4,794 matches
-
are scopul de a întârzia încheierea unui ciclu de evoluție a societății umane sau, de a înlesni trecerea mai ușoară de la ciclul actual la următorul ciclu de evoluție a omului și Terrei. Conceptul este și o modalitate de a controla cumulul de crize pe care începutul de secol XXI le-a înregistrat și care au evidențiat rolul critic în evoluția triadei om-mediu-economie a resurselor naturale, integrate mediului înconjurător ca piloni ai existenței umane. Cu asemenea premise s-au conturat următoarele principii
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
au contribuit la supraviețuirea speciei umane; - unui tezaur uman cunoscut sub expresia de cunoașterea ecologică tradițională, principiu inclus în conceptul de supraviețuire economică, și care s a format lent de-a lungul multor generații umane. Civilizația actuală a grăbit acest cumul de cunoștințe, de experiență, de informații și obligații preluate din legi și norme naționale și a extins aria cunoașterii ecologice tradiționale, dar au apărut diferențe între națiuni, populații sau chiar localități, în ceea ce privește modul de abordare a calității factorilor de mediu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Managerul de inovare, note de curs, Maria Faighenov și G. Manea. Restricțiile se situează sub amenințarea riscurilor diverse, modificări de conjuncturi, vulnerabilități proprii operatorului strategiei (firmă, instituție etc.), jocul prețurilor la bursele de mărfuri, crize previzibile. „Secolul XXI este un cumul al crizelor din secolul XX, la care se adaugă propriile crize.”<footnote European Commission (2013), „Can biodiversity be seif guaranteed in a globalised World?”, în Research EU - Results Magazine, nr. 19, februarie, p. 3. footnote> Cu cât ne îndepărtăm ca
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de petrol, Cu hipodromuri cu hangare de avioane, Ce tipografii ochii tăi Și pupilele tale rotative imense, Cum se desfășoară În privirile tale Toată viața mea Ca un jurnal cu ultimele știri. Întreg poemul Colomba va fi construit pe Îmbinarea cumulului simultaneist de perspective diversificate, Într-un discurs de factură „circumlocuționară” și „macrologică”, constituit, cum am observat În capitolele precedente, Într-un fel de temă cu variațiuni, căci „obiectul”, rămînÎnd același, e pur și simplu asediat de tirul conjugat al echivalențelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Înger cu aripioare”, un „dulce Înger de blîndețe”, o „gingașă lumină”, un „Îngerel”, un „dulce Înger luminos”, mărind nota de suavitate prin dublarea atributelor sau diminutivarea lor. Nu simplu Înger, ci Îngerel, dulce Înger luminos, dulce Înger de blîndețe. Un cumul de suavități care Îndepărtează orice sugestie de corporalitate. Femeia din poezia agasant galantă a lui Alecsandri este o ființă coborîtă din cer („fiică a luminii sosită de la cer”). Rostul ei este să fie adorată și să producă mulțumire: „Orice te
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mesei, de un fir lung cu scripete. Neglijența era răscumpărată însă de înfățișarea colecțiilor de cărți înșirate, îndesate, puse morman pe jos, pe lângă dulapuri și scaune, pe prichiciul sobei, pe glaful lat al ferestrelor, pe scaune. De obicei, un asemenea cumul face impresia de anticărie, ceea ce nu era cazul aci, căci volumele erau mai toate legate în pergament, piele, pânză și de formate uneori impunătoare. Se vede că o minte le organizase în aparentă dezordine. Afară de asta, Hagienuș poseda un număr
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a. reducerea cheltuielilor bugetare prin: reorganizarea autorităților și instituțiilor publice; reducerea cheltuielilor de personal în cadrul autorităților și instituțiilor publice; consolidarea disciplinei financiare în cadrul regiilor autonome, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat; limitarea posibilității de cumul al pensiei cu salariul. În stabilirea condițiilor de aplicare a acestei prime categorii de măsuri s-a urmărit respectarea prevederilor constituționale ce consacră dreptul la muncă (art.41 din Constituție inclusiv a componentelor sale, dreptul la salariu), dreptul la pensie
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este constituțională în măsura în care prevederile art.41 alin.2 lit. „e” din lege, criticate prin obiecție de neconstituționalitate, nu se referă la cazurile în care Legea fundamentală admite în mod expres cumul de funcții”. În anul 2009 au fost elaborate și alte acte normative care au avut ca obiect realizarea obiectivelor stabilite prin Acordul cu F.M.I., dar în continuare mă voi referi numai la două asemenea acte normative care mi s-au
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
