944 matches
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Tăuții-Măgher��uș, județul Maramureș Descrierea stemei Stema orașului Tăuții-Măgherăuș, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o daltă și un ciocan de argint, dispuse în săritoare. În partea stângă, în câmp roșu, se află un ciorchine de strugure cu frunze, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 192 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor oraşelor Seini şi Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270645_a_271974]
-
și un ciocan de argint, dispuse în săritoare. În partea stângă, în câmp roșu, se află un ciorchine de strugure cu frunze, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Dalta și ciocanul reprezintă activitatea specifică zonei, mineritul, acestea fiind elemente existente în vechea stemă a localității, din anul 1807. Ciorchinele de strugure simbolizează bogăția viticolă a zonei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 192 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor oraşelor Seini şi Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270645_a_271974]
-
737/2006) 228. Voinițchi Anatolie, fiul lui Vitalie și Liudmila, născut la data de 15 ianuarie 1981 în localitatea Rudi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Soroca, satul Rudi. (2.182/2006) 229. Zaporojan Larisa, fiica lui Dalta Alexandru și Lidia, născută la data de 22 iunie 1956 în localitatea Kurgan, Rusia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Igor Vieru nr. 5, ap. 113. (1.338/2004) 230. Zaporojan Sergiu, fiul lui Iurie și
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274304_a_275633]
-
737/2006) 228. Voinițchi Anatolie, fiul lui Vitalie și Liudmila, născut la data de 15 ianuarie 1981 în localitatea Rudi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Soroca, satul Rudi. (2.182/2006) 229. Zaporojan Larisa, fiica lui Dalta Alexandru și Lidia, născută la data de 22 iunie 1956 în localitatea Kurgan, Rusia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Igor Vieru nr. 5, ap. 113. (1.338/2004) 230. Zaporojan Sergiu, fiul lui Iurie și
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274305_a_275634]
-
737/2006) 228. Voinițchi Anatolie, fiul lui Vitalie și Liudmila, născut la data de 15 ianuarie 1981 în localitatea Rudi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Soroca, satul Rudi. (2.182/2006) 229. Zaporojan Larisa, fiica lui Dalta Alexandru și Lidia, născută la data de 22 iunie 1956 în localitatea Kurgan, Rusia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Igor Vieru nr. 5, ap. 113. (1.338/2004) 230. Zaporojan Sergiu, fiul lui Iurie și
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274309_a_275638]
-
737/2006) 228. Voinițchi Anatolie, fiul lui Vitalie și Liudmila, născut la data de 15 ianuarie 1981 în localitatea Rudi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Soroca, satul Rudi. (2.182/2006) 229. Zaporojan Larisa, fiica lui Dalta Alexandru și Lidia, născută la data de 22 iunie 1956 în localitatea Kurgan, Rusia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Igor Vieru nr. 5, ap. 113. (1.338/2004) 230. Zaporojan Sergiu, fiul lui Iurie și
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
737/2006) 228. Voinițchi Anatolie, fiul lui Vitalie și Liudmila, născut la data de 15 ianuarie 1981 în localitatea Rudi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Soroca, satul Rudi. (2.182/2006) 229. Zaporojan Larisa, fiica lui Dalta Alexandru și Lidia, născută la data de 22 iunie 1956 în localitatea Kurgan, Rusia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Igor Vieru nr. 5, ap. 113. (1.338/2004) 230. Zaporojan Sergiu, fiul lui Iurie și
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
737/2006) 228. Voinițchi Anatolie, fiul lui Vitalie și Liudmila, născut la data de 15 ianuarie 1981 în localitatea Rudi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Soroca, satul Rudi. (2.182/2006) 229. Zaporojan Larisa, fiica lui Dalta Alexandru și Lidia, născută la data de 22 iunie 1956 în localitatea Kurgan, Rusia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Igor Vieru nr. 5, ap. 113. (1.338/2004) 230. Zaporojan Sergiu, fiul lui Iurie și
