1,806 matches
-
și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le evoc ca posibile căi de cunoaștere a rădăcinilor de către generațiile următoare. O altă cultură importantă pe aceste meleaguri a fost cea a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a cânepii și a inului. Fiind de mare trebuință în microindustria casnică, grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a salvat viața unor albine punându-le într-o ladă câteva bețișoare de care a legat fâșii de fagure, oferind astfel albinelor un suport pe care să clădească restul fagurilor, până jos la dușumeaua stupului. Când a venit vremea marelui cules, stuparul a mai adăugat deasupra o ladă mai mică în același dispozitiv, unde harnicele albine au cules miere curată ca lacrima. Recoltarea mierii în astfel de condiții a fost ușoară, folosindu-se un cuțit lung și lat în vârf cu ajutorul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat sau la culesul roadelor. Căminul cultural, ca instituție de educație sătească, nu este creația statului socialist și a partidului comunist, cum s-ar putea crede, pentru că la noi s-a înființat după război. Acesta a existat în multe localități și înainte de război, sub
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pitpalac. Oricum, important era ca de acolo de sus, priveam în jur ca niște grăniceri la posturi, observând până și păsările cerului care se îndreptau spre roadele câmpului. De îndată ce coliba era gata, aici se dormea până și toamna târziu, după cules. Ziua, întreaga responsabilitate a acestei „reședințe’’ de vară revenea copiilor. De cele mai multe ori dormeam și noi aici, în colibă, spre bucuria noastră, ascultând concertul greierilor și luptândune cu țânțarii. Alteori, după ce veneau părinții, plecam acasă, dar nu mai devreme de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care 217 trebuie să suporte asaltul țiganilor nebuni, sau cu totul iresponsabili. Și ăștia-s de diferite vârste... Loredana e una dintre zecile care strigă ! Poliție... gardieni... aș ! Au dispărut fără urmă. Și vor fi și mai rari acum la culesul de toamnă ! Văd că mai au televizoare. Mă tot mir, cum de se prinde de ei, numai ce e mai rău ? Ei nu vor să fie oameni, să fie respectați, prețuiți ? Și cum să-l suporți pe unul care spune
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dezumanizat-o. Așadar, pentru a-și păstra fotoliul, președintele Lucinschi are nevoie de buni consilieri în plan economic nu de ideologi agramați, pe care mai recomandabil ar fi să-i trimită - chiar e sezonul, acum după căderea primei brume - la cules de poame de măceș, să-și mai aerisească mintea.) Să revenim însă la „Uniunea Scriitorilor Creștini” a lui Ion Druță: o idee cel puțin năstrușnică, în opinia mea, dar care se înscrie - în ciuda motivației aberant-ridicole ce a făcut-o cunoscută
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
samizdat și este citit îi este suficient deocamdată, deoarece consideră că are control asupra propriei scrieri. În anul următor, reîncep la "Novîi mir" discuțiile nesfârșite despre posibilitatea de a publica romanul. Se ajunge până la momentul în care se dau la cules opt capitole din roman, dar totul se oprește aici. Soljenițîn apreciază acest moment ca fiind "un plus de slăbiciune la CC și un surplus de fermitate la editor"120. Odiseea publicării romanului Pavilionul canceroșilor atinge punctul culminant în anul 1968
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și Archibald Gibson. Ultimul, înainte de a pleca din România în Turcia, a încercat să încropească în fugă o grupă de agenți prin corespondentul Agenției Reuter, Mac Larren. Acesta era un agent cu state vechi al Intelligence Service-ului, specializat în culesul datelor din mediile românești. De data aceasta, trebuiau adunate date despre trupele Wehrmacht-ului. A cooptat și un ziarist luxemburghez, Cohen Yvan Frank, acreditat la București pentru „Journal de Génève”. La rândul său, Cohen Yvan Frank a atras un alt
