2,938 matches
-
anemonă și vampir, E înfocare și leșin, durere, moarte și delir. Poetu-i miere și e fiere, orgoliu putred și furie, Încrâncenare, mărturie, flacără vie, bucurie. Poetul minte și dezminte, preface în talent minciuna, În subterfugii se ascunde, purtându-și triumfal cununa. Poetu-ncântă și descântă, cu pana înmuiată-n sânge Și, răstignind pe cruce versul, cu lira în poemu-i plânge. Poeții mor, tânjesc și ard în steaua gândului curat, Scriu epitafe de amor, când dulcea muză i-a-nșelat. Poetu-i amorezul nopții, poetul nu
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]
-
în vâltoare, brusc prind și aripi, simt cum îmi cresc, mă transform într-un corp nepământesc! Mă înalț către soare... Și zbor! În largi cercuri plutesc peste lume, prin ea și cu ea împreună, mă simt doar a mea, redevin cunună! Zbor și zâmbesc... Plutesc... peste ziduri înalte, dealuri și pomi, ape și mlaștini întunecoase, roiuri de oameni prea zgomotoase! Zbor peste goluri... Mă-nconjor de miracol ceresc, plutesc și uit de lumesc, și mă mir: sunt mică și mare, sunt
ZBOR de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342981_a_344310]
-
binemeritat''. Primește, Doamne, la altarul Tău cel mai presus de ceruri jertfă duhovnicească a noastră pe care am adus-o pentru robul Tău Episcopul Roman și odihnește sufletul lui în latura drepților, iar în ,,Ziua Aceea'' dă-i lui, Doamne, ,,cununa dreptății căci lupta cea bună a luptat, la capătul drumului a ajuns și credința a păzit''.14 Pe 1 octombrie 1937 Preasfințitul Părinte Episcop Nicolae Popoviciu a luat atitudine față de unele probleme care au survenit în învățământul nostru și care
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
clasa I pentru oaspeți de seamă; e doar un biet marfar! Dar cine știe! Poate că ne vom întâlni cândva; în răsăritul unui zâmbet de soare ... poate pe acel câmp al promisei fericiri; unde am să poposesc un timp, împletind cunună din șoaptele spicelor ce sfioase-și vor da atunci coate; privind roșul sălbatic al macilor înflorindu-și patima iubirilor! Bianca Aura Buta ~ 19 februarie 2015 ~ Referință Bibliografică: Popasul macilor / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
noapte până în zori albi prin aburi Și zarea iar după zări a răzori. Nu mai gândiți numai la rău, voi, oameni, Ci reveniți la mintea clară, bună E-atât de simplu PACE ca să sameni, Pe Duhul Sfânt avându-l în cunună. „LUMINA CEA NEAPUSĂ” MOTO: Din „Acatistul Bunei Vestiri”, Icosul al 2-lea: „Bucură-Te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă.” O! Tu, Sfântă Marie, cea pururea fecioară, Care Te rogi tot timpul pentru noi, pământenii! O! Tu , Maică Sfântă, ce
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
pământ și cer,/ Cuvintele se-ntorc /Lumină și iconostas.../ Zeița lui Homer trece / Prin degete trandafirii/ Dimineți grăbite de Venus. / Tresare un Luceafăr,/ Prin versul meu, fecioară! / O stea se-mbujorează-n Primăvară, / Căzând în ...Echinocțiu. Martie,/ Aprinde-n zori cununa Poetului din vers... Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1151, Anul IV, 24 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MĂRŢIŞOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343499_a_344828]
-
a asemănării... În adânc se mișca o undă ca un început de primăvară, dar eu mă împotriveam crunt de teamă că, topindu-se gheața se va surpa totul. Primăvara reînvie ierburile, copacii, gâzele, dar oamenilor fără libertate le întinde doar cununi de spini... Sonnenschein, lipită de colțul de umbră al vestibului, aștepta cu încordare să fie descoperită... Cine știe cum suntem făcuți? Poate că o vorbă oprește proaspăta încolțire! Își făcuse un joc din a mă descoase despre dragoste: cum arăta... ce se
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Poezie > Amprente > NOAPTE DE VARĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului Pe-a cerului boltă-nstelată, Încet s-arată blânda lună. Iar raza ei cea argintată, În jur îi pune o cunună. Noaptea feerică de vară, Ce ne îndeamnă la visare. Sub raza lunii vrea s-apară, În feciorelnică splendoare. Pe cer și noptea zugrăvește A verii caldă poezie, Iar dragostea ce-o însoțește, E numai dor și fantezie. Noaptea de vară
NOAPTE DE VARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344091_a_345420]
-
Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cântul meu Cântul meu din cântul Tău, S-a născut în lume... Versul meu cu versul Tău S-au unit anume, Să-mpletească din Cuvânt Doar cununi de viață... Și s-aducă pe pământ Soare-n dimineață. Inima-mi în inimă-Ți, Bate totdeauna... Stihul meu în stihul Tău, Țese poezia. Viața mea în Viața Ta E eternitatea, Care cântă dragostea, Harul, bunătatea. Anii mei în anii
