1,068 matches
-
ridic palatul iluziilor dalbe, Și azi chem fantazia cu florile-i rozalbe, Revoc trecutu-n viață - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii ei își cheamă. Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nebunită, Turnând în cupa de-aur aroma cea amară: Nu voi să fie-aievea... să fie, nu!... să pară; Trecut, apari din noapte... iluziuni din cer, Făceți a voastre umbre să pară adevăr. ȘTEFAN (Bătrîn și-ncoronat - iese lângă o piatră risipită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Iisus, Mântuitorul Lumii... Erau colindătorii cei mai mititei, care deschideau marea sărbătoare, înălțând cu glasuri suave de heruvimi Colinda Crăciunului. Doi copii mărunței, o fetiță și un băiețel, îngânau la ușa lui Iorgu Colinda Crăciunului. ”Sculați, sculați boieri mari; Florile dalbe... Sculați voi, români plugari; Florile dalbe... ” - Colindați, măi copii... colindați, măi, mai tare, să v-audă și Vasilica de acolo de Sus din Ceruri!... strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în lacrimi. După o atât de lungă conviețuire, era
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mai mititei, care deschideau marea sărbătoare, înălțând cu glasuri suave de heruvimi Colinda Crăciunului. Doi copii mărunței, o fetiță și un băiețel, îngânau la ușa lui Iorgu Colinda Crăciunului. ”Sculați, sculați boieri mari; Florile dalbe... Sculați voi, români plugari; Florile dalbe... ” - Colindați, măi copii... colindați, măi, mai tare, să v-audă și Vasilica de acolo de Sus din Ceruri!... strigă Iorgu din casă, cu ochii scăldați în lacrimi. După o atât de lungă conviețuire, era cel de-al doilea Crăciun pe
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
toți de-o potrivă, bogați și săraci... Căci, Crăciunul este bucuria care se răspândește în lumea întreagă... este iertarea și iubirea pe care Iisus ne-o dăruiește și ne luminează inimile și casele noastre. ”... Si v-aduc pe Dumnezeu; Florile dalbe... Să vă mântuie de rău; Florile dalbe... ” Și pentru a noastră mântuie se va răstigni pe Cruce, din lemn de măr... Florile-s dalbe, flori de măr... ” Pentru răscumpărarea păcatului strămoșesc. Mai decuziuă, a fost și Părintele Boboc cu Icoana
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Căci, Crăciunul este bucuria care se răspândește în lumea întreagă... este iertarea și iubirea pe care Iisus ne-o dăruiește și ne luminează inimile și casele noastre. ”... Si v-aduc pe Dumnezeu; Florile dalbe... Să vă mântuie de rău; Florile dalbe... ” Și pentru a noastră mântuie se va răstigni pe Cruce, din lemn de măr... Florile-s dalbe, flori de măr... ” Pentru răscumpărarea păcatului strămoșesc. Mai decuziuă, a fost și Părintele Boboc cu Icoana Nașterii Mântuitorului, pășind pragul casei urmat de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ne-o dăruiește și ne luminează inimile și casele noastre. ”... Si v-aduc pe Dumnezeu; Florile dalbe... Să vă mântuie de rău; Florile dalbe... ” Și pentru a noastră mântuie se va răstigni pe Cruce, din lemn de măr... Florile-s dalbe, flori de măr... ” Pentru răscumpărarea păcatului strămoșesc. Mai decuziuă, a fost și Părintele Boboc cu Icoana Nașterii Mântuitorului, pășind pragul casei urmat de dascăl, cuvântând... ’Nașterea Ta hristoase Dumnezeul nostru închinarea Treimii s-au arătat...!” Iorgu l-a întâmpinat cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cum e și cazul dacoromânilor, a existat și instituția bocitoarelor profesioniste: ele au contribuit la cizelarea artistică a unor texte poetice funerare de mare profunzime și sensibilitate umană. Pe lângă tristețea despărțirii, aceste cântece funebre constituiau un adevărat ghid pentru sufletul „dalbului de pribeag“ în lunga și anevoioasa călătorie în lumea de dincolo, exprimând, totodată, și o rugă adresată mortului de a nu mai reveni printre cei vii. În aria noastră culturală se mai cunoaște și plânsul ritual al miresei, care fusese