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a făcut un expozeu, punând accent pe pierderile satului românesc și a Priponeștilor îndeosebi - hora țărănească, scrânciobul cu „ridicatul și coborâtul” oamenilor, balul cu vestita și mult așteptata, dar uitata alegere a „reginei balu lui” , claca străbună de la despănușatul porumbului, culesul strugurilor și sărbătoritul fertilității pământului, la o se amă de nume ale celor „plecați” dintre noi, dar pe care i a considerat prezenți spiritual la manifestarea din sala de clasă. Cum la întâlnirea cu fii satului au fost prezenți reprezentanții
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la PDL, oameni cu un simț al observației dat dracului, s-au prins imediat că spitalele nu produceau nimic, dar absolut nimic iar pacienții refuzau ferm și cu obstinație, să iasă la muncile câmpului, la împletit coșuri de nuiele, la cules cartofi, sau la săpat șanțuri. Așa că recomandarea PDL pentru pacienți este clară și fără echivoc: în lipsă de spital, n-au decât să se ducă la bal. Și întotdeauna după știri urmează sport, în care de obicei o tipă cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
emoție și rușine, neștiind cum să procedeze, s-a ascuns în spatele celorlalți colegi în așteptarea sentinței... Din eter, numele mult așteptat a ajuns la urechile lui. Bravo!... Tot el era cel mai potrivit, cu toate că rapid îl trimetea la colhoz, la cules lobodă porcească și troscot, când cineva, cu creta în mână, se uita la tablă ca vițelul la poartă nouă. În sfârșit, a respirat ușurat. El era. Matematica, cu el, cu profesorul... Trăiască Bolovan! Era salvat. Nu cu ea! Dar pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
întâia oară pe pământul comunei și care l-a trezit din vis la realitate, l-a luat separat la o plimbare prin frumoasa grădină ce înconjura clădirea școlii și, printre cocenii de porumb în picioare uscați și numai buni de cules, după ce s-a asigurat că nu-i vor asculta nimeni, i s-a adresat ca unei ființe la care ținea mult. Numai în fața acestora întrebuința apelativul "bădie". Bădie Costache ai sfeclit-o rău... și noi pe lângă tine! Poate nu știi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot acolo, încât casa și ograda le vedeam la lumina zilei doar duminica și de sărbători. Și totuși munca nu era privită ca o povară, iar familia
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
reformarea instituțiilor, a comportamentelor sociale, în politică, literatură și artă. D. Drăghicescu (1907/1995), în prima carte de psihologie socială scrisă la noi, prezintă metaforic devenirea poporului român: „zămislit de căsnicia daco-romană”, rămas „orfan la naștere”, părăsit în calea barbarilor, „cules de slavi și bulgari”, preluat de unguri, „va ucenici” ca adolescent la turci, apoi la greci, de care se scutură în pragul majoratului și își găsește „ceva rude de neam bun” în Apusul Europei; în fine, este major, apucând pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ojă (2); os (2); parte (2); pix (2); rîs (2); scurt (2); tăiat (2); viață (2); 10 (2); acțiune; alegere; amprentă; aparține; apucare; arătare; articulație; articulații; atinge; a atinge; băgăcios; băț; bun; buton; cale; carne; componentă a mîinii; corp uman; cules; cuțit; degete; deosebit; dexteritate; direcția; doare; douăzeci; dulap; element; falanga; faptă; fiecare parte a corpului e importantă; flexibilitate; folositor; fragilitate; galben; gesticulare; index; indicație; inele; încredere; îndemn; jignire; legămînt; lucru; mama; mădular; medicină; membru inferior; mireasă; mișcare; mîini; de la mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