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
și părțile mașinilor-unelte; nicovale; forje portabile; polizoare cu batiuri, manuale sau cu pedală: 8205 10 00 - Unelte de găurit, de filetat sau de tarodat 16 4,6 - 8205 20 10 - Ciocane și baroase 16 4,6 - 8205 30 00 - Rindele, dălți și unelte similare de tăiat pentru prelucrarea lemnului 16 4,6 - 8205 40 00 - Șurubelnițe 16 4,6 - - Alte unelte de mână (inclusiv diamante pentru tăiat geamuri): 8205 51 00 - - De uz gospodăresc 16 4,6 - 8205 59 - - Altele: 8205
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
înfometatul nesătulul dezmățatul LEAP?D?-L LEAP?D? -L da da o dragoste ostilă împovărează apusul pe tarade se face țăndări lumina se face pământ o mână bătrână și osoasă deșurubează creierul apoi desprinde de sub osul frunții cu bisturiul și dalta cerul înstelat textul cu poemul acesta în care o mână bătrână și osoasă taie ombilicul unui zgripțor bătrân deja albit deja altul și el să aprindă focuri în hăurile din tine în poem altele
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
tăiate cu fierăstrăul așa cum se taie proorocii Copile, i-am spus fiului meu, nu poți intra în vale decât ca vale nu poți urca muntele decât ca munte Pe fiecare din noi ne taie un fierăstrău după ce ne cioplește o daltă și de aceea ne uităm neputincioși și râvnitori după partea cealaltă.
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
grădină 28621300-4 Săpăligi, târnăcoape, sape, greble și greble de plajă 28621310-7 Săpăligi 28621320-0 Târnăcoape 28621330-3 Sape 28621340-6 Greble 28621341-3 Greble de plajă 28621400-5 Topoare 28621500-6 Ferăstraie de mână 28621510-9 Pânze de ferăstraie de mână 28622000-8 Diverse scule de mână 28622100-9 Dălți 28622200-0 Clești 28622210-3 Clești de bordurat 28622300-1 Ciocane 28622400-2 Clești de trefilat 28622500-3 Chei de piulițe 28622600-4 Scule pentru lucrări rutiere 28622610-7 Pivoți pentru străpungerea suprafețelor rutiere 28622700-5 Pile sau rașpele 28622800-6 Șurubelnițe 28622900-7 Vârfuri de burghiu, vârfuri de șurubelniță
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
mașini unelte sau unelte manuale acționate electric, unelte pneumatice sau unelte manuale cu motor inclus 8205.10 kg S 28.62.30.55 Ciocane și baroase cu partea activă din metal 8205.20 kg S 28.62.30.57 Rindele, dălți și unelte similare manuale, pentru prelucrarea lemnului 8205.30 kg S 28.62.30.63 Șurubelnițe de mână 8205.40 kg S 28.62.30.65 Unelte manuale de uz gospodăresc 8205.51 kg S 28.62.30.73 Alte
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare și mari cantități de zgură, dispersate pe suprafața atelierului. Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier. Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
nr. inventar: 3162; - pumnal - de fier de aspect scitic, cu mâner și gardă de bronz; mânerul are capul sferic, garda este simplă și lungă, cu bara transversală a unei cruci; datare repertoriu: Hallstatt; cultura: scitică, se află la Muzeul Aiud; - daltă - din bronz; datare repertoriu: neprecizată. Ulterior istoria satului se înscrie în paginile de istorie a Transilvaniei și desigur, ale Blajului, unde personalitatea marelui lor consătean Timotei Cipariu se resimte din plin. Amintim un episod trist din istoria satului Pănade, respectiv
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
Alba, Transilvania, România. Altitudine medie = 296 m. Din Epoca fierului (epoca hallstattiană, 1150-350 î.C.) datează marele depozit arheologic de la Uioara de Sus, cu 5812 de piese, cântărind în jur de 1100 kg, descoperit în anul 1909. Depozitul cuprinde celturi, dălți, ciocane, topoare cu aripioare, seceri, lame de ferestrău, cuțite, pumnale, lame de săbii, vârfuri de săgeți, pandantive etc, constituind unul din cele mai mari depozite de bronzuri, nu numai din țară, ci și din Europa. La ridicarea topografică din anii
