2,677 matches
-
Symphony Orchestră și Corul Alldis Choir RCA 1970 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Claudio Abado Mărțina Arroyo, Fiorenza Cossotto,Plácido Domingo,Piero Cappuccilli, Nicolai Ghiaurov Orchestră și corul operei La Scală Opera d’Oro 1972 Dirijor: Soliști: Orchestră: Riccardo Mutti Dame Gwyneth Jones, Viorica Cortez, Plácido Domingo, Eugene Holmes, Bonaldo Giaiotti 404 Casă: Anul: Orchestră și corul dela Vienna State Opera Bella Voce 1973 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Riccardo Muți Montserrat Caballé, Plácido Domingo, Fiorenza Cossotto, Piero Cappuccilli, Nicolai Ghiaurov
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui (soprana); Iago, portdrapelul lui Otello (bariton); 421 Cassio, locotenentul lui Otello (tenor); Lodovico, ambasadorul Republicii Veneția (baș); Roderigo, un nobil venețian (tenor); Montano, predecesorul lui Otello în funcția de guvernator al insulei Cipru (baș); Emilia, soția lui Iago și damă de companie a Desdemonei (mezzo soprano); Un herald, (baș); soldați și marinari ai Republicii Veneția, doamne și domni din Veneția, populație din Cipru, Greci, Dalmațieni, Albanezi, un hangiu, 4 ospătări dela han, echipajul corabiei lui Otello. Actul I Un port
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sentimente la preț redus... Prețuri convenabile! Mona: Da ce-i aicea, dragă, bazar de sentimente uzate?! Octav: Adevărul e că ne-am lărgit profilul... Vrem ca aici să funcționeze un... cavou cultural... turistic... spiritual... Mona: Interesant! Și chiloțeii ăia de damă... au o valoare culturală... turistică?! Octav: Absolut! Chiloțeii sînt numai așa, de fațadă, un mijloc tehnic, o reclamă... o momeală... Știi, omul vine, îi vede, vrea să-i cumpere... dar el nu știe că în spatele chiloțeilor... dincolo de ei, îl așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Constraint and License: A Preliminary Study of Two Brazilian National Rituals”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Da Matta, Roberto, 1991, Carnivals, Rogues and Heroes: An Interpretation of the Brazilian Dilemma, University of Notre Dame Press, Notre Dame Darnton, Robert, 2000, Marele masacru al pisicii, Polirom, Iași Datcu, Iordam, 1999, Un mit: Toma Alimoș, Universal Dalsi, București Davallon, Jean, 1980, „Les fêtes revolutionnaires: une politique du signe”, În Traverses, nr. 21-22 Davallon, Jean; Dujardin, Philippe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
A Preliminary Study of Two Brazilian National Rituals”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Da Matta, Roberto, 1991, Carnivals, Rogues and Heroes: An Interpretation of the Brazilian Dilemma, University of Notre Dame Press, Notre Dame Darnton, Robert, 2000, Marele masacru al pisicii, Polirom, Iași Datcu, Iordam, 1999, Un mit: Toma Alimoș, Universal Dalsi, București Davallon, Jean, 1980, „Les fêtes revolutionnaires: une politique du signe”, În Traverses, nr. 21-22 Davallon, Jean; Dujardin, Philippe; Sabatier, Georges (coord
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au în birou câte un ficus de plastic nu mai surprinde pe nimeni, dar în cazul anterior uimirea mea cred că este justificată. O surpriză „de formă” din aceeași clasă am avut-o într-o reputată firmă de produse de damă, la cartierul ei general din Transilvania. În afara faptului că magazinul de firmă era cam prăfuit, la propriu, comportamentul doamnei manager m-a făcut „praf” prin lipsa unei politeți elementare, astfel încât am abandonat ideea de a da ca exemplu firma respectivă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unde stăpânesc ipocrizia, felonia, venalitatea, arivismul cel mai sfruntat. Prefectul Ștefan Tipătescu, totuși personajul cel mai lucid din piesă, este și el un imoral, care păstrează aparențele onorabilității. El întreține o veche relație adulterină cu Zoe, nevasta lui Zaharia Trahanache, damă energică, autoritară, de care depind multe afaceri politice în orășel. Legătura lor tihnită, pașnică, în cadrul eternului triunghi conjugal, pe care îl alcătuiesc cu venerabilul Trahanache, e însă pe cale de a deveni un scandal public, întrucât Nae Cațavencu, candidatul din opoziție
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez și „ex-tist” de vardiști, și oțărârea neputincioasă a lui Telemac Răzăchescu, zis Crăcănel. Năduful Miței
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate. Cât despre familie, aici e destulă falsitate și, sub zâmbete, sub vorbăria prefăcută, frisonează un apetit al încornorării. Femeia, care nu e chiar „damă bună”, se dă în vânt după petreceri sofisticate, ca în „societatea înaltă” (Five o’clock, High-life). Școala, unde se practică favoritismul (Lanțul slăbiciunilor, Un pedagog de școală nouă, Bacalaureat), folosește metode anacronice, de tot râsul. Prost crescuți, copiii sunt răzgâiați
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
fără calități poetice notabile, în care apar tendințe de aliniere la forme prozodice îndrăznețe, anulate însă de platitudinea imaginilor și a simbolurilor sau de rigiditatea declarativă a sentențelor. A semnat și două traduceri: comedia într-un act Trei pălării de damă de Paul Siraudin și A. Brentano (1926) și Tălmăciri din liricii germani contimporani (1926), o antologie mediocră din versurile a 63 de poeți germani. SCRIERI: Cântecele mele, I-II, București, 1922-1924; Graiul bănățean, I-II, Timișoara, 1926-1934; Priveliști și reverii
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6; Traian Mateescu, Lucian Costin, „Astrale”, „Provincia literară”, 1932, 2; Stelian Segarcea, „Peisagii și simfonii”, „Progresul”, 1939, 70; Gh.
