3,234 matches
-
aranjament. Gazdele noastre chiar știu să facă o prezentare de vinuri într-un mod cuceritor și cu o remarcabilă elegantă. De altfel fotografia cu figurile noastre încântat-uimite-fericite, este suficient de grăitoare. Contribuie din plin la această platourile cu mici delicatese culinare, toate cu specific toscan, ce vor da savoare fiecărei înghițituri de vin. Trecem nepermis de repede peste explicațiile tehnice referitoare la modalitățile de cupare a sortimentelor de vinuri și, impulsionați de priveliște, arome și gusturi, ne desfătam papilele cu primul
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și cu mici scenete pline de umor. După cum ne spune doamna Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
lumina lămpii, stăteau până dimineața. Se cântau și cântece de jale: „Rău îi pare codrului”, „Crești pădure și te-ndeasă”, „Vară, vară, primăvară”, „Măicuță, norocul meu”. Se spuneau ghicitori, a doua zi se dădeau cu sania. Gazda îi aștepta cu preparate culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
primăvară”, „Măicuță, norocul meu”. Se spuneau ghicitori, a doua zi se dădeau cu sania. Gazda îi aștepta cu preparate culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Române, Mandinga și Sistem. Spectacolele sunt organizate de Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. Parcul Kiseleff nu s-a lăsat mai prejos și a devenit: “Capitala Bucuriei”, scena unor numeroase târguri de cadouri, antichități și produse culinare, precum și o serie de concerte cu muzica pe toate gusturile, animație și magie pentru cei mici. Până la data de 24 decembrie, parcul de la șosea va încântă Bucureștenii de la mic la mare, cu bucuria întâmpinării sărbătorilor de iarnă. Evenimentele sunt organizate
BUCURESTIUL ESTE GATA DE SABATOARE! de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348212_a_349541]
-
de Primăria Sectorului 1, împreună cu Asociația de Turism și Ecologie Carpatia. (detalii program, la http://capitala bucuriei.ro/ Parcul Kiseleff nu s-a lăsat mai prejos și a devenit: “Capitala Bucuriei”, scena unor numeroase târguri de cadouri, antichități și produse culinare, precum și o serie de concerte cu muzica pe toate gusturile, animație și magie pentru cei mici. Până la data de 24 decembrie, parcul de la șosea va încântă Bucureștenii de la mic la mare, cu bucuria întâmpinării sărbătorilor de iarnă. Evenimentele sunt organizate
BUCURESTIUL ESTE GATA DE SABATOARE! de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348212_a_349541]
-
am simțit cu sufletul alături de noi, nu doar în dansurile de pe scena ci și alături de noi în horă ce s-a întins în fața scenei și la care au participat cu entuziasm o bună parte dintre cei cei prezenți. Printre deliciile culinare ale acestei zile memorabile nu pot să nu amintesc langosii gustoși pregătiți cu drag de Betty Jac și prăjiturile de ciocolată pregătite de Gabi Marica, felicitări gospodinelor amintite și tuturor doamnelor din Organizația Doamnelor condusă de Viorica Cherchezan! Al doilea
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
Timpul le satisfăcea dorința. Iar miliardele de indivizi planetari, lacomi de viață frumoasă, se pregăteau de gigantica petrecere... Și a venit noaptea sosirii Noului An! Pe Altarul zeului Timp, cetățenii planetei sacrificaseră miliarde de vieți inferioare, transformate în delicioase preparate culinare, spre satisfacerea infinitei pofte de petrecere „omenească”, într-un uriaș dezmăț planetar, în care Bătrânul An moare și Anul Nou sosește triumfal, însoțit de urale și chiote de bucurie. Ce pocnete, ce bubuituri, ce jerbe multicolore, azvârlite de canonada artificiilor
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
smerenii, a inspirației de bun simț și expirației de complexitate vitală a scriitorului Mihai LEONTE. Dacă ar fi să privim istoric am cunoaște că lucrurilor le sporește valoarea direct proporțional cu scurgerea timpului. Dacă este însă să privim din perspectivă culinară, pâinea, plăcintele, prăjiturile sunt savuroase cu cât sunt mai recent scoase din cuptor. Ori poemele, povestirile și diversele articole din acest volum nu sunt deloc departe de savoarea unui desert delicios sau de emoția unei importante descoperiri culturale. Savoarea acestor
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
fost dat să întâlnesc în viață. Fiecare aducea bunătăți și surprize și masa devenea, nu numai îmbelșugată, dar și foarte sofisticată, cu gustări alese și pregătite cu dragoste de gospodinele bibliotecare. Prilej de rafinament gastronomic și de etalare a artei culinare desăvârșite a cărturarelor mele colege. Cafeluța era savurată la un taifas interesant și elitist despre scriitori și cărțile lor, dar și despre cotidianul care dădea buzna peste noi intempestiv. Aproape toate aveau copii și-și împărtășeau sentimentele legate de odraslele