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
ca antracitul, aduse anume pentru plăcerile noastre brutale, corăbii abia sosite în docuri, ancorate tăcut, în zori de zi, pe furiș), mi-am dat ultimii bani pe călimări cu cerneală albastră, fluidă, într-însa cu limbi pofticioase să lingă hârtiile dalbe. Tocul cu rezervor de cauciuc mi l-am umplut cu osârdie. Foaia de dictando, ruptă bezmetic dintr-un vechi registru comercial, întinsă-i, pe masa mea bucșită de hărți, și globuri terestre, și sextane, și busole de aur, tolonită-i cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cu mâinile și, oricâtă silință ți-ai da cu ea, este imposibil s-o faci să converseze normal. Cel puțin, este însă la locul ei... Au pus deci la pick-up colinde, au ascultat Stille Nacht, au cântat în cor Florile dalbe, s-au produs în public ca să își primească pachețelul de la Moș Crăciun. Ea cumpărase pentru fiecare câte ceva potrivit, și toți au recunoscut că aceasta a fost partea cea mai plăcută a serii. Bineînțeles că, dintre toți, cel mai reușit a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
N-am avut însă de ales. Am zburat în văzduhul albastru care se preschimbă uneori în cenușiu. Am iernat peste mări întinse cu apă cristalină, peste țările cu munții cei înalți îmbrăcați în haine verzi, cu câmpii mănoase împodobite cu dalbe flori și șesuri întinse, străbătute de ape curgătoare departe de voi, tocmai în zonele tropicale ale Africii, în regiunea Kilimanjaro și în altele pe care acum nu le mai rețin; dar oamenii de acolo nu erau atât de ospitalieri cum
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Patruzeci de kilometri, ce mai contau cei zece pân-la Mana: șoseaua bună, pietruită... Ne apropiam de sat, când maică-ta Îmi cere să opresc. Cică să vedem ceva - când te opintești În pedale, cu cineva pe cadru, chiar dacă povara-i dalba-ți soțioară, nu-ți arde de contemplat peisajul... Opresc - și ce vedem? Pe stânga, Între șosea și poala pădurii, pe o adâncime de vreun kilometru: harbuzărìi. Aveam și noi, la Ciocâlteni; la noi harbuzarii Își făceau colibă să-i ferească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc și răspândirea acestei literaturi până-n cele din urmă „straturi” ale neamului nostru”. Calendarul nostru pe 1917 a fost primul semn de viață al Academiei bârlădene răspundea însăși „Academia” în revista sa Florile Dalbe nr. 12-13 din 1-15 iulie 1919 pentru R.V., ca să sublinieze interesul major pentru cultură, arătând că “această Academie a mai publicat apoi: „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, „Din țara Zimbrului” de V. Voiculescu și a șasea ediție din „Albastru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
constituia dovada fierbinte de atașament a intelectualității și de solidaritate în lupta împotriva defetismului și a dezastrului din faimosul „triunghi al morții” din Moldova”, scria Dan Smântânescu în lucrarea „Bârladul odinioară și astăzi”, 1984. Despre revistele literare ale Academiei, Florile Dalbe și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența și dăruirea manifestată. Rezultă acest lucru și din aceea că „primul număr al revistei Florile Dalbe a fost închinat poetului tecucian Ștefan Petică, mort de tânăr, distrus de boală și de mizerie, pentru care George Tutoveanu a avut o mare prietenie”. În „Discuții literare” din Scrisul nostru nr. 2 i se și preciza lui V. Damaschin
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
