1,339 matches
-
punct de vedere senzual, abstractă, stoarsă, dezinvestită; privirea mea străbate lucrurile fără a le recunoaște puterea de seducție; sînt indiferent față de orice senzualitate, În afară de aceea a «corpului seducătoră...”. Un asemenea fetiș (un obiect metonimic) este la Conachi „umbreluța”. Un obiect dăruit, nu un obiect primit. Umbreluța este, negreșit, un mesager. Mesagerul unei mari pasiuni, investit și cu alt rol. El trebuie să vegheze castitatea ibovnicei, s-o apere de orice i-ar primejdui trupul și morala. Mai este, În aceste condiții
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
său, păși cu multă autoritate, având aerul a scoate în lume pe ministeriabil. Întrevederea Pomponescu-Ioana fu plină de o discretă decență, reproșurile și reconcilierea rezumîndu-se la o scurtă încrucișare de priviri, atunci când Pomponescu, sărutând mâna Indolentei, pe care figura inelul dăruit, își reluă poziția dreaptă. Încolo, conversația fu colectivă, încredințată mai ales femeilor. Doamnele Pomponescu felicitară pe Ioana pentru succesul de la Legația franceză, împărtășit lor de Pomponescu. Orice aluzie la arhitectură fu cu grijă evitată și unica artă admisă în convorbire
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
recunoaște că există și excepții care nu se supun legilor din psihologia mulțimilor. Există oameni care preferă libertatea cu prețul înfometării. Îl aleg pe Iisus în orice circumstanță: ”... Te poți măndri firește cu aceste odrasle ale libertății, ale dragostei liber dăruite, cu sublima lor jertfă adusă de bunăvoie în numele tău! Amintește-ți însă că aceștia erau cîteva mii, pe cănd ceilalți?” Ei, oamenii liberi, sunt ei periculoși pentru cei care au confiscat libertatea mulțimii obediente? Deși sunt fragili, au o forță
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
ascultarea atentă a celuilalt; ascultarea empatică reciprocă; • reacția amânată, cumpătată; • dorința și capacitatea de dăruire; • inițiativă pentru dezvoltarea relației, pentru depășirea impasurilor; • a ști că putem spune întotdeauna ce avem de spus (cu diplomație, cu grijă pentru partener, asertiv); • timp dăruit/oferit partenerului. Prin problemele și căutările ei, cartea de față și-a propus să aducă în prim-plan: a. importanța relațiilor interpersonale pentru prosperitatea și împlinirea/fericirea vieții noastre personale; b. prioritara preocupare pentru menținerea sănătății și frumuseții acestora, atât
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întîmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sânt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
primește nu poate fi ales întîmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sânt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sânt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întîlnesc nu sânt doar misterul întrupat al sentimentului autentic și garanția primirii comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este punctul ferm al pornirii spre centru, ci centrul însuși coborât în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pur, care-l scotea din matca previzibilă a umanului și care-ți dădea încrederea că de oriunde ar porni, fie și din cel mai obscur unghi al vieții, va termina prin a ajunge în centrul ei. Foarte mulți oameni sânt dăruiți cu câte ceva: unul cu o voce bună, altul cu minte pentru matematici, altul cu aptitudini pentru sport. Ștefan (sau Matei, sau "Flipi", cu porecla lui de copil) a primit darul căutării și găsirii de unul singur. Eu, care am fost
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
