imanentă și emanentă de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
face deliciul lecturii și creionează personalitatea dv. de plăsmuitor talentat în ficțiunea fantasticului, dar Mașa, spuneam, aproape contemporană, este vlăstarul unei generații, eroina principală a povestirii, ce poartă cu dânsa o moștenire valoroasă, echivalentă cu munca de multe decenii a culegătorilor noștri de înțelepciuni din averea verbală a populațiilor trăitoare pe aceste meleaguri. Trimiterile retro ce-i trec prin minte Mașei, încep să sădească nostalgie în sufletul lectorului, unde subiectul romanului capătă noi dimensiuni. Nu trebuie să vă creați complexe asupra
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]