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
scurt căznirile trupului, ci pentru că toată viața lor au luptat și nu s-au îngrozit de lupta lor olimpică, susținută cu râvnă pentru curăția lor» (Convivium 7, 3). Și, în sfârșit, Sfântul Ciprian al Cartaginei amintește undeva că există nenumărate cununi martirice ale vremurilor de pace («habet et pax coronas suas»). De aceea, nu este de mirare că și marele dascăl al școlii alexandrine, Clement Alexandrinul, căutând să definească tipul de om creștin ideal, numit de el «gnosticul creștin», spune că
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
Clement Alexandrinul, căutând să definească tipul de om creștin ideal, numit de el «gnosticul creștin», spune că acesta nu este altceva decât un martir în viață și în trăire, un martir răstignit pentru lume, și lumea pentru el». Dar, cele mai multe «cununi martirice ale păcii» din acea vreme, au împodobit capetele nenumăraților asceți, viețuitori ai pustiei, care se nevoiau cu postul, cu rugăciunea și cu privegherea, zi de zi, noapte de noapte, fără încetare, considerându-se și ei răstigniți pentru lume, și
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
cu pământul , Iar luna se ridică - mparateasa , Eu deslușesc chemările divine Și versurilor mele le fac casă ... Când geru - ncremeneste - ntreaga fire Și stele se-aprind , una câte una , Cu poezia mea , mă prind tovarăș , Și , peste gânduri , îmi așez cununa . Poveștile străvechi , la gura sobei , De -atâta timp le-aștept să reînvie ... Sunt copleșit de - atâta iarnă sfânta Și - atâta dor îmi e de poezie ! Referință Bibliografică: SEARA DE IARNA / Georgeta Giurea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul
SEARA DE IARNA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344217_a_345546]
-
și aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n veci ne va hrăni-n fața străinilor haini Și ne va aduce cununa martirică. Drumul călăuzitor al marelui Pleistoros, Acoperind draconul și acvila-n mreje, Ne conduce vijelios în al nostru ideal Ca împreună să biruim lanțurile temătoare. Visul marilor umbre ale neamului trecut: Peceți vii ce dăinuiesc încă-n al nostru spirit
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Acasa > Poezie > Cantec > POEMUL DURERII Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Din feluritele raze ale visului că exiști mi-am împletit o cunună de trandafiri eterici și mi-am așezat-o grijuliu pe cap ; mă însăngerează ,dar mi-e dragă . Din luminile și umbrele vieții tale ,ale pașilor și surăsurile tale pierdute mi-am făurit căteva rondeluri și o sabie cu care mă
POEMUL DURERII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343208_a_344537]
-
SIMT cum săngele gălgăie ,vreau SĂ VĂD .Să văd fără să întorc capul ,toată baia asta de sănge ,toate tristele monumente ale iubirii... Mă privești eterică ,aproape curioasă cu ochii mari ; mie dragă și această privire și această liniște peste cununi ,peste sabie ,peste gălgăitul săngelui ,pe deasupra totului ,așa ca pe deasupra unui poem-al-ultimei-flori-peste-prima-brumă .Oricum căt mai poate dura ,cănd nici visele ,nici durerea ,fericirea și zbaterea nu țin la infinit ? Singura șfășiere îmi v-a rămăne cănd nu voi mai simți
POEMUL DURERII de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343208_a_344537]
-
Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Și prinde-mă , Doamne , de aripi Și nu mă-ndeparta de la Tine ! Trezește-mi iubirea de semeni , Învață-mă ce e rău , ce e bine ... Și pune-mi pe creștet cunună , Ca gânduri frumoase să am ! Să fiu eu , smeritul din umbră , Să fiu ploaia căzută la geam ... Să fiu eu , călătorul din stele, Cu dragoste către Tine să vin, Să - mi fie șuvoi de lumină ființa , Povară- mi sufletul plin
RUGĂ ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343222_a_344551]
-
norul descopciat La cămașa lui de bumbac? Buzele tale sunt fragi? Vai, armâno, La amiază când a fulgerat, De la fulger s-au înmiresmat. SUFLETUL VERII Hai să privim în amurg Disperarea Și marea-n ruină, Pădurea care și-a apus Cununa de crengi. De câte ori ne-npăcăm, Suntem mai aproape de Dumnezeu. Hai, vino în sufletul verii - Vom fi Precum doi inși Aplecați tare departe Și adormiți... DARURI Dumnezeu îi dăruiește femeii Ceva sfânt Care să-i aducă belșug. Diavolul uneori trage foloase: Strâmbă