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
apogeul în perioada Crăciunului, datorită miilor de lumini plasate pretutindeni, astfel că « Iarna Efteling » (care începe pe 10 noiembrie și se încheie pe 5 februarie), a ajuns să fie tot mai populară. O altă atracție a parcului, de data aceasta culinară, sunt poffertjes autentice din Țările de Jos. Acestea sunt clătite foarte mici, servite cu unt și zahăr și se pot mânca la Poffertje Het. Fata Morgana, Pagoda zburătoare și Regele Troll Însă succesul de care parcul s-a bucurat dintotdeauna
EFTELING, ŢĂRILE DE JOS, UN PARC DE DISTRACŢII CAMPION de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364898_a_366227]
-
ironic al diverselor situații, multe expresii au devenit cele mai izbutite metafore în care se oglindește ,,geniul'' și frumusețea limbii române. Expresia ,,a înghiți gălușca'' are la bază, în primul rând, substantivul gălușcă, care nu este altceva decât un preparat culinar, o sarmală, dar care înseamnă ,,aluzie'', observație sau ,,șicană'', iar în cadrul expresiei are sensul de ,,a primi fără replică o observație''. Cunoscuta zicală ,,a-și aprinde paie-n cap'' pornește de la obiceiul oriental ca, acel care avea de suferit de pe urma
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
de astfel de cutume (norme de drept nescrise): - limba sau, mai exact, limbajul; - tradițiile; - moda; - obiceiurile și, de ce nu? - prejudecățile care pot fi profesionale (atitudinea față de muncă, modul în care majoritatea înțelege să activeze în plan profesional), politice, rasiale, sexuale, culinare, etc. - percepțiile comparative (cald-rece, frumos-urât, bun-rău etc.) cu precizarea că acestea pot avea semnificații diferite pentru indivizi diferiți). Când spunem „carte” știm că s-a convenit demult asupra obiectului care să se cheme astfel. Când spunem „plugușorul” știm că termenul
TRĂIM CONVENŢIONAL ŞI JUDECĂM COMPARATIV de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366413_a_367742]
-
cultură țărăneasca a românilor, e capabilă de analiză și discernere în legătură cu istoria României. Este în deplină cunoștință de cauză să vorbească despre religiile românilor, despre lăcașurile de spiritualitate din România, despre școala românească, despre arta, sportul și preferințele pentru specialitățile culinare pur românești. Cunoaște și afirmă foarte puternic spiritul românesc în mod pregnant exteriorizat la ea, comparativ cu mulți dintre români. S-a atașat sufletește de o țară străină care este România și pe care a îndrăgit-o de când i-a
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
și cam atât. Confruntarea indiciilor pesimiste despre România s-a conturat în primă iarnă românească trăită de Reiko-san în Iașiul cu străzi înzăpezite, fără apă caldă în apartament etc..., dar cu oameni „ajutători”, care păstrează tradiții fascinante și pregătesc specialități culinare savuroase, din punctul de vedere al ziaristei asiatice. A locuit în România cinci ani și jumătate, din 2004, până în 2009 și continuă până azi să călătorească deseori, pe ruta Japonia, România, Italia, îmboldita de atracțiile jurnalistice și de scopul menținerii
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
viitorului, economie locală, îndeletniciri, rase, etnii și relațiile dintre ele, aprovizionare în condiții de aparentă izolare geografică, producție și comerț, artă, cultură și spectacole cu protagoniști și public, originalitate, cosmopolitism și heraldică, elemente de etnografie și civilizație, bucătărie și artă culinară, instituții și agenții ale administrației locale, districtuale sau statale, oameni și multe altele, um amlgam și angrenaj evident de problematici pe care încercăm, pe cât este cu putință să le sistematizăm și să vi le oferim “împachetate” discret și cu răspundere
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
poate lua într-un restaurant inedit, sunt vreo 10 de acest fel în State și despre care am vorbit ceva mai înainte, într-unul dintre ele din San Francisco ospătându-se și semnatarul rândurilor de față, Rainforest Cafe, o aventură culinară într-o sălbătice “domesticită” și luxuriantă în MGM Grand Hotel, Vrei o gondolă cu-n gondolier calificat, te duci pe The Grand Canal de la “The Venetian”, am merge ca niște microbiști ce suntem la întâlnirile sportive, diferite de-ale noastre
