1,067 matches
-
roduri de-mpărați. Cercători prin țări au dat, o Domnului nostru Cel ce ncearcă de cu seară. El din gură-așa grăi, o Domnului nostru Eu văzui pe Dumnezeu, Ce vârstă de domnul este, o Domnului nostru Mititel și-nfățășel Fașa dalbă-i de mătase, o Domnului nostru Scutecel de bumbăcel. Comănacu-i de bumbacu’ o Domnului nostru Cele roduri de-mpărați. Cercători prin țări au dat, o Domnului nostru Cel ce-ncearcă-n miez de noapte. El din gur așa grăi, o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
turnurele Cu mâinile zăbrărele, hei ler, flori de măr Cu genele țăhuioară Cu sprâncene hotărară, hei ler, flori de măr Cu ochi negri saltă-n poartă Saltă-n poartă nu departe, hei ler, flori de măr. Să te veseli ( Lină) dalbă, hei ler, flori de măr Să crești mare și frumoasă. La acele vremuri, Ceata de feciori din Streza mai cânta la casele gazdelor și alte colinde precum : «Colinda Livezilor» care se cântă numai afară la geamul caselor în care sunt
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Pe seniniul ceriului» care se cântă la gazda cu oi multe și care are măcar o fată și un fecior, «Cunună Sfântă, domn din Ceriu», «Scoală domn bun» care se cântă la fereastra gazdei, numai după miezul nopții, «Florile-s dalbe» care de asemenea se cântă numai la fereastră. Colindele cetelor de feciori din Oprea au fost culese de noi încă din anii 1970 de la Filimon Gheța n.1907, Gheorghe Grecu n. 1914 și Gheorghe Grovu n. 1914. Din lista lor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bun, Și-apoi l-am adusu, la aceste case, Dai tu domn mai bun, Prea cinstite case, mese-mpodobite, Dai tu domn mai bun, Ia să fiți voi veseli, ăstor oameni buni, Dai tu domn mai bun, Iar noi vă-nchinăm, dalbă sănătate, Dai tu domn mai bun. Colindă pentru casă cu fecior Colo josu, mai din josu, Florile-s dalbe.( se repetă după fiecare al doilea vers) Din ce câmpu-i mai frumosu, Din tri locuri sunt tri jocuri. Iar un joc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tu domn mai bun, Ia să fiți voi veseli, ăstor oameni buni, Dai tu domn mai bun, Iar noi vă-nchinăm, dalbă sănătate, Dai tu domn mai bun. Colindă pentru casă cu fecior Colo josu, mai din josu, Florile-s dalbe.( se repetă după fiecare al doilea vers) Din ce câmpu-i mai frumosu, Din tri locuri sunt tri jocuri. Iar un joc din ce mai este, Tot din ruji și din neveste. Tot de flori de fete mari, Iar alt joc
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fețele spre locul de unde urmează să răsară soarele. Poezia difuză mi se strecoară direct în vine parcă, nu în spirit, inducându-mi un sentiment magic: Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți Până și-o găti Dalbul de pribeag Un cuptor de pâine, Altul de mălai, Nouă buți de vin, Nouă de rachiu, Și-o văcuță grasă, Din ciread-aleasă, Să-i fie de masă. Se pare că geții se pregătesc pentru „lumea cealaltă”, luându-și aparent cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
divulgă apetitul enorm al vieții. Totuși, e o mare deosebire față de egipteni, deoarece ei doar desfășoară acest dialog, fără să-și ia în mormânt efectiv nimic. Despărțirea dramatică de defunct este parcă lăsată deoparte de grija ritualică a lor ca „dalbului de pribeag” să nu-i lipsească cele necesare pentru drum. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Turtiță de ceară, Fie-i de vedeală; Vălușel de pânză, Altul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Despărțirea dramatică de defunct este parcă lăsată deoparte de grija ritualică a lor ca „dalbului de pribeag” să nu-i lipsească cele necesare pentru drum. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Turtiță de ceară, Fie-i de vedeală; Vălușel de pânză, Altul de peșchire. Scenariul epic e lung, de aceea femeile se mai opresc să răsufle și-l reiau pe același ton sacadat. Cuvintele par să se repete, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și nu-mi dau seama dacă nu cumva am plecat și eu undeva, dincolo de orizont, în timp ce stau și ascult versurile împreună cu Aia, bucurându-mă de prezența obiectelor ritualice ce-mi însoțesc „gătirea” pentru drum. Mortul a fost exorcizat prin formula „dalbul de pribeag”, transformându-se într-un spirit invizibil și totuși foarte concret, ca reprezentare afectivă. În timp ce preiau mesajul secret, parcă mă preschimb și eu într-o entitate transparentă. