1,506 matches
-
erotic înrudit cu striptease-ul pe care îl întâlnim în unele cluburi pentru bărbați. Spectatorul stă pe un scaun, iar fata (profesionistă) este goală sau aproape goală și dansează lasciv în fața lui. Clientul strecoară după această reprezentație o bancnotă în lenjeria dansatoarei pentru a-i mulțumi. A doua fază a ciclului menstrual (din a 14-a până în a 28-a zi). Fază numită a corpului galben în care există o sangvinizare mai puternică la nivelul endometrului. Când femeile și bărbații se comportă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
există o sangvinizare mai puternică la nivelul endometrului. Când femeile și bărbații se comportă unii cu ceilalți într-un mod suficient de intim, ca în cazul lapdance-ului, bărbatul percepe anumiți indicatori verbali și corporali care îl informează despre statutul fertilității dansatoarei. Ceea ce înseamnă că degeaba este ovulația ascunsă, bărbatul este un specialist în reperarea ei. Amintim că Singh și Bronstad (2001) au fost primii care și-au dat seama de acest lucru... În studiul lor, le-au cerut unor femei cu
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
două implicații conceptuale se transferă și către Traian Băsescu. Fost căpitan de marină, cunoscut pentru carismă să nerafinata, Traian Băsescu este gata oricând să se adapteze oricărui context social: să-și atace contracandidații folosind un limbaj informal, să danseze cu dansatoare din buric, să poarte un fes sau să ia în brațe copii. ÎI.4.d. Semiotica corupției că pasiune 48 anul electoral 2004 Semnificatul pe care foarte mulți politicieni, în special în România, îl asociază adversarilor politici este corupția, concept
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
surprinderea mea, o mai mare lipsă de decență, de pudicitate chiar am întâlnit și la sate, unde codane de 13-15 ani se plimbă pe strada principală a localității într-o ținută extralejeră, potrivită, mai curând, pentru prezentarea la concursul de dansatoare din buric, organizat pe litoral. De la un asemenea simulacru de îmbrăcăminte nu mai este decât un pas până la folosirea banalei frunze, pe care au purtat-o, fără complexe, strămoșii noștri biblici, Adam și Eva. Mai există o tendință, la fel de dezagreabilă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
monarhi din epoca elenistică, de busturi ale unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare, apoi emblema epicurienilor, un purcel. Decorațiunea somptuoasă a vilei comportă de asemenea picturi, obiecte prețioase și semnalează un comanditar important. Mai exact, este vorba de Lucius Calpurnius Piso, consul în anul 58, socrul lui Cezar însuși. Nu se cunoaște numele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
următor, "13 iluzii", despre care Dan Cristea într-una din cronici spune că poetul și-ar fi găsit formula, îl descoperim sorescian; parabola este însă expusă cu ostentație, lipsindu-i hazul poetului citat; N. Prelipceanu rămâne grav și elegiac: "Trăiască dansatoarea totuși/ prefer să mor acum aici chiar eu/ și să se scrie pe mormânt cuvinte/ pe care ploile le vor spăla"/. Timpul lunecător, regretul unor posibilități pierdute sunt cuprinse în voci muzicale, frânte din când în când de resemnarea dură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fată care nu rezistă tentației de a-și rezolva toate problemele materiale prin câțiva ani de muncă „afară“, mai ales că acolo e ferită de ochii comunității din care provine. Multe dintre aceste fete pleacă din țară semnând contracte ca dansatoare, lucrătoare în bar, pe vapoare, la hoteluri sau diverse firme. Ele trebuie să treacă prin examene medicale, să plătească despăgubiri imense dacă renunță la contract și să se împace cu ideea că nu vor câștiga niciodată cât li s-a
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
portul, de unde și numele de "tango porteno" (tangoul din port). Tangoul apare într-o societate de imigranți de unde lipseau femeile, ceea ce a putut să-i determine pe bărbați să danseze singuri, ca să se antreneze, să-și pregătească momentele următoare cu dansatoarele adevărate, care erau foarte puține și de aceea și deosebit de "căutate" și care îi disprețuiau pe începători. De aici și ideea că tangoul ar fi fost la început un dans între bărbați, "ceea ce nu este decât un mit, pentru că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