abordare critică. Bullying este un concept psihologizant, care tinde să individualizeze problema și să pună responsabilitatea exclusiv în seama agresorului sau a victimei, uneori a familiei, minimalizând influența contextului socio-economic și a instituțiilor. A fi victimă sau agresor devine atunci cumulul de trăsături de caracter care culminează la agresori într-o personalitatea "antisocială". Cum notează John Devine (2001), "trebuie să fim atenți să nu definim locusul de origine a violenței ca aparținând numai individului, ci să căutăm să identificăm nivelurile mult
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Total 7,2% 17,2% 20,3% 35,6% 19,6% 100% Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 567,13, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Acest sentiment al violenței corespunde, ca peste tot, unor victimizări suferite în realitate și unui cumul de victimizări diverse, pe care l-am studiat. Totuși, într-un mod cât se poate de logic, aceste victimizări sunt mai puțin numeroase în această țară africană decât pentru elevii din Franța. Violența între colegi nu lipsește nici pe departe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
regula. Nu-i suficient să măsurăm, trebuie să și înțelegem. Comunitatea științifică a progresat mult pe planul înțelegerii mecanismelor care produc violența în școală. Abordările prin factori de risc și abordările contextuale se completează reciproc formând o viziune non-fatalistă. Rolul cumulului de factori de risc, îmbinat cu un context socio-economic care agravează sistematic fenomenul prin excluziune socială, a fost pe larg demonstrat. Dar rolul unității școlare înseși și al contextului ei pedagogic și organizațional este la fel de importantă, ceea ce lasă o speranță
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fine, și mai ales pentru cei ce sunt interesați în detaliu de politicile publice, autorul prezintă de o manieră explicită în capitolele sale: sistemul de vot în cadrul alegerilor locale, reprezentarea politică la nivelul comunei, orașului, departamentului și a regiunii, (inclusiv cumulul de mandate), repartizarea competențelor, stabilirea taxelor și impozitelor locale, precum și impactul politicilor și, mai ales al subsidiilor publice naționale și europene (mai ales prin intermediul fondurilor structurale) asupra dezvoltării colectivităților teritoriale. Dezvoltarea modelului francez de guvernare subnațională Franța, ca și sora
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la doar două dintr-o listă specifică inclusă în lege: deputat, senator, membru al Parlamentului European, primar al unei municipalități de peste 20000 de locuitori, consilier departamental sau regional. Acest lucru a modificat, cel puțin într-o anumită măsură, sistemul denumit cumul de mandats, adică deținerea simultană a mai multor funcții publice, care caracterizase legăturile central-locale din Franța încă din secolul al XIX-lea. Însă niciuna dintre aceste reforme aplicate nu s-a dovedit a avea succes. În 1987, a fost promulgată
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
administratorilor teritoriali și prin permiterea schimbărilor condițiilor serviciilor în funcție de circumstanțele locale. De fapt, acest lucru a pus capăt noțiunii de creare a unei administrații teritoriale și naționale standardizată, care, de aici înainte a caracterizat administrația franceză. Legea care a limitat cumulul de mandate a fost de asemenea ineficientă pentru că politicienii au găsit căi de a împiedica aplicarea ei. De exemplu, un primar, pur și simplu, își lăsa atribuțiunile în mâinile viceprimarului care îi păstra scaunul de primar "cald" în timp ce el se
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au fost foarte atașați de municipalitățile lor, care sunt privite ca expresie a democrației locale. Tot acest atașament față de localitate explică și de ce marea majoritate a politicienilor francezi își caută un mandat local pe lângă pozițiile politice naționale. Este sistemul de cumul de mandate (cumul des mandats) pe care, după cum vom vedea într-un capitol următor, guvernul francez nu a reușit să-l reformeze. Acest lucru nu înseamnă ca sistemul francez nu se bucură de apărători. Jacques Ziller, profesor de drept francez
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
atașați de municipalitățile lor, care sunt privite ca expresie a democrației locale. Tot acest atașament față de localitate explică și de ce marea majoritate a politicienilor francezi își caută un mandat local pe lângă pozițiile politice naționale. Este sistemul de cumul de mandate (cumul des mandats) pe care, după cum vom vedea într-un capitol următor, guvernul francez nu a reușit să-l reformeze. Acest lucru nu înseamnă ca sistemul francez nu se bucură de apărători. Jacques Ziller, profesor de drept francez, a montat o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
numărului municipalităților foarte mici și ineficiente. Acest lucru s-a întâmplat din cauză că atât politicienii cât și cetățenii francezi rămân profund atașați de municipalitate. În plus, primarul rămâne o figură importantă în viața locală. Acest lucru este amplificat de sistemul de cumul de mandate (cumul des mandats), prin care politicienii locali pot deține, în mod simultan, și poziții naționale. Toate încercările de a reforma acest sistem prin constrângere au eșuat. În ultimii ani, o abordare mai realistă a fost adoptată în aceste