perfect (2); pufos (2); răcoritor (2); revigorant (2); salată (2); suc (2); tînăr (2); aburind; acum făcut; adevărat; aerisit; afumat; aliment; apa; de astăzi; bebe; bio; brînză; ceva bun; bunătate; bunătăți; de calitate; castravete; cașcaval; cărți; ceapă; cină; colac; cred; cules; curînd; demult; detergent; dimineața; dorință; dulce; duș; expira; față; fericit; firav; fragil; freș; frumusețe; gingășie; haină; haine; harnic; iarbă verde; iarbă; înghețată; învechit; lovit; luminos; lux; masă; mazăre; mireasmă; miros frumos; mîncarea; născut; neclintit; neînvechit; nemișcat; ceva nou; noutate; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); afară; agonie; an școlar; cel mai frumos anotimp; apă; apus; apus devreme; arături; argintie; argintiu; avuție; bani; blîndă; boboci; bucurie; cad frunze; căderea frunzelor; călduroasă; cărămiziu; cenușiu; cireșe; cîmp; colorat; colorată; copac; copac cu frunze vestejite; covor de frunze; cules; culoare (roșu, galben); da; decor; depresiv; dovleac; este; facultate; frunze căzute; frunze galbene; frunze moarte; frunze ofilite; frunze, anotimp; fulger; glod; greutate, suspin; gutui; înțelept; întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
septembrie 1836). Satisfăcea însă celelalte condiții: „falanga” întrunea persoane aparținând tuturor claselor sociale, de diferite vârste și profesii (croitori, fierari, morari, vieri, plugari, bucătari, lăutari). Nu lipseau nici specialiștii: agronomi, profesori. „Soții agronomi” cooperau în diferite îndeletniciri agricole (cultivarea pământului, culesul viei, construirea de puțuri, scoaterea mărăcinilor de pe câmp) în temeiul „statutelor” unei „cooperative de producție de un fel deosebit” (ibidem, p. 104). Se preconizau metode moderne de exploatare a câmpului, dar roadele n-au putut fi dovedite, întreprinderea dizolvându-se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
neamului nostru” și explică cele 21 de tablouri proiectate. Ritmul manifestărilor era de 2-3 pe săptămână, incluzând aici și spectacolele cinematografice (cu „vederi” din diferite țări, filme artistice ca Învierea după romanul lui L. Tolstoi, comedii, filme de popularizare precum Culesul viilor în Franța, Industria bumbacului). Fiecare acțiune (fie că se numește șezătoare, serbare, conferință sau spectacol cinematografic) cuprindea, de fapt, două sau trei manifestări distincte; o conferință, o lectură sau recitare, o piesă de teatru, o dezbatere pe o temă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
premii: pentru cea mai frumoasă grădină cu flori, pentru cel mai frumos costum național la horă, pentru copiii cei mai silitori din comună, pentru cei mai cuminți și respectuoși, pentru cea mai frumoasă faptă, pentru cel mai bun material folcloric cules, pentru cele mai bune rezumate din cărțile citite, pentru cea mai mare și mai îngrijită bibliotecă personală. Altă formulă: se distribuiau pomi altoiți pentru a fi răsădiți. O comisie verifica modul în care au fost îngrijiți acești pomi și obliga
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Bobotezei, se toarce câte un fir pe fiecare fus, să nu fie pe a doua zi fusele goale"190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui Soare cămașă /Fir cu ibrișin, / Lui Soare zăbun..."195 Sărbătoarea Sânzienelor este o sărbătoare a maturității în care se tămăduiește timpul potrivnic, schilodit de Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii sorții, în cununa aruncată pe casă sau în cursul râului, simbolizând, astfel, consacrarea destinului, atât în spațiul uman, cât și în spațiul cosmic al aștrilor cerești: "Șoimanul de soare / E puternic mare, / Umblă să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o deosebi de cealaltă pentru că îi cam plăcea să bea. Chiar odată îmi amintesc că a băut cam mult, i s-a făcut rău, și s-a dus în grădină, în spatele unei șuri de hlujani (tulpinile uscate ale porumbului, după cules) unde a vărsat vinul roșu pe care l-a băut. Eu am observat-o și am fugit la mama mea țipând ca din gură de șarpe că țața Ioana a murit și i-a curs tot sângele din ea. Mama
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]