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
revendică elemente de patrimoniu inestimabile, cam așa cum tânjim noi după Cloșca cu pui. Ce e meritoriu la englezi este că toate muzeele de stat au intrarea liberă. Ceea ce, printre altele, te scutește de coada de la casa de bilete. Despre arta culinară nu vă pot povesti prea multe. La Paris, în Cartierul Latin, am mâncat ceva special, „galete complete”. Foarte bună, dar am plecat așa cum recomandă doctorul, pe jumătate flămânzi. În Düsseldorf am comandat, utilizând transcrierea fonetică recomandată de ghid, “flancufe”, dar
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
-o că amfitrioana pe Iuliana Marciuc, iar ca invitată principala pe una din doamnele cu care Bucureștiul (și țara) se mândresc pentru că, oriunde se află, aduce un farmec împrejurului. E vorba de Kera Călita (doamna Lăură Nicolau) - artista în artele culinare, proprietara unei locante și a unui bistrou numite la fel, Jariștea - dupa locul de baștină al soțului ei, Nicolau. Kera Călita, personaj carismatic, este îndrăgostită de teatru și de artiști, dar și ei de ea, după principiul: „Mai Ioane, dragi
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
de ani pentru ei. Acolo își găsesc liniștea după zgomotul spectacolelor, o întreagă falanga de actori care sunt răsfățați cu fineturi gastronomice și obiecte vechi, rare, pentru bucuria ochiului și a inimii. O oază de rafinament artistic. Găsești aici, preparate culinare speciale, simandicoase, delicioase, după rețetele lui Păstorel Teodoreanu, dar și după fantezia 'mneaei, Kera Călita. Ea este o apariție cel putin exotică. Nu apare în public fără o pălărie imensă, sofisticată, ori asezonata. La început n-am știut ce hram
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
conu' Iancu, în cartea cu același titlu: „Inele, cercei, beteala”. Dar nu sunt kitsch-uri, doar de ochii lumii, grosolane și de prost gust. Sunt foarte rafinate și elegante. Kera Călita se dă în vânt după bijuterii și după artă culinara. Ea este cu adevarat, o artistă. Merge aproape zilnic la teatru și are păreri avizate față de piesele vizionate, față de jocul actorilor, regie și scenografie. O părere de-a ei, valorează poate, mai mult decât a unui cronicar care vine doar
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
M-am obișnuit cu Iacob atât de mult, încât voi suferi, când volens nolens va trebui să se întoarcă în România Mică.. Pritre alte calități ale lui Iacob, este și cea de bucătar, și cu regret constat, că în „arta culinară” este net deasupra mea, care mă laud, că sunt un bucătar grozav. Profesorul Iacob Cazacu-Istrati mai are un „defect”- e și poet. Am ctit cu plăcere poeziile lui excelente, scriindu-i și prefață la cartea “Petale de dor și vis
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
fără fund, vegetația și fauna cu care se hrănesc. Cele două “pietre” de temelie ale acestei regiuni de coastă, sunt Olde Fisherman's Wharf și 17-Mile Drrive, pecete incondundabilă a unui turism fervent, cu turiști care se “autoselectează” după preferințe, culinare, estetice, ecologice, de creatori de artă dintre cei mai diverși. Acum vreo 150 de ani, marinari hispanici și americani au descoperit o bună sursă de venit în pescuitul de balene, însă prada fiind grea și periculoasă pentru securitatea mijloacelor de
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Paroh în localitatea Cornu Luncii, Suceava. Slujba de hram a fost urmată de o agapa creștineasca și gospodinele parohiei noastre în frunte cu d-na Viorica Cherchezan, președinta Comitetului Doamnelor din Biserică Sf. Maria, au dat dovadă de un talent culinar remarcabil: micii, sarmalele și prăjiturile servite au fost delicioase. Pentru ca tot suntem la capitolul bucătărie, se cuvine să menționez gustoșii langosi făcuți cu dragoste și mult talent de Betty Jac, talentata noastră cofetăreasa! Ne-am bucurat apoi să fim împreună
SĂRBĂTOAREA HRAMULUI BISERICII SFÂNTA MARIA, DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352387_a_353716]
-
de cei mai buni profesioniști din România, Italia și Turcia și de un târg anual organizat la Muzeul Țăranului Român unde au putut fi admirate, vândute sau cumpărate obiecte de pictură, sculptură, ceramică, țesături, hand made, antichități, cât și produse culinare: miere, sucuri, dulceață și brânzeturi. Imaginea Sfântului Ilie, mai ales într-un car de foc, a fost și este unul din subiectele pictorilor români, printre care poate fi amintită și Aurelia Ciobanu din Craiova care participă la Târgul de la Muzeul
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]