va însoți, de aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Pe lacul fără valuri odihna s-a lăsat... Mijind de somn pe maluri, cu creștetul plecat, Stau sălcii plângătoare, ce-așteaptă despletite. Plecat și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pentru a se descoperi mai devreme chiar pe sine. Ajuns la București, autorul viitoarelor Poeme cu îngeri, cum o atestă scrisoarea către prietenul său Tutoveanu, va face diligențe pe lângă mai marii zilei în vederea obținerii de fonduri pentru tipărirea revistei Florile dalbe și nu va conteni colaborarea cu publicațiile la care activase pe când lucra ca medic militar: «Dragă Tutovene, Joi, 9-22 mai 1919 Am tăcut atâta timp fiindcă, zău, n-am avut ce vă scrie. Nu era nimic nou să vă anunț
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
am așteptat doar s-o întâmpla ceva mai deosebit și vrednic să vi-l împărtășesc și era cât pe aci să fac o ispravă săptămâna asta: puțin a lipsit și nădejdea nu e de tot pierdută să obțin pentru Florile dalbe un ajutor ca să apară înainte cu condiția să o trimitem pe front în Transilvania și în Basarabia, bineînțeles exagerând dacă s-ar putea caracterul poporanist ce îl are. Tratativele cu doamna Prezan în această privință stagnează și nu vă pot
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bolnav la Câmpina, ar trebui să-l vezi măcar încolo pe toamnă. Mama Zoe (poeta Zoe C. Frasin, soția lui G. Tutoveanu n.n.) ce mai face? Unde vă duceți pe vară, sau ați rămas pe loc? Academia mai presidați? Florile dalbe nu am primit nici un număr nou. Cu dragoste, V. Voiculescu » (cota S, 46,(2) XLVII, Biblioteca Academiei RSR). În 1908 scrie poeme de dragoste dedicate viitoarei sale soții dar nu le publică, ci le păstrează în arhiva familiei. Le va
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fost: George Tutoveanu, Teodor Pamfile și Toma Chiricuță. Între 5 dec. 1916—15 oct 1918 președinte de onoare a fost Al. Vlahuță, cu o scurtă întrerupere, ianuarie—mai 1917, când a stat la Iași. 3. Publicații: A. prima perioadă: Florile dalbe, Bârlad, nr. l, (ian 1919) — nr. 20-23 (l nov—15 dec 1919). B. În a doua perioadă: Graiul nostru, Bârlad, nr. l (apr. 1925) — nr. 7 — 1 2 (iul—dec 1927); Scrisul nostru, Bârlad, nr. l (ian 1929) — nr. 9
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Manolescu, N., Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescu - omul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
din Vlașca și eu din Buzău. Țin să declar că activitatea mea poetică se datorește în mare parte lui Ion Pillat. El m-a îndemnat, m-a obligat să scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român trebuie să lupte, că fără luptă nu se poate isprăvi nimic din calvarul lumii guvernate de Împărați”. Sunt oferite date importante în legătură cu revistele literare ale Academiei, „Florile Dalbe”, „Graiul nostru” și „Scrisul nostru”, cu programul și colaboratorii acestora. În concluzie, prima parte a lucrării se impune prin rigoarea și bogăția informațiilor referitoare la complexitatea și importanța Academiei bârlădene. În partea a doua precumpănește caracterul de critică literară, iar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Sau... “... Foaie verde ca lipanu’ De trei ori potcovi calu’ Ca să trec la mândra dealu’. Urcai dealu’ jumătate Pierdui potcoavele toate...” Într-un an, era pe la sfârșitul lui decembrie, copiii satului au venit cu colindele străbune... Iată, vin colindători, Florile dalbe, Noaptea pe la cântători...” I-a lăsat să-și depene melodia știută și, după ce i-a omenit cum a putut mai bine, i-a-ntrebat, așa, într o doară: Mă, da’ voi nu știți și-un câtec cu ajunu’? Păi, nu ți l-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]