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
în adânc de scorburi multe alte haiducii-n veșnicii virtuții i-s umil precum un vechil servituții suveran și nobil ca un bumerang urcior cu apă vie pe tipsie freamăt dulce ce-nfioară boncăluit de căprioară cu balans de talang doar cununa zorilor stă pe coama norilor veghind poala aștrilor și un univers de gânduri să pun în rânduri cu plaivas cea mai rămas în grădini cu meri domnești prințese din ăle povești ... Referință Bibliografică: risipiri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
RISIPIRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343512_a_344841]
-
minunat al inimilor... Covor de iarbă crudă, Susur de izvoare Și flori de lămâiță Alintate de fluturi, Înmiresmează sufletul însingurat... Picuri de mir, Lacrimi de cer, Binecuvântări de Dumnezeu, Îmbrățișări de copil drag, Mângâieri de mamă, Toate - dorurile strânse-n cununi Și spălate-n mărgăritarele ochilor tăi... ... și continuă să recite pe un ton mai glumeț, un text improvizat adaptându-l la momentul declarativ al nopții cu: ... dă-mi Doamne fericirea, Să am bucuria deplină, Să-mi regăsesc iubirea, Când afară
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
vei fi împărăteasa. Printre miile de astre ... tu, cea mai frumoasă stea, Și-n palate de crystal, tu să fii iubita mea. Ne-om iubi, dulce himera, si in fantastică splendoare, Să-ți pun rochie de nea, iar în păr cununi de soare, De pe cerul plin cu stele să-ți culeg mărgăritare. Plutind pe-n covor de astre, mîndru, diafan. Să-mi zîmbești cu a ta gură cu dinți mici de porțelan. Peste purpura încinsă, tu să pari o diadema Iar
CRAIASA DE CRISTAL de ADRIAN GRIGORAŞ în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343537_a_344866]
-
dorințe, Ispite lacome ale desfătării, Orbesc ochii curați ai nopții. Zilele sunt lovite de necurăție, Visele mor întru lenevire Farmecul din sine și din afară Aleargă către lumina cea sfântă. Roagă-te suflete, pentru tine, Roagă-te și pentru ceilalți, Cununa care nu se veștejește Nu vine de la sine, fără osteneală. La ceas târziu din noapte, Laudă Păstorul Cel Bun, Cere și primește Cărările curate, Ca lumina să rodească iubire. Candela aprinsă învinge Întunericul, alungă răni... Strânge în cămările inimii Darurile
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
cruce teutonică neagră. În cartierul 3, în câmp de argint, se află trei inele îngemănate, așezate 1-2, negre, lipite. În cartierul 4, în câmp roșu, se află o terasă neagră cu o roată dințată de argint, ieșind ¾ înconjurată de o cunună de spice deschise în partea de sus, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fortificația reprezintă Cetatea medievală Marienburg (Cetatea Feldioarei), din secolul al XIII-lea. Aceasta este vechea
HOTĂRÂRE nr. 1.099 din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288364]
-
XIII-lea. Aceasta este vechea stemă a localității Feldioara. Crucea teutonică trimite la întemeietorii cetății - Ordinul cavalerilor teutoni. Cele trei inele îngemănate reprezintă stema medievală a satului Rotbav, atestată la intrarea în incinta fortificată a bisericii. Terasa, roata dințată și cununa de spice de grâu reprezintă una dintre imaginile simbolice folosite pentru școlile de agricultură din România interbelică. La Feldioara, Școala Superioară de Agricultură a avut activitate din secolul al XIX-lea până în perioada interbelică. Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 1.099 din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288364]
-
este aplicată roza vânturilor iradiind cu patru linii albe în direcții diametral opuse, așa cum este reprezentată pe drapelul organizației Tratatului Atlanticului de Nord, în jurul acesteia fiind inscripționat North Atlantic Treaty Organization, iar în jurul acestora este aplicată o cunună din frunză de laur stilizată. Sub aceasta sunt reprezentate, suprapuse, simbolurile reunite ale celor trei categorii de forțe ale armatei. Dimensiunile elementelor constructive, ale literelor și culorile acestora sunt cele reprezentate pe schiță. La partea de jos se inscripționează în
ORDIN nr. M.153 din 24 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273346]
-
dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe roșu, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe albastru, o acvilă de aur, cu aripile semideschise și coborâte, gata să își ia zborul
ORDIN nr. 109 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273362]