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
O scenă dintr-o mie, Galați, 1877; Lumea se dă pe gheață, Galați, 1877; Sergentul rănit, Galați, 1877; Alestar, Galați, 1878; Ordinea zilei, Galați, 1879; Batista Veleli sau Răzbunarea poporului, Galați, 1879; Femeile noastre, Galați, 1880; Drapelul sângerat, Galați, 1880; Dama de cupă, Galați, 1880; Muncitorii statului, Galați, [1880]; Nebunia de la Plevna. Gornistul și turcul sau Tichia Dracului, Galați, 1880; O luptă între fiare, Galați, 1880; Tinerel sau Păstorul domn, Călărași, 1881; Yavana și Nurvady, Călărași, 1881; Emblema maternității, Călărași, 1881
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Metella, București, 1853, Lacul dracului, București, 1855; R. R. Thelusson, Orbul, București, 1853; [Autori neidentificați], Dominoul roșu, București, 1853, Lena și ziua fără mâne, București, 1855; E. Sue, Matilda sau Memoriile unei femei june, I-IV, București, 1853-1854; Al. Dumas-fiul, Dama cu mărgăritari, I-II, București, 1856; Walter Scott, Ricard Inimă de Leu sau Talismanul, București, 1856, Fidanțata de Lammermoor, București, 1856; Fr. Guizot, Istoria civilizațiunii în Europa, I-II, București, 1856, Istoria civilizațiunii în Francia, I-V, București, 1858. Repere
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
lueurs de l`aube, sous l`œil goguenard des paysans qui se rendent au marché et qui la croient en galante escapade. Elle se sent toute rajaunie devant cette plaisante méprise et elle riț: « Ils me prennent pour une bonne dame!» footnote> După evadare reușește să strângă o armată cu care pornește un atac împotriva fiului, sperând să îl detroneze. Astfel, se declanșează ceea ce istoria va numi"războiul dintre mama și fiu". Privind din exterior, situația este ireala: un fiu își
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
rescrierea dramei religioase a acestuia, Iuda, respinsă anterior, în două rânduri, de Naționalul bucureștean. Scrierilor originale destinate scenei, C. le alătură două traduceri, Tată fără voie de Luigi Pirandello și Banii de Octave Mirbeau, precum și dramatizarea romanului Cocoșatul de la Notre Dame de V. Hugo. C. este și autorul a trei volume de proză. Romanul Soț ori făr’dă sau Odiseea lui Haralambie Cutzaftachis (1936) relatează povestea pseudoveselă a unui samsar mărunt, obsedat de logica ascunsă a adversității originare dintre numerele cu
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
étendre Un coteau vert, que le couchant jaunit. Puis un château de brique à coins de pierre, Aux vitraux teints de rougeâtres couleurs, Ceint de grands parcs, avec une rivičre Baignant ses pieds, qui coule entre les fleurs; Puis une dame, à sa haute fenêtre, Blonde aux yeaux noirs, en ses habits anciens, Que, dans une autre existence peut-être, J’ai déjà vue... et dont je me souviens!1 Nu ne-am mai spus nimic în noaptea aceea neobișnuită. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
amor un vis Ce-oftează-n fericire și plânge cu suris, Dar mult mai bine-mi place să rump acea perdea Ce-ascunde Viitorul - Trecutul după ea. Să sfârtic ca un fulger perdeaua cea de fier, Să văd eroi de umbre, popi, dame, cavaleri, Toți dintr-o altă lume, din lumea ce-a trecut, Pe care nu-i mai vede cel ce nu i-a văzut, Să văd gloria moartă, să văd trecutul-rege Cum într-o lume moartă surâde și petrece. Și azi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mîna) [ȘTEFAN] (espresiv) De nu l-ai avea acel interes, Alecule... te-asigur că mi-ar părea bine... Ș-apoi nu ești tu cauza că vă părăsesc... Te-asigur că nu... M-așteaptă un om... adică nu un om... o damă... și tu știi... să lași s-aștepte o damă... nu prea șade bine... A[LECU] Bravo! va să zică femeia nu-i om... Și mai bine... Dar în fine, pentru că trebuie... Adio! [ȘTEFAN] Ne revedem în cazin... mă găsești acolo de vrei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