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mici și ineficiente. Acest lucru s-a întâmplat din cauză că atât politicienii cât și cetățenii francezi rămân profund atașați de municipalitate. În plus, primarul rămâne o figură importantă în viața locală. Acest lucru este amplificat de sistemul de cumul de mandate (cumul des mandats), prin care politicienii locali pot deține, în mod simultan, și poziții naționale. Toate încercările de a reforma acest sistem prin constrângere au eșuat. În ultimii ani, o abordare mai realistă a fost adoptată în aceste sens. În primul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
orașele mari și foarte mari în care primarii puteau avea acces direct la serviciile din teritoriu ale statului sau chiar la însuși statul central, fără intrevenția consiliului departamental sau a prefectului. După cum vom vedea ulterior în această lucrare, sistemul de cumul de mandate (cumul des mandats) a însemnat că mulți dintre primarii marilor orașe erau, în același timp, și politicieni naționali puternici. Anii 1960 au fost martorii sosirii în cadrul consiliilor, a unei noi generații de consilieri tineri, urbanizați care erau mai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
foarte mari în care primarii puteau avea acces direct la serviciile din teritoriu ale statului sau chiar la însuși statul central, fără intrevenția consiliului departamental sau a prefectului. După cum vom vedea ulterior în această lucrare, sistemul de cumul de mandate (cumul des mandats) a însemnat că mulți dintre primarii marilor orașe erau, în același timp, și politicieni naționali puternici. Anii 1960 au fost martorii sosirii în cadrul consiliilor, a unei noi generații de consilieri tineri, urbanizați care erau mai puțin pregătiți să
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
aceste cifre dau impresia unei disparități imense între reprezentarea politică subnațională și națională. În practică, nivelurile locale și naționale sunt strâns legate de faptul că Senatul deține funcția explicită de a reprezenta interesele subnaționale, dar în special, prin sistemul de cumul de mandate. Senatul 8 Încă de la Revoluție, Franța a avut, cu excepția unei scurte perioade de timp9, un sistem parlamentar bicameral. Din punct de vedere etimologic, termenul senat vine din latinescul senex (bătrân) și însemna ad litteram, "un consiliu al bătrânilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
chiar și însăși existența Senatului, adică, propria lor poziție. În cele din urmă, această amenințare cu dispariția politică și mai puțin cu regionalizarea, a fost cauza principală a înfrângerii referendumului și a ieșirii lui de Gaulle din viața publică. Sistemul "cumul des mandats" În timp ce Senatul este reprezentantul oficial al autorităților locale de la nivelul legislației naționale, celălalt canal reprezentativ, cumul des mandats ("cumularea de funcții publice alese și ne-alese")14 implică și membrii Adunării Naționale. Cumularea funcțiilor poate fi orizontală funcțiile
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și mai puțin cu regionalizarea, a fost cauza principală a înfrângerii referendumului și a ieșirii lui de Gaulle din viața publică. Sistemul "cumul des mandats" În timp ce Senatul este reprezentantul oficial al autorităților locale de la nivelul legislației naționale, celălalt canal reprezentativ, cumul des mandats ("cumularea de funcții publice alese și ne-alese")14 implică și membrii Adunării Naționale. Cumularea funcțiilor poate fi orizontală funcțiile deținute se află la același nivel (toate fie la nivel local, fie la nivel național) sau verticală se
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lucru se leagă de natura partidelor politice franceze, care sunt foarte slabe în comparație cu cele din alte țări europene, în special la nivel local unde se bazează mai degrabă pe notabilii locali decât viceversa. Acești factori au fixat foarte bine sistemul cumul des mandats din Franța. Unul dintre exemplele cele mai extreme ale punerii lui în practică, începând cu mijlocul anilor 1980, este acela al politicianului creștin-democrat, Jean Lecanuet, care deținea cinci funcții în același timp: primar al Rouen-ului, deputat în Adunarea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
al cumului de funcții (atât în consiliu cât și în alte poziții ne-alese). Cea de-a doua reprezintă rezultatul sistemului "recompensă" care vede lista majoritară obținând jumatate din locuri. Iar în cele din urmă, combinat cu sistemul vertical al cumulului de funcții, pe care l-am analizat mai sus, acest sistem oferă notabililor locali șansa de a-și consolida poziția. Lucrul acesta tinde să încurajeze un status quo static în loc să încurajeze un antreprenoriat politic local mai dinamic. Și Yves Mény
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]