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-se într-un spirit invizibil și totuși foarte concret, ca reprezentare afectivă. În timp ce preiau mesajul secret, parcă mă preschimb și eu într-o entitate transparentă. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Un car cărător, Doi boi trăgători, Că e călător Dintr-o lume-ntr-alta, Dintr-o țară-ntr-alta; Din țara cu dor În cea fără dor, Din țara cu milă, În cea fără milă. Zorilor, zorilor, Voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o lume-ntr-alta, Dintr-o țară-ntr-alta; Din țara cu dor În cea fără dor, Din țara cu milă, În cea fără milă. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu grăbiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Nouă răvășele Arse-n cornurele, Ca să le trimeată Pe la nemurele, Să vină și ele, Să vadă ce jele! Ca subiect al ințierii, mă preocupă limita trasată atât de precis între cele două „lumi” divergente, ceea ce indică anxietatea formidabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
decât o adulteră. Hotare În cântecele funebre se stabilesc hotare precise între lumea „asta” ți lumea „cealaltă”, dar și interdicția strașnică de revenire a defunctului în „lumea aceasta”. Există un echilibru cosmic ce trebuie conservat prin menținerea noninterferenței acestor lumi. „Dalbul de pribeag” este un mediator cathartic între spațiul lumii de „aici” și sopațiul lumii de „dincolo”. Asta, cel puțin la suprafață, nu contrazice doctrina lui Zalmoxis. Schiop Șchiopătez tot mai accentuat. Când pășesc, simt dureri mari în oasele din talpa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nevoie de mormânt.” EPILOG Legenda spune că trupul și mormântul nu au putut fi găsite - și nici nu vor fi - deoarece el a ales să moară de bunăvoie. Înainte de această ultimă metamorfoză și-a scris singur epitaful pentru „mortul său, dalbul de pribeag”, căruia apoi i-a fost uitat numele. După geți, conform ritualului, trupul i-a fost tăiat în bucăți și risipit pe câmpuri. Oamenii locului s-au grăbit, pioși, să adune bucățile de carne însângerată și le-au pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Moldova, în suma de 118,0 miliarde lei, din care: 83,0 miliarde lei pentru proiecte economice și culturale dintre România și Republică Moldova, 3,0 miliarde lei pentru sprijinirea revistelor "Literatura și arta", "Glasul națiunii", "Limba română" și "Florile dalbe" și 32,0 miliarde lei pentru plata retransmisiei emisiunilor Programului 1 al Societății Române de Televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, conform Hotărârii Guvernului nr. 605/1998 , pentru care ordonator principal de credite este Societatea Română de Televiziune. ... Articolul 22 În anul
LEGE nr. 743 din 6 decembrie 2001 bugetului de stat pe anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138917_a_140246]
-
Republica Moldova, în sumă de 116,4 miliarde lei, din care: 57,5 miliarde lei pentru proiecte economice și culturale dintre România și Republica Moldova, inclusiv 2,25 miliarde lei pentru publicarea revistelor: "Literatură și artă", "Glasul națiunii", "Limba română" și "Florile dalbe", 32,5 miliarde lei pentru plata retransmisiei emisiunilor Programului 1 al Societății Române de Televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, conform Hotărârii Guvernului nr. 605/1998, pentru care ordonator principal de credite este Societatea Română de Televiziune, și 26,4 miliarde lei
LEGE nr. 216 din 26 aprilie 2001 a bugetului de stat pe anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134212_a_135541]
-