interes, Alecule... te-asigur că mi-ar părea bine... Ș-apoi nu ești tu cauza că vă părăsesc... Te-asigur că nu... M-așteaptă un om... adică nu un om... o damă... și tu știi... să lași s-aștepte o damă... nu prea șade bine... A[LECU] Bravo! va să zică femeia nu-i om... Și mai bine... Dar în fine, pentru că trebuie... Adio! [ȘTEFAN] Ne revedem în cazin... mă găsești acolo de vrei... Adio, doctore. (iese prin fund ) SC[ENA V] A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
promiți?. [ALECU] (se uită fix și atent * la ușă) Îți promit. {EminescuOpVIII 320} D[OCTORUL] Aide, vino cu mine. (îl trage după sine) Aide la cazin... îl întîlnim pe Vrance... El e fericit... Mi se pare a călători cu o damă... te va recomanda ei... ve fi silit să stai acolo... o partidă de pichet... Lordul Palmerston se zice c-ar fi murit... (astea le zice deja în coridor ) SC[ENA VI] NIȚĂ (cam chirchilit) Hehehe! Va să zică cuconașul meu cel vechi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mi-]ești dragă, ca mama. [Cîteva fragmente se situează în chip sigur tot în I, dar locul lor este, deși intuibil, mai greu de determinat] - Cum să nu, vorbă să fie... - Și să fiu mai nestatornic - mă iertați - decât o damă? [pare o referirire a lui Muți la atitudinea lui Ahile] - Capăt trei * de cozonac [probabil în relație cu plăcintele pe care le refuză Muți] 2289 - Ei, așa mai vii de-acasă, 2306 D-apoi bine, -aveți voi minte? Și mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ta, n-ar putea el oare să fie și mai pestriț? HISTR[IO] (afară de sine) Domnișoară! O marșande-modă ați căutat dv.? ROSAM[UNDA] A! D-ta întrebi daca n-am nemica de modă? O, da! De la cameriere și grisette până la dame și princese am haine, șorțuri, coafure, mănusi, podoabe, mantii și altele, tot în duzine, duzine, apoi șaluri turcești, apoi câte stofe toate, în scurt găsești la mine tot, tot, tot, tot, tot! HISTR[IO] Aș vrea însă să știu... [ROSAMUNDA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voia să-l aibă sclav. Am trimis vătafu-n piață, poruncind hotărâtor Să nu spuie nimăruia că sânt eu cumpărător, Căci știindu-se al meu nume, prețul lui s-ar fi urcat... Însă totuși veneticul cântăreț a și aflat Că o damă însemnată ar dori să-l dobândească Ș-a cerut pe sine însuși doi talenți să se plătească. Doi talenți? Am fost în contra. Dar în van orice cuvinte, Căci nevasta strigă, plânge, parcă și-a ieșit din minte, Încât fui silit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și cu ornaminte nenumărate, care ducea în apartamentul consilierului de stat. Venirăm într-un antesalon ornat cu multe portrete și picturi de școală olandeză. Aici, în cadru luxos, pe care dintele timpului îl lipsise parte de lustru, sta portretul unei dame travestite în haine de păstoriță, cu pălăria de paie fîlfîindă și cu o bâtă de păstori în mână, un surâs grațios juca pe buzele ei de purpur și tinereța strălucea în ochii ei. - Aceasta e, zise contele, buna mea, ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înșelam. De-abia mă întorsesem în Spania când primii o vizită de la un călugăr. "Iertați senor, zise el, dacă vin cu o întrebare cam gravă; ai d-ta un lanț de aur pe care l-ai căpătat odinioară de la o damă mare pe care o iubeai... Eu căutai la el mirat și răspunsei: Da' ce poți ști d-ta despre aceasta? " "Ba da, senor. Eu am preparat pe o femeie bătrână la moarte, care se ocupa cu {EminescuOpVIII 574} facere de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]