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
Ardelean în estul satului, la locul numit „Pârâul Agrijului” și constau în locuințe din nuiele lipite cu lut. Urmele materiale ridicate de aici datează din eneolitic (4500-3500 î.Hr) și din epoca timpurie a bronzului (3500-2000 î.Hr.) și constau în dălți din silex, ciocane din piatră, șlefuitor, o zdrobitoare de grăunțe, greutăți pentru războiul de țesut vertical. S-au găsit și microlite din obsidian, rocă vulcanică care nu se găsește în zonă, ceea ce denotă un schimb de produse cu alte comunități
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
de silex. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului. Vânătoarea se realiza și cu ajutorul arcului. La început, se locuia în așezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească și în peșteri, pentru ca, în
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
documentar pentru prima oară, conform datelor publicate până în prezent, în anul 1424. După alte surse, prima atestare datează din 1418 (Somyafalwa). Denumirea localității în limba germana este Horn, iar în urma cercetărilor arheologice efectuate pe raza localității s-a descoperit o daltă de piatră datând din Epoca neolitică. La recensământul din 2011, populația era de 423 locuitori.
Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/301573_a_302902]
-
100 de metri în linie dreaptă se află peștera Lesiana (Ungurului), pe malul stâng al Crișului, unde în anul 1988 s-a descoperit, întâmplător, un depozit de bronzuri conținând în total 113 piese de bronz. Depozitul e format din: unelte, dălți, ciocane, arme, brățări, piese de îmbrăcăminte sau harnașament (centuri, saltaleoni, tutuli, pandantive caliciforme, falere, butoni, verigi de picior, brățări din bară de bronz, inel de prindere, ace,) fragmente de ceramică. Fragmentele de ceramică au fost găsite lângă o vatră de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
dacică și evul mediu. La 300 m la vest de drumul național Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc, se află o așezare aparținând culturii "Storcevo-Criș". Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura "Coțofeni", o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și agroturismul.
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
existat pe un alt amplasament, spre sud-west,la 1 km,în punctul denumit SILIȘTEA-azi Ilaru. Aici, există o cruce din piatră, de 2m înălțime, materializând,prin grijă boierului Radu Mucica,locul Bisericii și centrul satului.Pe cruce sunt incrustate cu dalta,numele locului și satului, anul 1858 și numele boierului.Iată textul : "PE LOCUL ACESTA ZIS SILIȘTEA PÂNĂ LA ANUL 1858 A FOST SATUL TUNARI ÎN SATUL TUNARI ÎNAINTE DE 1858 A TRĂIT ȘI ESTE ÎNMORMÂNTAT AICI UNDE A FOST BISERICĂ SATULUI RADU
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
pe sănii urcate de-a lungul unor drumuri de pământ bătătorit, unde au fost trase pe trunchiuri de lemn cu coaja curățată, cu ajutorul frânghiilor. Pe șantier, cioplitorii în piatră au preluat ștafeta și le-au modelat cu unelte din bronz, dălți și percutoare de piatră dură. Extrem de riguroși, aceștia au ajustat perfect blocurile, dând astfel o mare soliditate zidurilor care au rezistat cutremurelor de pământ. Au obținut șlefuirea finală frecând blocul cu nisip. Această finisare a fost rezervată celor mai importante
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
Important de precizat este faptul că în localitatea Feldioara au fost descoperite fără cercetări materiale și obiecte ce aparțin neoliticului (ac de os, fragmente de vas, topoare de piatră), epocii bronzului (fragmente ceramice din bronz aparținând culturii Sighișoara-Witenberg), perioadei dacice (daltă de bronz) sau perioadei romane (două monede romane din timpul împăratului Hadrian 117-138 d.C.). Câteva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic și epoca bronzului sunt "Dealul cu Șea" și "Piscu Lung" (Feldioara), "Groapa Căstăilor" și "La
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]