morții, aduse în vecinătatea abjecției, demenței și subumanului. Nu lipsesc figuri de copii și nici de femei, memorabile prin destin sau vocație, cum ar fi tânăra văduvă din Triest, dăruită trup și suflet îngrijirii bolnavilor, prostituata Flora, adolescenta Salina, traducătoare, dansatoare și dactilografă în serviciul armatei ruse. Armistițiul consemnează lunile de dinaintea păcii încheiate la 8 mai 1945, traseul haotic al deținuților eliberați prin câteva lagăre de tranzit, la capătul căruia acea comunitate picarescă, variabilă și multietnică, ar fi urmat să-și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a lui Seth. Pentru că, în cele mai multe poeme, deși pare a privilegia paleta întunecată, instanța auctorială reușește să o atenueze prin utilizarea unor tonuri mai luminoase în descrierea celor câtorva personaje asociate, într-un fel sau altul, revelațiilor primordiale, firește mântuitoare: dansatoarea "cu pasul și încheietura dulce", al cărui șold "se-nfiora/ de cântec pe-ntinderi limpezi" la porțile cetății (Răsuflarea femeii), pescarul ce "ridică spre păsările apei păgânul năvod/ învins de speranță se întoarce și se roagă,/ mai sărac decât străbunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din perioada în care scria aceste versuri sunt Sibilla Aleramo și Maria Cumani. Relația lui cu scriitoarea Aleramo este parțial dezvăluită de un epistolar tulburător ale cărui scrisori acoperă, în ciuda lungilor pauze de tăcere, perioada 1931-1936. Schimbul de misive cu dansatoarea Cumani începe cu cea din 27 iunie 1936 și trece de limita anului 1942, în care Quasimodo a publicat volumul Și pe data e seară. În scrisori iubita, între inventată și reală, (...) modelata pe tiparul platonico petrarchesc (...) este o materie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
atât în versurile originale: în mine rătăcita orice formă (titlu în volumul Ape și pământuri), în mine se-nserează (Oboi scufundat), o oboseală s-a lăsat în mine (În antică lumină a mareelor), în mine acum în focul blând (Elegos pentru dansatoarea Cumani), cât și în traduceri: în mine e singurătate (Safo, Lui Hermes), vino la mine și acum (Safo, Afroditei), Si vino înainte-mi, împrejurul tău (Safo, Gòngilei), Pe mine nu mă liniștește / flautul blând sonor al multor voci (Stesihor, Pe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a tinereții. Vântul și colina, apoi pădurile din versurile următoare: Vântul pădurilor / aleargă spre coline. Un urlet preastrăvechi doare neîncetat / milă pentru animalul tânăr / din iarbă, atins de moarte / în zori, pe câmpul ud de ploile de mai (Elegos pentru dansatoarea Cumani) sunt posibile ecouri leopardiene. Într-o situație similară se află grido antico strigatul antic, prezent întâi în Imn patriarhilor, voce antică ne vorbește (v. 14), și în Seara zilei de sărbătoare: unde, (este) faima străbunilor? (vv. 34-35).516 Strigatul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scufundat, Erato și Apòllion e Poezii noi în următoarele poezii: Vânt la Tìndari, Îngerii, Nicicând te-nvinse noapte-așa senina, Eucalyptus, Mobil al stelelor și al tăcerii, Verde derivă, Salina iarnă, Piața Fontana, Seara pe valea râului Mașino, Elegos pentru dansatoarea Cumani. 411 Poi che perìr gl'inganni e îl sogno / della mia fanciullezza, (Ultimo canto di Saffo); E che pensieri immensi, / che dolci sogni mi spirò la vista / di quel lontano măr, quei monti azzurri, / che di qua scopro, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poezie 187. Desigur, asemenea Anei Blandiana, poezia de tip subversiv a Ilenei Mălăncioiu este una a concretului. "O concretețe de coșmar aceea a unui oraș orwellian, supravegheat de privirea atotcuprinzătoare a dictatorului. Personajul liric nu mai este acum doar o dansatoare, ci și o tragediană, care își declamă obsedant lamentația"188: "O crimă săvârșită pe strada principală,/ În amiaza mare, o crimă oribilă/ Și nimeni nu plânge și nimeni nu strigă/ Și nimeni nu pune mâna pe criminal.// Eu însămi stau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
te înțelegi cu poeta care te locuiește și te pune la atâtea încercări ale cuvîntului?" 167 Ibidem, p. 20. 168 Alex Ștefănescu Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 506. 169 Ibidem, p. 506: "Asemenea unei dansatoare, Ileana Mălăncioiu face, din propria ei ființă, un mijloc de comunicare artistică. Impresia de angajare integrală a sa, în actul creației, este impresionantă". 170 ***, Dicționarul general al literaturii române (L/O), volumul IV, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 289. 171
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
gauguiniană. Tudor Arghezi remarca chiar prolificitatea temei: Se petrece, de câțiva ani încoace, în pictura noastră, un fel de dezrobire, și a țigăncilor"516. În vara anului 1904, Cecilia Cuțescu-Storck are ocazia să vadă câteva desene de Rodin, cu siluetele dansatoarelor cambodgiene. Înainte de pictura de inspirație tahitiană a lui Gauguin, aceasta este principala sursă a atracției pictoriței către universul enigmatic al lumii orientale, în care ea deslușește un sens superior, descifrabil la nivelul liniei cu care Rodin prinde mișcarea. Da, cunoșteam
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