într-o lucrare monografică din 1908, aflată în manuscris, autori învățătorul M. Gavrilescu și notarul Gh. Bobocea, din care redăm: după tradiție istorică, din spusele bătrânilor, satul exista în timpul domnului Ștefan cel Mare și moșia pe care e situat e dăruită de acest domn la 34 luptători, pentru serviciile aduse la înfrângerea muntenilor; autorii enumeră în continuare numele bătrânilor, aceiași cu cei 34, pe care a umblat moșia răzeșească a Umbrăreștilor, păstrați de tradiția orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuciului, unde cei cinci bătrâni, pe care se documentează că „umbla” moșia în vechime, și anume, „Frățilă, și nepoții lui, Mareș și Florea și Danciul și Bădea”, cu uric de la Ștefan cel Mare din veleatul 7003 (1495) ianuarie 12, moșie dăruită lor „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”, se vede a fi stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bisericii decât cea contemporană viețuirii logofătului Manolache Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți scumpe, veșminte și alte odoare dăruite locașului de cult, un astfel de boier fiind Gavriliță Costache. Biserica a fost prădată de tătari înainte de anul 1769, dată când este găsită și răscumpărată cartea cu însemnarea reprodusă, poate cu ocazia ultimei năvăliri a tătarilor în Moldova, aceea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un fel de vrăjitor care „topește” nedumeririle minții și spulberă întunecimile sufletului deschizând copilului orizonturi noi spre lumina atât de necesară navigării fără ezitare în viața de toate zilele. Colegii mei, veniți în majoritate de la sate, erau dintre cei mai dăruiți, mai harnici și mai dornici de performanțe superioare. Toate, în această școală, se petreceau ca într-o familie unită! Împreună: directori, profesori, elevi și personal ajutător, acționau pentru a deprinde: ordine, disciplină și seriozitate atât în școală cât și în afara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trebuie. Un ziar bogat în conținut, cu o ilustrație bogată și adecvată, cu o publicitate bine dozată, cu articole și rubrici căutate: un editorial de ținută (Constantin Teodorescu), cu „Eșicherul - Tablaua de șah a politicii”, bine orientat și cu profesionalism dăruit cititorilor (profesor Valentin Negru), 129 rubrica „Știați că...?” o sinteză a deosebitului (profesor Gheorghe Catană), o pagină culturală - cu opinii de cititor și comentarii la o expoziție de pictură și grafică deschisă în localitate - care „fură” și din pagina învecinată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vizate mai specific în cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare, majoritatea învățătorilor evită alegerea acestei opțiuni, din comoditatea determinată de lipsa cunoașterii domeniului (datorată formării inițiale deficitare și neimplicarea în formarea continuă). Excepție fac cei care sunt ei însuși creativi și dăruiți meseriei pe care au îmbrățișat-o. O soluție pentru rezolvarea acestei stări de fapt o constituie propunerea mea prin formularea opționalului „Îndemanare și creativitate”, în cadrul căruia, la nivelul celor două arii curriculare, Consiliere și orientare și Tehnologii, încercăm abordarea teoretică
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
în patrimoniul câtorva muzee importante din România. Muzeul din Iași deține cele mai multe dintre lucrările artistului. Cercetându-i activitatea creatoare, constatăm faptul că ideile artei sale s-au coagulat întro viziune conceptuală decorativă mai ales. Materialitatea pământului, ales, prelucrat, modelat și dăruit focului spre împlinire estetică, sunt datele prin care decorativismul amintit s-a concretizat. Pentru operele sculpturale, Ioan Antonică a recurs la materialele tradiționale: lutul, gipsul, piatra și lemnul, pe care le-a supus înnobilării prin prelucrări adecvate. După mai multe
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
dezlega, lucru pe care l-a făcut cu succes și Adrian Butnaru. În notă personală, încă de la început, el dezvăluie sentimentul pe care l a încercat la întocmirea lu crării și care este al oricărui căutător și explicator de documente, dăruite celor care te adresezi. „Student fiind, am dorit să aflu care erau originile satului meu natal în care am copilă rit, am învățat și am crescut. Pe măsură ce identificam informații disparate, curiozitatea de a afla și mai multe m-a făcut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
A murit pe patul spitalului și cine știe dacă s-a bucurat de gestul creștinesc de a i aprinde cinev a o lumânare în ultimele clipe... plecase lângă fiica și soția lui, care-l așteptau de mult.” Încă o „fotografie” dăruită nouă, cititorilor, de Liviu Romoșan: „ Astăzi, casa profesorului pare pustie și tristă, cu obloanele ferestrelor ferecate. Gardul de fier, cu scândurile crăpate și strâmbe, par că se prăvălesc de la o zi la alta. Copacii bătrâni ce mai străjuiesc ograda adumbrită