rând, podoaba toamnei A-nceput ca să se ducă; S-a dus pruna brumărie, S-a uscat miezul de nucă; Frunza-n codru se rărește Toți copacii-au ruginit Zilele încep să scadă Nopțile iar s-au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu urale, doamna vesel le răspunde, trece apoi peste Bahlui... „iar pe panta Zagaviei, unde hora încʹ se bat e, Aici dânsa se coboară, cam la vârful dealului Și-admirându le pe toate, lasă un greu, adânc oftat. Fața-i dalbă și măreață, de o tristețe se cuprinde Ochii se umplu de lacrimi, nu mai poate a se uita. „Hai să mergem - zice damei, urcă în trăsură, o-nchide Și dă ordin de plecare:” La Cotnari numai voi sta.” Sărbătorirea victoriei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe ele și te lăsa cu alean. Pe la cele ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnarii au fost gazda dulce și spumoasă, de-a lungul secolelor, a rădvanurilor aurite ce ad uceau ai ci fețe Mușatine, ca să respire parfumul viei înflorite sau a l icorii u leioase ce se scurgea din uscătoarele înnobilate cu nuditatea dalbelor picioare de fecioare, urcate anume pe rodnicia de aur a toamnei cot nărene, spre a-i slobozi tăria și a o îngemăna cu misterul frumuseții feminine . Coroanele domnitorilor desfătați pe aici, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai avea și o mulțime de copii”. În acest context, sfatul fratelui mare, dat lui Dănilă de a-și schimba condiția, va constitui determinismul evoluției personajului. Astfel, Dănilă, posesor a doi boi, moștenire de la familia sa, „o pereche de boi dalbi (...) buni de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă”, pornește la târg, după îndemnul fratelui său mai mare pentru a-i vinde ca să-și cumpere alții mai mici și un car. Drumul cunoașterii, constituit ca topos al devenirii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să aibă pasul asupra boierilor și feciorilor de boieri, fiindcă și ei au fost feciori de boi ieri și că astăzi sunt boi Întregi...” (V. Alecsandri) - comparație raport de asemănare Între obiecte, dintre care unul Îl evocă pe celălalt: „Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n pas isteț Frumoasă ca un gând răzleț...” (G. Coșbuc) comparație ironică: „... că-s plin de noroc ca broasca de păr.” (I. Creangă) „Spiritul de indiferență al ministrului avea cinismul unui vizitiu de dric, care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
semnul aceleiași Încremeniri, respingând parcă viața: ” Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar: „doritul soare/ Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.” Chiar viața e posibilă În peisaj: „o sanie ușoară...” și răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc și răspândirea acestei literaturi până-n cele din urmă „straturi” ale neamului nostru”. Calendarul nostru pe 1917 a fost primul semn de viață al Academiei bârlădene răspundea însăși „Academia” în revista sa Florile Dalbe nr. 12-13 din 1-15 iulie 1919 pentru R.V., ca să sublinieze interesul major pentru cultură, arătând că “această Academie a mai publicat apoi: „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, „Din țara Zimbrului” de V. Voiculescu și a șasea ediție din „Albastru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
constituia dovada fierbinte de atașament a intelectualității și de solidaritate în lupta împotriva defetismului și a dezastrului din faimosul „triunghi al morții” din Moldova”, scria Dan Smântânescu în lucrarea „Bârladul odinioară și astăzi”, 1984. Despre revistele literare ale Academiei, Florile Dalbe și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența și dăruirea manifestată. Rezultă acest lucru și din aceea că „primul număr al revistei Florile Dalbe a fost închinat poetului tecucian Ștefan Petică, mort de tânăr, distrus de boală și de mizerie, pentru care George Tutoveanu a avut o mare prietenie”. În „Discuții literare” din Scrisul nostru nr. 2 i se și preciza lui V. Damaschin
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]