făcut după ele schițe interesante, pline de caracter și de o simplicitate rară, pentru că el mai mult ca oricare altul, poate reda mișcarea în câteva trăsături de creion [...]"517. Sedusă de linia schițelor lui Rodin, reflectând dinamica ancestrală a coregrafiei dansatoarelor cambodgiene, pictorița continua: "Rodin singur putea descifra enigma dinamismului și staticului (s.n.) acestei lumi îndepărtate"518. Cei doi termeni "tehnici" se vor transforma în titlurile a două tablouri care înregistrează hieratismul de asană încifrată, de hieroglifă posturală. De fapt, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vot. Pictorița nu urmărește o activitate reală, acțiunea fiecărui personaj este menită nu să reprezinte o ocupație, ci să sprijine o armonie de ansamblu prin gestualitate, prin eleganța corpului împrumutată, parcă, dintr-un ritual hindus, precum dansurile oficiate de dansatoarele din Insula Bali, ilustrând fragmente din Ramayana. Ceea ce se impune în tabloul pictoriței ține de misterul vieții, al cărui fruct este prețuit parcă în gestul personajului din mijloc, o laudă a creației. X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeii" 536, apariția Salomeii se face după tipicul decadent, în cadrul orgiastic al curții imperiale. Ca și în piesa lui Oscar Wilde, Salomeea dansează dansul celor șapte văluri, care prefigurează fiecare o dimensiune sau un moment înscris emblematic în ritualul-coregrafic al dansatoarei, transformată în preoteasă a unui cult păgân. Fiecare văl circumscrie fascinul Salomeii într-un registru cosmologic, așa cum zaimful lui Tanit reprezintă condiția sacerdotală a lui Salammbô, în romanul omonim al lui Gustave Flaubert. Plăcerea și cruzimea se asociază în cocktailul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1913). Deși tabloul o invocă pe fiica Herodiadei, primul tablou, având-o ca subiect pe Salomeea, nu-i include numele în titlu. Tema neotestamentară a decapitării sfântului Ioan oferă reperul în jurul căruia este construit tabloul care anexează episodul secundar al dansatoarei. Aura sfântului reprezintă singura sursă luminoasă, care creează haloul de vizibilitate în care intră și dansatoarea. Ca și von Stück, Vermont a plasat brățările la nivelul încheieturii brațului și umărului fetei. Extazul constituie un numitor comun al Salomeelor lui von
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu-i include numele în titlu. Tema neotestamentară a decapitării sfântului Ioan oferă reperul în jurul căruia este construit tabloul care anexează episodul secundar al dansatoarei. Aura sfântului reprezintă singura sursă luminoasă, care creează haloul de vizibilitate în care intră și dansatoarea. Ca și von Stück, Vermont a plasat brățările la nivelul încheieturii brațului și umărului fetei. Extazul constituie un numitor comun al Salomeelor lui von Stück și Vermont, oferind excitantul atracției inavuabile, al concupiscenței travestite coregrafic. Cum tabloul intitulat Sfântul Ioan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un alt tablou, fără a schimba atitudinea Salomeei. Tabloul este împărțit în două segmente, două volete pe verticală, de dimensiuni diferite. În primul, Salomeea ține pe o tavă capul sfântului Ioan cu o garnitură de flori, gestul recomandând extazul dansatoarei care-și expune triumfătoare trofeul. Florile reprezintă fie o imagine eufemizată a sângelui, fie, într-un registru ironic, laurii, omagiul postum adus sfântului, fie ilustrează pentru Salomeea caracterul de artefact estetic pe care-l reprezintă trofeul decorat astfel. Și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în acest caz, în personajul Salomeei putem recunoaște modelul utilizat pentru portretele cu țigănci, care scot în evidență transportul erotic similar isteriei menadelor și o senzualitate provocatoare. Haloul auratic al capului tăiat al sfântului proiectează o lumină stranie pe rochia dansatoarei, pe chipul transfigurat de un zâmbet extatic al Salomeii. Aceasta își ține ochii închiși, pentru a supralicita transa erotică. Ca un contrast al beției simțurilor cărora li se lasă pradă dansatoarea, un chip terifiant se ivește din tenebre, cu pupilele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tăiat al sfântului proiectează o lumină stranie pe rochia dansatoarei, pe chipul transfigurat de un zâmbet extatic al Salomeii. Aceasta își ține ochii închiși, pentru a supralicita transa erotică. Ca un contrast al beției simțurilor cărora li se lasă pradă dansatoarea, un chip terifiant se ivește din tenebre, cu pupilele dilatate de groază și cu gura larg deschisă, parcă în modularea unui țipăt mut. Ivită deasupra capului tăiat, masca meduzantă reprezintă figura angoasei și a sacrilegiului. Apariție fulgurantă și amenințătoare, una
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]