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în hainele cele mai simple, iarna de șiac mânăstiresc și cu căciulă brumărie de oaie, iar vara haine albe de dril și cu pălărie de paie cât roata carului, împletită de vreun elev îndemânatic dar plătită ca recompensă pentru munca dăruită lui, mâncând ca un adevărat schimnic, numai atât cât să trăiască un om, profesorul de matematică de la Liceul „Codreanu”, Stroe Belloescu, înțelege că numai prin școală se poate aduce lumină în popor iar prin biserică se realizează moralizarea populației, și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
s-a părut mereu un interiorizat dar profund în exteriorizări. Păstrez mare recunoștință realizatorilor volumului pentru ceea ce scriu ei despre alte prezențe ale sufletului meu. Profesorul Constantin Parfene n-a fost doar un director și profesor bun, ci și un dăruit actului de cultură, prieteniei. Înainte de a fi fost director al Teatrului „V ictor Ion Popa” a fost un asiduu cronicar al pieselor jucate, un iscălitor de comentarii în ziarul local „Steagul roșu”. Îi păstrez amintiri frumoase. Amintiri pe care i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
decembrie 1948 în chiar articolul care se intitula „Rolul ziarului nostru””: „... Ziarul înfățișează un curs continuu neadmițând absențe morale, nici reacții prelungite... Fiecare număr este o lecție al cărei succes depinde de atenția cititorilor...” Iar referitor la afirmația din medalionul dăruit lui în Dicționarul-Literar-Vaslui că „în cuvântările sale, ținute în județul Botoșani, în anul 1947, a făcut propagandă...” aprecierea depinde și de ceea ce a înțeles și a redat ziaristul care l-a ascultat. Dar iată redată, din ziarul local „Drum nou
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
privilegiat ă. E i i s-a dat spre păstrare și îndeplinire cea mai frumoasă și mai înaltă aspirație a inimii sale de o viață întreagă d e mu ncă statornică. Fondul cultural C. Hamangiu, de 5.000.000 lei dăruit Academiei « din toată inima și cu cea mai curată bucurie și mulțumire sufletească» cum scria el însuși în act ul de danie, va da:în fiecare an un imbold prețios activități i no astre intelectuale aproape pe toate tărâmurile. În
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
așezările urbane de la Bacău, Tg. Trotuș și Adjudul Vechi. Primele două sunt menționate pentru prima dată în privilegiul comercial dat de Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408, negustorilor lioveni. În expoziția „Tezaur arheologic...” se află o copie a Tetraevanghelului dăruit, la 23 aprilie 1491, de către Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, în calitate de ctitor al Bisericii Precista din Bacău. Acest tetraevanghel a fost realizat (scris și „înfrumusețat” de caligraful Teodor Mărișescu. Originalul, aflat în tezaurul României dus în Rusia în timpul primului
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cel care va conduce ancheta Ecaterinei Lovinescu-Bălăcioiu. Direcția este organizată în patru servicii: "Probleme speciale", "Organizații politice subversive", "Contraspionaj și treceri frauduloase de frontieră" și "Contrasabotaj". În primii ani, cadrele au un nivel intelectual scăzut, fără prea multă educație, dar dăruiți slujbei. Printre criteriile de încadrare în Securitate nu se numără inteligența, ci ura de clasă, spiritul combativ și supunerea. În studiul Anchetele Securității strategie și tactică în "demascarea dușmanilor poporului", Florian Banu realizează următoarea statistică: "La 31 decembrie 1951, Securitatea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lega picioarele, nebun de legat etc.] De emoție, na putut lega două vorbe./ Evita să se lege la cap cu problemele altuia. 4. motive literare: ninsoarea, cuvântul, tăcerea, aurora boreală, nebunia, focul, alergarea 5. dimensiunea temporală: ora pe care țiam dăruito; pentru totdeauna 6. Elementele de prozodie utilizate de Nichita Stănescu sunt moderne: discurs astro fic, versuri de măsură variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]